Şed în chilie
citesc împrăştiat
ascult muzică
telefonul e mai mult închis
gîndesc la ce dreacu’ caut
eu pe pământ
şi-mi fac curaj
să mai respir încă o dată
şi încă o dată
şi încă o dată...
Mi se arată un prieten
Cam patetic
La final
Nu la capăt cum are el ticul
Doamne fereşte

Aş vrea să-i spun
Să se adune un pic
Şi să caute ceva
Un ac cu gămălie pe sub perne
O irizare
În cochilia broaştei ţestoase
O privire înflăcărată ca aceea
Întoarsă
Neşlefuită
Sau cel puţin un pic de roşeaţă
A clipei
Numai că
De asta nu te mai poţi desprinde
Oricîtă muzică ai asculta
Oricît curaj ţi-ai face
Clipa e ca un sîmbure de caisă
Amărui
Însorit
Găsit în borcanul cu dulceaţă
Nu-ţi mai trebuie după aceea
Mai nimic
Poate o mîngîiere uşoară a pleoapelor

Dar acuma prietenul meu
Are telefonul închis
Aşa că îi trimit un e-mail
Cu sfaturi pentru lehamite
Pentru ieşirea din clipa poprită
Şi alegerea dulceţii
O alegere specială
Din anume geometrii
Începînd cu cele pietonale
Şi terminînd cu cele montane
Ori stelare
Deşi cred că tocmai
A găsit sîmburele de caisă
Şi nici nu i se pare amărui