Libertatea de expresie continuă, din păcate, să fie un tabu în lumea arabă. Apelurile la boicot sau arderea cărţilor în public nu sunt, cum s-ar crede, apanajul Statului Islamic, ci se practică pe scară largă şi în statele aşa-zis laice. Xenofobia literară merge chiar până la respingerea cărţilor pro-arabe sau cu subiecte fără implicaţii politice, dacă autorul lor nu este arab/ musulman.

Recent, în colimatorul activiştilor arabi a intrat (semnalează cotidianul israelian Yedioth Ahronot în ediţia sa din 23 mai a.c.) romancierul David Grossman. Constatând că lanţul de librării Obeikan, care acoperă o mare parte din ţările arabe, difuzează un roman al lui Grossman, recent tradus, activiştii islamici au cerut conducerii Obeikan să retragă de la raft cărţile scriitorului israelian. Argumentul (dacă aşa ceva poate fi considerat un argument): „Chiar dacă o carte nu este politică, prezenţa ei în librăriile noastre susţine filosofia entităţii sioniste şadică a Israelului – n.r.ţ. Fiecare persoană care aparţine acesteia este un duşman. Nu poate exista normalizare cu ocupanţii criminali.”

Amănuntul picant este că, în viaţa publică din Israel, David Grossman este una dintre cele mai pregnante voci ale extremei stângi, care susţine retragerea imediată şi necondiţionată a Israelului din teritoriile palestiniene, crearea unui stat palestinian şi pacea cu lumea arabă, chiar cu preţul unor concesii dureroase pentru statul evreu. După cum se vede, însă, pentru radicalii islamici nu conţinutul cărţii contează, şi nici măcar orientarea politică a autorului, ci apartenenţa lui etnică. Teză clasică, dintotdeauna, a antisemitismului.

Deocamdată, nu se cunoaşte reacţia reţelei de librării Obeikan la solicitarea retragerii cărţilor lui David Grossman. Nici autorul israelian nu a făcut nici un comentariu cu privire la această împrejurare tristă, care arată că obstacolele în calea păcii în Orientul Mijlociu sunt încă numeroase şi ţin de precaritatea ţesutului democratic al lumii arabe.