Numărul curent: 52

Numerele 37, 38, 39 si 40 din 2014 ale revistei Romania literara, apar cu sprijinul AFCN.

Inedit:
Corespondentă Mircea Eliade ă Constantin Rădulescu-Motru de Mircea Handoca




Monumentalul Corpus epistolar Mircea Eliade urmează să apară în mai multe volume. Textele ce-l au ca expeditor pe marele scriitor se vor tipări la Editura Humanitas, iar cele ce-l au ca destinatar la Editura Minerva.
Prezentăm în avanpremieră în câteva numere din România literară o mică parte din aceste inedite, de o exceptională valoare documentară.
Începusem cu schimbul de epistole dintre Mircea Eliade si Const. Rădulescu-Motru.
Primele însemnări din Memorii asupra autorului conceptiei "personalismului energetic" nu sunt prea entuziaste. Treptat-treptat însă, figura lui C.Rădulescu-Motru va apărea în culori favorabile (cu toate că era un adversar declarat al lui Nae Ionescu: "Când mă dusesem să-l văd pe Rădulescu-Motru, mă asteptasem să-mi pună mai ales întrebări despre filozofia indiană. Îmi scrisese o dată la Calcutta că încercase, în repetate rânduri să citească Upanisadele si textele vedantiene, dar nu izbutise; spera să-i pot explica eu, când mă voi întoarce, de ce asemenea texte sunt considerate de unii de mare interes filozofic. L-am găsit mai tânăr, mai sănătos si mai lucid decât îl cunoscusem în primul an de Universitate, în toamna lui 1925. Mi-a pus foarte putine întrebări cu privire la filozofia indiană. În schimb, de câte ori mă duceam să-l văd, Rădulescu-Motru nu obosea descusându-mă despre experientele mele în Bengal si Himalaya, despre situatia politică, îndeosebi despre Gandhi si miscarea nationalistă"... (Memorii, Ed. a II-a, Ed. Humanitas, 1997, p. 223-224).
Sunt necesare câteva precizări.
Recomandarea profesorului Dasgupta, la care se referă scrisorile din 4 septembrie 1928 si 18 mai 1930 a fost publicată de Stelian Mândrut în Steaua, nr. 11-12, din noiembrie-decembrie 1990, p. 63. Îndrumătorul lui Eliade îi scria lui Rădulescu-Motru, printre altele, că elevul său "ar putea fi de un folos real în ceea ce priveste o catedră de filozofie indiană în oricare tară din Europa".
Rândurile lui Tucci (către Eliade) despre care e vorba în scrisoarea din 18 mai 1930 se află în arhiva mea si le-am publicat în Manuscriptum, nr. 3/1988, p. 175-176. Reproduc un scurt fragment din ultima parte a misivei savantului italian (cunoscută de C. Rădulescu-Motru).
"Aveti norocul de a fi instruit de cea mai mare autoritate în viată în ceea ce priveste civilizatia si gândirea indiană în formele sale multilaterale. S.N.Dasgupta. Stiu că aveti privilegiul de a locui cu el sub acelasi acoperământ. Nimeni nu se află asadar în conditii mai prielnice decât D-stră. A nu profita ar fi o nebunie. Informati, rogu-vă, autoritătile din tara D-stră si convingeti-le că D-stră, pentru a putea face lucru bun trebuie să rămâneti în India cel putin cinci sau sase ani. Banii care se vor cheltui cu aceasta vor fi pe drept si cu rod cheltuiti, iar tara D-stră se va putea lăuda posedând indologul său si istoricul său al religiilor, care va avea avantajul, pe care multi colegi europeni nu-l au, unei lungi si directe experiente în tara pe care noi o studiem"...
Celelalte aspecte referitoare la titlurile lucrărilor de specialitate, la anii petrecuti în India, bursă si moartea Maharajahului le putem afla cu usurintă din una din monografiile cosnacrate lui Mircea Eliade.
Paginile alăturate oferă amănunte despre articolul din Revista Universitară nedezvăluite în Memorii, precum si câteva date concrete despre biografia spirituală a celor doi corespondenti.



