Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Restituiri:
Dan Simonescu şi unul dintre discipolii săi de Nicolae Scurtu


Istoricul literar şi excelentul bibliolog Dan Simonescu (1902–1993) s-a format la şcoala de cercetare literară şi bibliologie a lui Nicolae Cartojan şi Ion Bianu, pentru opera cărora a manifestat o admiraţie şi o preţuire cum rar, foarte rar se întâmplă în spaţiul cultural românesc.
De la cei doi dascăli şi erudiţi istorici literari a învăţat cum se citeşte o operă aparţinând literaturii române vechi, cum se analizează şi, în timp, cum se restituie astfel de monumente de limbă, literatură şi cultură naţională.
A colaborat, încă din timpul studiilor universitare, la unele reviste şi publicaţii de prestigiu şi, în cele din urmă, la arhicunoscutul buletin al şcolii lui Nicolae Cartojan, Cercetări literare, care l-a impus definitiv.
Dan Simonescu, dascăl autentic şi spirit echilibrat, a format prin intermediul prelegerilor, lecţiilor şi seminariilor universitare, precum şi prin contribuţiile şi cărţile sale, o sumă notabilă de discipoli ce se cuvin a fi menţionaţi: Corneliu Dima Drăgan, Ion Stoica, Mihail M. Robea, Gheorghe Buluţă, George Corbu, Tudor Nedelcea, Victor Petrescu, Nedelcu Oprea, Mircea Regneală, Mircea Filip, Gheorghe Pătrar şi mulţi alţii.
Interesante şi valoroase sub aspectul informaţiilor şi precizărilor, pe care le conţin, sunt şi epistolele lui Dan Simonescu trimise mai tânărului său discipol, Mihail M. Robea (n. 1928), profesor, istoric literar şi folclorist, care în studiile, cercetările şi cărţile sale a aplicat, inteligent şi cu rezultate excepţionale, modalităţile de investigare specifice localismului creator teoretizat de esteticianul Alexandru Dima.
Folcloristul şi istoricul literar Mihail M. Robea a cercetat cu o stăruitoare pasiune zona Argeşului şi a Muscelului timp de şase decenii, publicând un însemnat număr de articole, studii şi cărţi care îi conferă un loc inconfundabil şi, desigur, distinct în spiritualitatea românească.


*

Bucureşti, 12 aprilie 1979

Dragă domnule Robea,

Am primit azi cartea dumitale Basme1 din Valea Vâlsanului şi-ţi mulţumesc călduros pentru preţiosul dar. În vara anului 1953, am stat o lună în Vâlsăneşti, găzduit de prof[esorul] Vasile Marin, ginerele folcloristului din regiune, Florescu, dacă nu mă înşel, de nume, şi m-am informat despre folclorul regiunii.
Te felicit pentru ţinuta ştiinţifică a lucrării, împodobită cu toate lămuririle necesare.
Invazia germană în Muntenia, toamna lui 1916, m-a prins la Mioveni, apropiam vârsta de 14 ani. Şedeam chiar lângă biserică, la primarul satului, Pană.
Îţi voi scrie amintirile mele în sensul celor solicitate, după ce voi termina unele îndatoriri urgente, adică prin mai. Te rog să-mi aminteşti la începutul lunii mai de această promisiune, la telefon: 12.54.34.
Caldă prietenie,
Dan Simonescu
P.S. Despre Robea Focărescu, personal, nu ştiu nimic, dar voi afla de la ruda lui, d[oam]na Popovici din Bucureşti, născută Chiuţescu, avocat, de fel din Racoviţă, mort în primul război mondial.
D.S.

*

Bucureşti, 22 iulie 1981

Iubite şi stimate coleg,

Am primit simpaticul volum2, Folclorul poetic din Stroeşti-Argeş (1980), l-am citit, poezia narativă, până acum, şi studiul. Mulţumesc pentru atenţie şi vă felicit din inimă, cu toată admiraţia, sinceră, obiectivă pentru munca d[umnea]v[oastră] ştiinţifică.
Nu-mi închipuiam să supravieţuiască, peste secole, atâta sevă şi prospeţime poetică. Eşti un părinte iubitor şi ocrotitor al poeţilor populari, anonimi, ai Argeşului şi Muscelului şi meriţi devotamentul nostru.
La p[aginile] 244–245, constat îndelunga d[umnea]v[oastră] activitate folcloristică de teren şi, din nou, alte omagii admirative din parte-mi.
În vara anului 1953, împreună cu prof[esorul] Vasile Marin din Vâlsăneşti, am vizitat şi eu Stroeştii.
Vă spuneam odată, că socrul lui Vasile Marin a fost un învăţător Florescu, folclorist regional, spunea ginerele lui. Ai scris ceva despre el? Când şi când mă întreabă dacă ştiu ceva despre Florescu!
Adriana Rujan-Băjan3 mi-a trimis mai de mult un volum cu folclor argeşean. Desigur, îl cunoşti: ştiinţific întocmit şi foarte bogat în specii diferite.
Primeşte urările mele de sănătate şi spor la muncă.
Dan Simonescu
N.B.
Lucrezi la monografia Miovenilor?

