Sâmbătă, 1 aprilie 2017, a avut loc, la Centrul Cultural Calderon, al Primăriei Sectorului 2, București, a VII-a ediție a Colocviului anual de critică al Filialei București – Critică, Eseistică și Istorie Literară a Uniunii Scriitorilor din România, de data aceasta având ca temă: „Maiorescianismul – o fenomenologie a interpretării operei literare”.
Manifestarea, care a reunit critici literari din filiala bucureșteană de profil a USR, invitați de la filiale din țară, universitari, scriitori, jurnaliști culturali, a fost deschisă de acad. Nicolae Manolescu, critic și istoric literar, președintele Uniunii Scriitorilor din România, director al revistei România literară, care a expus, ca autoritate recunoscută în domeniul studiilor maioresciene, o amplă introducere în problematica legată de premisele istorice și culturale, de efectul în timp asupra evoluției literaturii române, ca și de actualitatea operei lui Titu Maiorescu, de la a cărui dispariție se împlinește un secol în acest an. Este de amintit, de asemenea, că s-au scurs exact 150 de ani de la apariția, în „Convorbiri literare”, a studiului „Despre poezia română”, aparținând mentorului „Junimii”, text care poate fi considerat momentul de început al unei critici literare bazate pe criterii estetice la noi.
Comunicările prezentate au căutat să aprofundeze, din perspectiva timpului de azi, aspecte legate de geneza ideilor maioresciene, de implicațiile și rolul îndeplinit de acestea de-a lungul unui secol și jumătate: „Salonul literar în modernitatea clasică: doamnele, romanul, sensibilitatea” (Mihaela Irimia); „Critica literară, între adevărurile culturii și cele ale generațiilor. O lecție junimistă uitată” (Adrian Lesenciuc); „Discursul critic, societatea textului și civilizația comentariului. Dominanta maioresciană și exercițiul exegetic” (Aureliu Goci); „De la Titu Maiorescu la Nicolae Manolescu: autonomia esteticului” (Daniel Cristea-Enache); „Maiorescu și anti-maiorescu: radiografia unei confruntări” (Angelo Mitchievici); „Critica (neo)modernistă și critica postmodernă” (Dan Gulea); „Autonomia esteticului – fantoma «la operă» a criticii proletcultiste” (Vasile Spiridon); „Critica maioresciană, de la cuvânt la idee” (N. Georgescu); „Maiorescianism și postmaiorescianism” (Ana Dobre); „«Despărțirea» de Maiorescu” (Crina Zărnescu); „Un hedonist olimpian: Titu Maiorescu” (Răzvan Voncu); „Maiorescu în fața textelor, în contexte” (Ion Bogdan Lefter); „Ce este maiorescianismul?” (Radu Voinescu).
Au fost evocate, de către criticii literari Gabriel Dimisianu și N. Constantinescu, momentele când ideile critice ale lui Titu Maiorescu au constituit un sprijin esențial în bătălia pentru reafirmarea principiului autonomiei esteticului în perioada de înlăturare a influențelor proletcultismului în cultura română. La dezbateri au mai luat parte Nicolae Scurtu, Iulian Băicuș, Ion Lazu, alți critici și scriitori prezenți în sală.
Parteneri media au fost: „Luceafărul de dimineață”, România literară, Radio România Cultural, Radio Trinitas.
Proiectul a fost coordonat de Radu Voinescu, președintele Filialei București – Critică, Eseistică și Istorie Literară a USR. (R.V.)