1926

Mult stimate Domnule Profesor,

/Rădulescu-Motru/


Iertati îndrăzneala pe care mi-am luat-o scriindu-vă aceste rînduri. S-au ivit însă neîntelegeri si învinuiri pe cari sunt dator să le înlătur grabnic, precis si definitiv.
E vorba de "Revista Universitară" si articolul meu asupra "Sintezei istorice a d-lui Iorga", apărut în nr.3 al acestei publicatii.
Trebuie să stiti că:
1) Între comitetul de redactie s-a împotrivit publicării acestui articol si în deosebi colegul Viforeanu.
2) Totusi articolul a apărut datorită unei neîntelegeri al cărei unic făptuitor e subsemnatul.
3) Urmarea acestei încălcări a fost lovitura morală pe care a primit-o "Revista Universitară" si dezaprobarea generală venită din partea Profesorilor nostri. Mai mult încă, aparitia revistei este primejduită, deoarece Senatul Universitar - si pe bună dreptate - intentionează suprimarea ei.
4) Unic pricinuitor al tuturor acestor nefericiri, subsemnatul a fost silit să se retragă cu totul de la "Revista Universitară" rămînînd ca în numărul din luna aprilie să se încunostiinteze public această retragere.
Deoarece însă, "Revista Universitară" no. 4 va apare tocmai peste zece zile si în acest timp s-ar putea declara suprimarea ei cel care vă scrie aceste rînduri vă roagă din suflet să interveniti pentru a împiedica o asemenea lovitură dată unui grup de studenti pentru nimic vinovati de gresala si însufletiti de cele mai lăudabile năzuinte. "Revista Universitară" e destul de pretuită pentru ca să dispară în urma unei greseli făptuită de unul singur din colaboratorii săi.
În ceea ce priveste partea personală a acestei chestii, îndrăznesc, prea stimate Domnule Profesor să aduc cîteva lămuriri:
1) Acuzatia care mi s-a adus precum că articolul nu e scris de mine e atît de jignitoare pentru un suflet cinstit, Domnule Profesor - încît nici n-am voit s-o iau în seamă. Faptul că sunt student la filosofie, m-ar împiedica oare cu muncă intensă si metodică să mă desăvîrsesc si în alte domenii, să-mi însusesc de pildă istoria religiilor, istoria orientală, istoria stiintelor sau entomologia? Eu am altă credintă. Totusi, dacă acuzatia persistă, zdrobitor de jignitoare pentru un tînăr care pentru munca lui neîntreruptă si fanatica lui dragoste de adevăr asteaptă altceva decît calomnii si insulte - sunt gata să apar la un examen scris si oral de istorie orientală. E vorba de o calomnie care mă pătează pentru totdeauna.
E vorba si de lecturile mele, a căror singură răsplată a fost pînă acum miopia forte de opt dioptrii si permanenta amenintare a desprinderii solzilor de pe retină...
Acuzatia a fost pricinuită, poate, de faptul că public mult si multe, în reviste nu totdeauna excelente. De bună seamă că acei care au gîndit asemenea lucru nu aveau de unde să stie că eu sunt un băiat sărac si că eu iau bani pe articolele mele de popularizare, bani cu care să-mi pot cumpăra cărti.
2) Trebuie de asemenea să vă mărturisesc că sunt si voi rămîne totdeauna un admirator al lui Nicolae Iorga. Mă dor însă greselile Sale si îmi păstrez totdeauna simtul proportiilor si calmul judecătilor. Dovada profundei mele admiratii va fi cartea Cetind pe Iorga la care lucrez si care va fi sfîrsită la iarnă. Articolul asupra sintezei l-am scris pentru că - nu sunt un adept al medievalului "Magister dixit" si gîndeam că el va da loc la discutii academice, stiintifice. Lucrurile s-au petrecut altfel. Pentru care vă cer încă o dată iertare.


/ciornă neterminată aflată în arhiva

Mircea Eliade/




Calcutta, 82 Ripon Street

4 septembrie 1929

Mult stimate Domnule Profesor

(Rădulescu-Motru)