*

Bucureşti, 16 oct[ombrie] 1981

Iubite domnule coleg Robea,

Mulţumesc şi te felicit pentru broşura4 primită ieri. Ce frumos text au cele două oraţii vechi, din 1828, ce bine ai făcut că le-ai publicat! Model de limbă aleasă şi de poezie!
Scrisoarea care a însoţit broşura o păstrez, pentru că şi ea este preţioasă, am lipit-o de broşură, ca o prefaţă, care lămureşte cum ai ajuns în posesia celor două oraţii, ceea ce, de altfel, scrii şi la p[agina] 191. Soţia lui Marin Vasile am întâlnit-o la 21 iunie c[u]r[en]t, la Piteşti, cu ocazia unei sărbătoriri ale mele.
Pe acel D. Udrescu5 nu l-am cunoscut, dar mi-a spus regretatul Codin că, împreună, amândoi, au scris o monografie a M[ănăsti]rii Curtea de Argeş, pe care am trimis-o Academiei pentru premiere şi tipărire. Nu au avut succesul dorit, dar intenţia este meritorie.
O mai fi trăind Udrescu? Cred că a rămas mult material de la el!? Cartea lui D. Mihalache6, folcloristul zonei noastre, n-o cunosc, s-ar putea s-o aibă Academia. Mă voi interesa de ea, trebuie s-o descoperim. Nu ştiam că Focărescu din Mioveni a fost poet!
Îmi pare bine că te ocupi de Muscel şi Argeş, e o regiune, cum ai demonstrat în teză7, cu vechi tradiţii şi, parcă, nealterate.
Calde salutări prieteneşti,
Dan Simonescu

*

Bucureşti, 8 august 1984

Dragă domnule Robea,

Primeşte, te rog, câteva pagini scrise în amintirea fostului meu profesor, N. Cartojan. Fii bun şi aşterne pe alăturata poştală titlurile articolelor 8 ce ai scris despre Rădulescu-Codin. Eu cunosc două, dar necomplete bibliografic: 1. Despre o „carte de citire” a lui şi ceva în Vremea?
Ce mai spui, ce mai lucrezi? Ocupându- mă despre folclorul Muscelului, ţi-am recitit Stroeştii, bună carte.
Ar trebui strânse într-un volum ce ai tipărit până acum, bibliografic bogată (vezi Stroeştii, paginile 244–245). Cu mijloace locale, cred că i-ar încânta pe cei în drept să se bucure de progresul cultural al Argeşului.
A ieşit monografa Miovenilor? Ai descurcat existenţa unui poet din familia Robeştilor, pusă, pare-mi-se, de Ionel Ionaşcu?
Mulţumesc anticipat şi calde salutări.
Dan Simonescu

*

Bucureşti, 7 ian[uarie] 1987

Dragă domnule Robea,

Am primit azi felicitările d[umnea]v[oastră] pentru Anul Nou şi vă mulţumesc din inimă. Din partea mea aceleaşi urări de ani mulţi şi fericiţi. 1987 cu sănătate şi noroc, cu realizări frumoase şi rodnice, în continuare.
M-am bucurat că eşti cooptat în comitetul de redacţie al Revistei de folclor, în noua serie. Dobre fiind la Academie, cunoscut ca etnograf, cu un cuvânt greu la Editură, sper ca revista să-şi asigure o existenţă de durată şi în bune condiţii.
Azi am primit de la Piteşti, de la fostul meu student, d[omnul] Ion Cruceană, materiale necunoscute mie despre Codin Rădulescu, folcloristul de la Priboieni. Mai am şi eu scrisori de la el, adresate părintelui Nae Popescu, fostul academician.
Mi-a părut rău că Editura Minerva a refuzat să ilustrez volumul scos în 1986, cu un studiu introductiv al meu şi cu bibliografia operelor lui şi cu a celor despre el.
Ai un portret, nu bustul, ci el, cu corpul lui întreg, îmbrăcat în costum ţărănesc? Aşa ceva Editura ar publica, mi-a spus. Fireşte, le-aş publica în vol[umele] II şi III, care va cuprinde proza lui folclorică.
D[omnu]l Cruceană pare mâhnit că nu l-am citat în studiul meu şi are dreptate. Vreau să fac eu însumi o reabilitare a lui, în contribuţia biografiei şi a elementelor locale privitoare la Codin.
Din volumul Poezii populare de C. Rădulescu-Codin, Editura mi-a dat numai 4 exemplare, sugerând totodată numele a câtorva persoane cărora leaş putea da câte un exemplar, ceea ce am şi făcut.
Ce ai făcut cu monografia Miovenilor? Un telefon (11.01.69) şi mai ales o vizită acasă mi-ar face multă plăcere.
Cu alese şi prieteneşti sentimente,
Dan Simonescu

