Panoramă

De la intrare, târgul e aglomerat. Sufocant, de-a dreptul, sâmbătă, cât de cât mai aerisit, duminică. Mulţumitor, ca număr de vizitatori, în zilele de lucru. Înghesuială pe culoare, încât nu se poate şti cine stă la o lansare şi cine doar trece pe-acolo. Sonorizarea, ca de obicei, aproximativă. Standurile mari, în locurile cunoscute. Paralela 45, împărţită în două încăperi. Humanitas şi Polirom – Cartea Românească afişând bannere cu autorii publicaţi, Curtea Veche jucându-se cu coperţi şi pagini în ramă. Le-au ţinut companie edituri foarte de nişă, dacă se poate spune aşa, precum Grupul de Editură Max Blecher/ Herg Benet, specializat în post-douămiism. N-am găsit (să ne fi scăpat nouă?) Casa de Pariuri Literare. Păcat...
Dintre editurile preocupate de eleganţă (deşi multe coperţi atrag privirile), Vellant şi Baroque Books & Art. O menţiune specială merită cărţile pentru copii (de la Arthur, de la Vellant, de la Litera), care mai de care mai atragătoare.
Prin târg se plimbă Ziggy şi Zaggy, două mascote de pluş (i-am întâlnit în ultima seară ducându-şi blănurile pe braţ...), domnişoare în ţinute de epocă, vrăjitoare. Şi mulţi împărţitori de fluturaşi promoţionali (pe cei mai activi, cred, îi găseai la Editura Litera).
N-au lipsit nici distribuitorii de cărţi străine, ca Educational Center, sau editurile din străinătate. Ambasada Italiei, partener privilegiat al târgului, a avut un stand cochet.
Pete de culoare: cafeaua de la Florescu (merita, între noi fie vorba, mai mult spaţiu, nişte mese, un oarecare şic), dulciurile de toate felurile, şi lungul şir de ispite de până a ajunge la Pavilionul Central. Mai puţini mititei, şi mai multe produse tradiţionale. Nu-i rău...

Detalii

Foarte vizibilă Editura Tracus Arte, cu lansări multe şi destule nume cunoscute. Lansări - cu greutate: la Humanitas – Andrei Pleşu, Parabolele lui Iisus, Herta Müller, Ţinuturile joase, Mo Yan, Obosit de viaţă, obosit de moarte, Bob Dylan tradus de Cărtărescu, un triptic Caragiale şi câteva cărţi serioase de filosofie. La Polirom şi Cartea Românească: Ce rămâne, cartea despre Faulkner a lui Mircea Mihăieş, Vieţile paralele, de Florina Ilis, Seria de autor de Gabriela Adameşteanu, Hotel Universal, de Simona Sora, şi noi traduceri ispitoare, în Biblioteca Polirom. La Paralela 45 domină, de la distanţă, tomul lui Solomon Marcus, Paradigme universale. Ediţie integrală. Estimp, autorul caută câte ceva la Litera, în compania unei vrăjitoare (care face reclamă la Cartea pierdută a vrăjitoarelor). Tot la Paralela 45, colaboratoarea noastră, Grete Tartler, şi-a lansat cartea Islam, repere culturale. Proba Orientului.
Pretutindeni, când lansându-se, când lansând, Dan C. Mihăilescu. Aproape pretutindeni, I.B. Lefter. În formă, Ioana Pârvulescu şi Radu Paraschivescu, autori de noi cărţi scoase în lume la Gaudeamus.
Fireşte, majoritatea editurilor au avut reduceri, mai generoase sau mai simbolice, după buget. În definitiv, târgul rămâne un prilej de întâlnire şi de petrecere plăcută a timpului, şi mai puţin unul de economie...

Evenimente, dezbateri, mese rotunde

Apropo de întâlniri, târgul n-a dus lipsă de mese rotunde şi de dezbateri. De la evenimentul dedicat Centenarului Steinhardt, unde s-a refăcut, prin participarea lui George Ardeleanu, Ioan Pintea şi Nicolae Băciuţ, Masa rotundă de la Frankfurt până la lansarea cărţii colective Căutătorii de poveşti. O călătorie prin bibliotecile de astăzi, ambele girate de Ministerul Culturii. Două vorbe despre cartea Irinei Păcurariu, a lui Vlad Petreanu, Cătălin Ştefănescu şi Radu Paraschivescu: este o sumă de poveşti/ reportaje din 60 de biblioteci publice din toată ţara, modernizate prin programul Biblionet, cu banii lui Bill Gates. Adică o poveste de succes.
Despre mai frecventul insucces, şi motivele lui, s-a vorbit la dezbaterea în jurul volumului Alinei Mungiu-Pippidi, De ce nu iau românii Premiul Nobel (Editura Polirom). Mulţi invitaţi (Daniel Dăianu, Emil Hurezeanu, Vasile Ernu, Daniel Cristea-Enache, Liviu Voinea, Claude Karnoouh), public numeros. A moderat Ovidiu Şimonca.
S-a vorbit serios, s-a încercat înşirarea unor soluţii, s-a şi glumit. Succesul, însă, se amână...
Institutul Francez a organizat o dezbatere pe tema traducerilor literare, şi o masă rotundă cu titlul Premiile literare franceze, o garanţie a succesului în străinătate? Au participat, la această din urmă întâlnire, Dominique Viart, critic literar (care acordă, în acest număr, un interviu României literare), Hugo Pradelle, de la revista „La Quinzaine littéraire” şi Pascal Bruckner, familiar, deja, publicului din România. Nu ştim, nici după Masa rotundă, exact cum stau lucrurile cu premiile literare. Însă vă putem spune că recent premiata carte a lui Andrei Pleşu, Parabolele lui Iisus, distinsă de România literară cu titlul de Cartea Anului, a fost şi cea mai râvnită carte a târgului. Carevasăzică, succes şi de public.

Politică şi delicateţe...

Au fost, la târg, ca întotdeauna, şi lansări politice. Şi oameni politici risipiţi printre scriitori şi cumpărători. N-am fi băgat, poate, de seamă, dacă Emil Brumaru nu şi-ar fi lansat, la Polirom, Opere III . Ce legătură are? Emil Constantinescu a stat, cuminte, la rând la autografe. Şi a durat ceva. Mai bine de un sfert de oră...
Măcar o dată pe an, literatura bună e cea mai importantă. Bine şi aşa!

Una peste alta

Târgul a fost reuşit. Nu ştim cât de mulţumite vor fi plecat editurile, însă vizitatorii nu s-au îndepărtat nici trişti, nici cu plasele goale. De la tonurile sepia ale coperţii cărţii lui Lucian Boia la culorile vii ale raftului de Nobel de la Humanitas, la titlul exotic al lui Adrian Cioroianu, Adulter cu smochine şi pescăruşi (Editura Curtea Veche), la prezenţa lui Tudor Chirilă la Polirom, într-o după-masă de duminică, (aproape) totul a fost un vacarm fermecător. O sărbătoare a cărţii şi – am văzut pretutindeni în jur oameni discutând – a întâlnirilor plăcute. Nu e deloc puţin lucru! (S.V.)