Vă trimit în acest plic petitia mea pentru prelungirea bursei si o scrisoare a prof. Dasgupta. Vă rog foarte mult să scriti cîteva rînduri care s-o sustină în fata biroului de valută. De asemenea vă rog să comunicati - fie direct, fie prin tatăl meu care vă va vizita în acest scop - această petitie D-lui Gusti. Am scris D-lui Gusti si l-am rugat să adauge si D-sa o recomandatie. Am luat îndrăzneala de a vă face o nouă cerere numai pentru a nu risca să nu mi se prelungească valuta. D-stră întelegeti ce ar însemna să fiu lăsat fără ajutor din tară tocmai în mijlocul studiilor, aici, în Asia. Sper, însă, că cererea mea va fi realizată.
Munca mea continuă, cu aceeasi disciplină, luciditate si prudentă. Vara am făcut un efort enorm ca să verific, în sanscrită cu profesorul alături, toate citatele Introducerii pe care în curînd o voi trimite-o în tară. La iarnă, voi sfîrsi cel dintîi studiu pentru o revistă străină. Acum traduc pe Aniruddha si Vijuana Bhikshu. Noul seminar budist al profesorului mi-e de mult folos, pentru că se traduce comentariul lui Chandrakirti asupra cauzalitătii.
Sunt sănătos si mă felicit că am trecut cu bine cel dintîi mouson.
Multumindu-vă sincer, al D-stră supus

Mircea Eliade



104 Bakulbagan Road,

Bhaianipore

Calcutta 18 maiu 1930

Mult stimate D-le Profesor,


Iertati-mă dacă vă obosesc atît de des, cu nevoile mele. Aici se află certificatele si cererea mea de prelungirea valutei. Motivele sunt lesne de înteles; le-am explicat cum m-am priceput mai bine în chiar aplicatia alăturată, după cum le-au explicat si profesorii Dasgupta si Tucci. În iulie valuta expiră. Dacă ar trebui să astept comisia de iarnă pentru prelungire, ar însemna că cel dintîi cec în cazul cînd ea mi se aprobă - l-as primi de Crăciun. Din iulie pînă în decembrie, cum as putea trăi în India de acum, adică în plină criză politică? V-am scris că Maharajahul e mort, asadar tot ajutorul îl primesc din tară.
Nu bănuiesc ce motive ar fi să nu mi se aprobe prelungirea, în afară de acela al inutilitătii studiilor indianiste. Sau poate un roman pe care l-am publicat recent, pentru bani, dăunează onestitătii mele stiintifice?... Continui munca cu aceeasi îndîrjire, după cum profesorul atestă entuziast. Am suferit chiar de ochi din această cauză. Studiul "Implicatii psihanalitice în psihologia Yoga" e aproape sfîrsit. Acum e extrem de cald, si trebuie să mă refugiez la munte. De acolo voi trimite manuscrisul.
Vă rog din toată inima să sustineti, dacă o credeti cinstită si justificată cererea mea.
Extremul privilegiu în care mă aflu de a locui cu familia profesorului - nu l-a avut nici un european pînă în prezent. Sistemul de educatie sanscrită e cel traditional, viu de milenii în India. În zori, pe terasă, pe un covor, asezati turceste "la picioarele lui Guru", comentăm textele în sanscrită. Vorbesc binisor sanscrita si am făcut progrese serioase în bengali. La întoarcere voi putea traduce sau conferentia asupra lui Tagore direct din originalul bengalez.
Profitînd de imensa bibliotecă si de prodigioasa cultură a profesorului, am studiat India în aspectele ei diverse si specifice. Astfel am studiat medicina nervilor în Yoga si Tantra, si am făcut observatii foarte interesante asupra diviziunilor corpului în Tantra si în medicina modernă. Dar ceea ce îmi trebuie înainte de toate e o solidă, compactă si completă bază linguistică si literară. De aceea studiez cu profesorul două ceasuri pe zi numai operele lui Kalidasa, vers cu vers. Acest geniu e încă necunoscut ca lumea în Europa, desi nu e întru nimic inferior unui Horatiu sau Shakespeare. Vreau să asimilez nu numai limba sanscrită, ci si unghiurile critice ale ochiului si urechii indiene, să învăt a aprecia si refuza ca un indian. Numai astfel voi putea ataca la maturitate metafizica indiană.
Sper, D-le Profesor, că încrederea pe care cu atîta bunăvointă mi-ati arătat-o pînă acum va convinge si pe Onor Comisia de valută de pretuirea culturală a studiilor ce le împlinesc. Cu cele mai distinse salutări

Al D-stră

Mircea Eliade


Vă rog mult să dati tatălui meu explicatia alăturată, cu recomandatia D-nelor prof. Gusti, Evoluceanu pentru a fi înaintată comisiei.