*

Bucureşti, 4 mai 1987

Iubite coleg Robea,

Azi mi-a adus poşta revista Argeş, nr. 3, 1987, în care aţi publicat o recenzie9 asupra volumului C. Rădulescu-Codin, Literatura populară, I, 1986.
Am citit-o cu mult interes şi mi-a făcut mare plăcere pentru că am găsit în ea o apreciere favorabilă şi competentă.
Introducerea mea, din care aţi făcut citate bine alese şi aţi găsit-o ştiinţifică şi justă, este evidenţiată în mod special.
Pentru toate aceste atenţii primeşte, te rog, mulţumirile mele devotate şi recunoscătoare.
Ieri am primit de la Academie o adresă, semnată de prof. dr. Zoe Buşulenga, preşedinta Comisiei de folclor, de curând (decembrie 1986) înfiinţată. M-a surprins absenţa d[umi]tale printre membrii citaţi.
Eu le răspund chiar azi că sunt de acord să fiu membru al Comisiei şi le voi sugera (recomanda) persoana dşumiţtale ca membru al Comisiei.
Eşti la curent cu expoziţia Const. Rădulescu-Codin de la Priboieni, care se va inaugura în iunie? Cu stăruinţa d[umnea]v[oastră] de a le procura şi dărui exponate!
Aş fi vrut să stăm mai mult de vorbă, dar am pierdut n[umă]r[ul] de telefon ce-l ai. Al meu: 11.01.69, seara, ora 20–22.
Dragi salutări,
Dan Simonescu



Note
*Originalele celor şase epistole, necunoscute până acum, se află în biblioteca profesorului Mihail M. Robea din Bucureşti.
1. Mihail M. Robea – Basme, snoave, legende şi povestiri populare. Folclor din Valea Vâlsanului–Argeş. Ediţie nouă, adăugită. Bucureşti, 1979, 232 pagini + ilustraţii. (Societatea literară „Relief Românesc“ ).
2. M. Robea – Folclorul poetic din Stroeşti–Argeş. Bucureşti, 1980, 248 pagini + 1 f.h. (Societatea cultural-ştiinţifică „Stroeşti–Argeş“ ).
3. Adriana Rujan-Băjan (n. 1944), autoarea cărţii Folclor poetic din Argeş. Cuvânt înainte de Costin Alexandrescu. Piteşti, 1979, 422 pagini.
4. Mihail M. Robea – Vechi oraţii de nuntă în Argeş în Interferenţe. Volumul 1, 1978, p. 189–196.
5. Dumitru Udrescu (1892–1981), învăţător şi folclorist. Este autorul a două culegeri – De pe Argeş. Cântece şi strigături din regiunea Argeş (1967) şi De pe plaiuri argeşene (1974). A fost comentat şi apreciat de Vladimir Streinu.
6. Dumitru I. Mihalache (1885–1916), învăţător şi folclorist. Cartea amintită aici este – Sărbătorile poporului. Cu obiceiurile, credinţele şi unele tradiţii legate de ele. Culegere din părţile Muscelului. Bucureşti, 1902, 122 pagini. [În colaborare cu C. Rădulescu-Codin]. Opera integrală a acestui folclorist a fost restituită, în ediţia critică, de Mihail M. Robea.
7. Mihail. M. Robea, Folclorul din Valea Vâlsanului–Argeş. Volumul I-II, 1978. [Coordonator ştiinţific: prof.univ.dr.doc. Mihai Pop].
8. Îi trimite titlurile a patru articole despre C. Rădulescu-Codin, pe care Dan Simonescu le menţionează în bibliografia existentă în volumul Literatura populară, I, Bucureşti, Editura Minerva, 1986.
9. Mihail M. Robea – O colecţie reprezentativă – C. Rădulescu Codin – Literatura populară, I, în Argeş, 22, nr. 3(187), martie 1987, p. 8. col. 1–2.




Parteneri Romania literara




                 

                                   

           

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara