Mai mult sau mai puţin, trăim cu toţii în epoca revoluţiei digitale. Explozia tehnologică schimbă vizibil faţa jurnalismului. Pentru cei care îl slujesc, întrebarea ce se impune este următoarea: noile tehnologii întăresc ori, dimpotrivă, slăbesc puterea presei? Ce atitudini pot fi adoptate într-un caz sau în celălalt?
Pornind de la această realitate, al XLIX-lea Congres al Asociaţiei Jurnaliştilor Europeni (AEJ) – cu sediul la Bruxelles – şi-a propus ca temă de dezbatere: „Libertate şi responsabilitate în massmedia. Deontologie şi profesionalism jurnalistic faţă în faţă cu provocările noilor tehnologii ale comunicării”.
Congresul AEJ s-a desfăşurat sub patronajul Ministerului Afacerilor Externe al României, în perioada 10- 13 noiembrie a.c., la Hotel Howard Johnson din Bucureşti, organizat fiind de Asociaţia Ziariştilor Independenţi din România – AZIR (secţia română a AEJ). Şi-au trimis reprezentanţii douăzeci de ţări europene: Belgia, Bulgaria, Belarus, Croaţia, Franţa, Grecia, Irlanda, Italia, Marea Britanie, Moldova, Olanda, Polonia, Portugalia, România, Serbia, Slovacia, Spania, Turcia, Ucraina, Ungaria.
Sponsorii evenimentului au fost Dacia-Renault, ICR, Primăria Sectorului 2, Ministerul Turismului şi Dezvoltării Regionale, Galeria Dana, Artmark, Cotnari, Eurogama Invest.
Printre jurnaliştii străini, peste 80 la număr, s-au aflat la Bucureşti: Eileen Dunne (preşedinte AEJ), Peter Kramer (secretar AEJ), William Horsley (responsabil „Media Freedom”), Athanase Papandropoulos (preşedinte de onoare AEJ), Diego Carcedo (preşedinte de onoare AEJ), Saia Tsaousidou (trezorier AEJ), Dogan Tilic şi Christos Trikoukis (vicepreşedinţi AEJ), Koos van Houdt, Joszef Martin, Joszef Horvath, Eric Maurice, Zdenko Duka, Giuseppe Jacobini, Krzysztof Bobinski, Tibor Macak, Michel Theys, Ulrich Schroeder, Miloje Popovic, Kevin d’Arcy, Kristina Hristova, Martin Alioth, Enzo Farinella, Juraj Alner, Vira Pidhayna, Andrei Aliaksandrau, Patroklos Koudounis, Ioannis Kritsantonis, Natali Leka, Konstantinos Vranisti, Despoina Krithara, Mike Springate, Jonathan Fryer, Luisa Penzo, Tito Cheli, Vasilis Arvanitopoulos. De la Chişinău au participat Nina Parfentie şi Petru Grozavu. Din partea AZIR au fost prezenţi: Doina Jela, Ioana Munteanu, Cătălin Teodor Dogaru, Marina Dumitrescu, Toma Roman Jr., Liana Ionescu, Ioan Diaconescu, Florin Eşanu, Adrian Valentin Moise, Teodora Stanciu.
După vizitarea Platformei Dacia- Renault (Mioveni) şi a Castelului Bran, a avut loc, în ziua de 11 noiembrie, Adunarea Generală a AEJ, condusă de Eileen Dunne şi Peter Kramer.
Ziua de 12 noiembrie a fost consacrată dezbaterii temei amintite: „Libertate şi responsabilitate în mass-media”. La deschidere, în prima sesiune, au vorbit, în calitate de invitaţi de onoare, Teodor Bacoschi, Ministrul Afacerilor Externe, şi Dan Hăulică, fost ambasador al României la UNESCO şi vicepreşedinte al Consiliului Executiv UNESCO. În următoarele sesiuni au susţinut conferinţe substanţiale, pe tema propusă: Alexandru Lăzescu, Preşedinte-Director general al TVR, Athanase Papandropoulos (Grecia), Luca Niculescu, redactor-şef la RFI România, Petru Grozavu (Republica Moldova), William Horsley (Marea Britanie), Dogan Tilic (Turcia), Marina Dumitrescu (Radio România), Ioana Diaconescu (CNSAS), Vira Pidhayna (Ucraina), Kristina Hristova (Bulgaria), Andrei Aliaksandrau (Belarus).
În finalul Congresului AEJ, a fost vizionat filmul Memoria ca formă de justiţie, o ilustrare a Muzeului Memorial de la Sighet, film solicitat Anei Blandiana şi lui Romulus Rusan, fondatorii acestui muzeu.
Oferim cititorilor României literare, în transcriere, cuvântul rostit de domnul Teodor Baconschi, Ministrul Afacerilor Externe al României, şi de domnul Dan Hăulică, preşedinte de onoare al Asociaţiei Internaţionale a Criticilor de Artă, cuvânt ce a conferit celui de-al XLIXlea Congres AEJ o dimensiune înalt culturală.