/Antet tipărit/ Gara Butoesti,

jud. Mehedinti

24 sept. 1929

Iubite Domnule Eliade,


Scrisoarea D-tale din 5 august am primit-o zilele trecute aici la tară, unde voi mai sta încă pînă la 1 oct. În Bucuresti am avut în diferite rînduri vizita tatălui D-tale care m-a pus în curent cu situatia materială în care te afli. Am încercat într-un rînd prin D-l Andrei, colegul de la Iasi, să obtin ceva de la Ministerul Instructiei, Andrei fiind bun prieten cu d. Costăchescu. N-am obtinut însă decît promisiuni. Acum voi vedea ce realizare vor avea si promisiunile. În orisice caz, sper să obtin ceva. Mă gîndesc la diferite institutii. Dacă as găsi un bogătas care să se intereseze de studiile sanskrite mi-ar fi usor. Dar asa ceva nu există la noi. Pentru studii ebraice, pentru spinozism, numerosi, pentru filosofia indiană, nimeni. D-ta vei destepta pe viitor interesul! Deocamdată filosofia indiană este ca si inexistentă la noi. Ti-as fi foarte recunoscător pentru un articol de orientare în filosofia indiană. Din el să răsară si interesul pentru noi Românii întru ceva, ca astfel să miscăm putin apatia cercurilor care dispun de fondurile de ajutorare. Dacă poti face o serie de asemenea articole, pe care pe urmă să le adunăm în volum, pe care să-l tipărim la Casa Scoalelor - atît mai bine. Ar iesi si un ajutor bănesc imediat pentru D-ta.
În ce priveste programul studiilor D-tale, din partea mea nu poti avea decît sfaturi cu totul superficiale. Am încercat să citesc cîteva traduceri după filosofii indieni, dar niciodată din ele n-am primit cunostinte de care să pot profita. Din scrierile europenilor m-am ales numai cu o impresie generală pe care uneori am utilizat-o în articole si la curs. Dar mare lucru nu. Chiar acum am pe masa mea numărul ultim din Logos, cu un articol de Rudolf Otto/Marburg/. Bewurstseins-phönomenologie des personales Vaianta. Am încercat de două ori să-l citesc. Nu merge! Mi se pare conceput după o logică alta decît cea europenească. Am impresia că filosoful indian parvine să intensifice lumina termenilor izolati ai rationamentului, dar nu izbuteste să dea rationamentului o lumină continuă. Cînd citesc o carte de filosofie indiană, parcă mă găsesc înaintea unei lămpi cu lumină intermitentă, cîteodată prea vie, si altădată prea slabă. Probabil însă că eu nu sunt pregătit să urmăresc rationamentul si de aceea îmi apare fragmentar. Poate prin D-ta însă voi începe să am interes si întelegere pentru indianism. Astept studiile D-tale asupra psihologiei Yoga cu multă nerăbdare. Chiar m-ai făcut curios să citesc, cînd voi ajunge la Bucuresti, diferitele brosuri pe care le-am văzut în librărie despre Yoga. Am dat la librăria Socec adresa D-tale pentru a-ti trimite manualul meu de psihologie pentru liceu, pe care l-am făcut pentru a răspunde cererii multora dintre elevii mei, profesori secundari.
Te rog tine-mă în curent cu lucrările D-tale.
Cu cele mai prietenesti sentimente

C. Rădulescu-Motru




/Antet tipărit/

Societatea română de filosofie

Bulevardul Ferdinand 47

Bucuresti 23 oct. 1929

Iubite Domnule Eliade,


Îti răspund la ultima D-tale scrisoare primită astăzi. Vizita profesorului Dasgupta ne-ar onora foarte mult. Nu văd însă cum vom putea face de cheltuielile voiajului. Societatea de filosofie nu are fonduri decît strict pentru editarea revistei. Pe venitul conferintelor nu se poate conta, dat fiind că profesorul vorbeste în englezeste. Dacă ar vorbi în frantuzeste ar fi foarte lesne. Voi încerca să interesez însă legatia engleză si oficialitatea noastră, si în cazul că din partea acestora voi avea o asigurare formală, voi adresa o invitatie D-lui prof. Dasgupta prin intermediul D-tale.
Astăzi am supus cererea D-tale de prelungire a bursei (cu majorarea sumei) consiliului, care aprobînd-o, a înaintat-o Ministerului. Sper că în această privintă nu va fi nici o dificultate.
Cu cele mai prietenesti salutări

C. Rădulescu-Motru

Pe plic Monsieur
Mircea Eliade
82 Ripon Street
Calcutta
(India engleză)

/Antet tipărit/

Societatea română de filosofie

Bulevardul Ferdinand, 47

Bucuresti 21 ian. 1931

Iubite D-le Eliade,


Am primit scrisoarea d-tale din 29 dec. si mă grăbesc să-ti răspund la aceasta, fiindcă am fost prea neglijent fată de cele anterioare.
Nu ai să-mi multumesti deloc pentru valută. Desi colegul Iorga nu prea întelege importanta studiilor D-tale, a fost însă foarte conciliant fată de d-ta. A avut în vedere în special că esti prea departe, pentru a te lăsa pe drumuri, asa cum a făcut cu mai toti ceilalti bursieri ai nostri. În sfîrsit ai scăpat. Anul viitor, sper să nu mai fie dînsul ca presedinte al comisiei de valută.
În privinta scopului studiilor d-tale sunt perfect de acord. De o catedră, numai de o conferintă de istoria religiilor, avem mare nevoie la noi, unde acest studiu se face prea terre à terre, ortodoxiceste! Acum, sectia unde vom putea strecura această catedră este cred indiferent pentru D-ta. Important este să faci lectiunile pe care le vrei.
Pe aici nimic nou mai deosebit. Am avut o mare dezamăgire cu Nae Ionescu, care însărcinat cu cursul de logică al meu, făcea în loc de logică un fel de misticism de diletant. Fiindcă i-am barat drumul să ocupe o catedră pe care si-o creiase prin mijloace politice, a început să mă insulte prin Cuvîntul. Este primul tigan în miscarea filozofiei noastre care n-a putut să fie transfigurat de filosofie, ci a rămas cu caracterele rasei sale. Articolul D-tale l-am dat lui Bagdazar. Dar mai este unul sub tipar. Probabil va ajunge rîndul si acestuia prin martie viitor. Ar fi bine să te preocupi mai putin de citate si să dai teoriile în mod mai popular. Asa cum scrii prea putini sunt aceia cari te pot urmări.
Multumesc pentru fotografie, aproape că nu te mai recunosc.
Peste 3-4 luni voi scoate si eu o nouă scriere despre Vocatie. Diferitele capitole din această scriere le citesc la radio si desi unele sunt pur metafizice, totusi primesc din toate părtile semne de recunostintă. În ideea fundamentală a acestei scrieri se sustine că creatia este o complinire a vocatiei. Adică nimic nu se creează - ci toate se împlinesc după vocatie (teză care stă si la baza Personalismului energetic). Vineri 30 ian. tin tocmai o comunicare la Academie cu titlul de Creatie si Vocatie. Sper să-ti trimit o copie după această comunicare cît de curînd.
Cu cele mai prietenesti salutări

C. Rădulescu-Motru



12 iulie 1938

Butoesti-Mehedinti

Iubite Domnule Eliade,


Am văzut si eu în jurnale de suspendarea, pentru doi ani, a lui Nae, dar de la Institutul de Educatie fizică de la Universitate nu.
Este o scăpare din vedere, sau este o distinctie, nu stiu. În orice caz pînă la 1 octombrie, lucrurile rămîn cum sunt acum. Eu, ca suplinitor si d-ta încasezi ceea ce-ti da si Nae mai înainte. La 1 oct. vom vedea ce ne comunică Ministerul si ce dispozitie va lua Consiliul profesoral. Eu de la 6 oct. înainte de altminteri nu mai sunt decan. Din parte-mi însă îti promit tot sprijinul pe care nu mă îndoiesc că ti-l va acorda majoritatea Consiliului.
Îmi pare că revista ce pregătesti merge bine din partea colaboratorilor.
Apare la toamnă? Cu aparitia ei situatia d-tale s-ar îmbunătăti mult. Revista ar risipi atmosfera nefavorabilă pe care nepriceperea lui Chelaru ti-a făcut-o altădată. Toată lumea ar cădea de acord să te sprijine. În privinta aceasta, fii cu încredere. Viitorul d-tale se deschide de acum înainte.
Mă bucur că prin împrejurările vietii am putut să-ti fiu de ajutor. Asa voi fi si de aci înainte. D-ta ai fost o veche simpatie a mea, încă de cînd te găseai pe băncile Universitătii.
Aci alătur un bilet pentru d-l casier.
Cu salutări prietenesti

C.R. Motru

Pe plic:
Domnului Mircea Eliade
profesor si publicist
Bucuresti III
Str. Palade 43