Numărul curent: 52

Numerele 37, 38, 39 si 40 din 2014 ale revistei Romania literara, apar cu sprijinul AFCN.

Actualitatea:
Ce nu se ştie despre PEN CLUBUL ROMâN de Alex. Ştefănescu


Despre PEN Clubul Român nu se ştie aproape nimic. Şi aceasta nu pentru că nu ar merita să se ştie, ci pentru că aşa suntem noi, românii: risipitori, amnezici, obişnuiţi să lăsăm totul la voia întâmplării. La această vocaţie naţională a nepăsării se adaugă faptul că presa nu-şi face datoria de a ne informa în legătură cu ceea ce este cu adevărat important în România. în loc să aflăm ce mai fac scriitorii, aflăm ce mai fac boschetarii şi aurolacii. în loc să ni se spună ce cred despre viaţa noastră Ana Blandiana sau Gabriel Liiceanu, trebuie să ascultăm toată ziua opiniile lui Ion Cristoiu sau Marius Tucă.
PEN Clubul Român se numeşte în mod oficial Centrul PEN Român (PEN Romanian Center) şi are în prezent 71 de membri. Este o organizaţie importantă şi prestigioasă, care îi integrează pe scriitorii români în ceea ce s-ar putea numi viaţa literară a lumii. Este, în acelaşi timp, o organizaţie marcată de precaritatea condiţiilor materiale de care au parte toate instituţiile culturale din România. Centrul PEN Internaţional a stabilit pentru fiecare scriitor român membru PEN o cotizaţie de 10 dolari pe an. în realitate, fiecare scriitor român plăteşte mult mai puţin, şi anume câte 50 000 de lei pe an. în aceste condiţii, conducerea Centrului PEN Român trebuie permanent să se străduiască să găsească surse suplimentare de finanţare. Problema se redeschide ori de câte ori Centrul PEN Român organizează o întâlnire internaţională sau participă la o asemenea întâlnire, organizată de alt centru, peste hotare.
Alegerea noii conduceri a PEN Clubului Român s-a efectuat anul acesta prin corespondenţă, respectându-se cu stricteţe regulile jocului democratic. în ziua de 13 martie 2000, în cadrul unei întâlniri la care au participat 25 de membri PEN bucureşteni, s-au deschis plicurile cu voturi - trimise de 42 de membri. Ana Blandiana a fost reconfirmată ca preşedintă (42 de voturi), iar Denisa Comănescu - ca secretară (42 de voturi). în urma retragerii lui Mircea Martin din funcţia de vicepreşedinte, au candidat pentru această funcţie Gabriela Adameşteanu, Bogdan Ghiu şi Mihai Ursachi. Gabriela Adameşteanu a câştigat scrutinul cu 20 de voturi (Bogdan Ghiu obţinând 12, iar Mihai Ursachi - 10).
în zilele de 21-23 aprilie 2000, Centrul PEN Român a organizat o conferinţă internaţională la Iaşi, cu tema "Mai multe literaturi - o singură limbă, mai multe limbi - o singură literatură". Au participat, în afară de numeroşi scriitori români, preşedinţii centrelor PEN din Franţa, Elveţia, Belgia, Norvegia, Republica Moldova, Ungaria, preşedintele Centrului Scriitorilor Maghiari din România, precum şi scriitori de origine română din Israel şi Ucraina. Au mai fost prezenţi scriitori reprezentând diferite etnii din România, ca şi toţi membrii Centrului PEN Român care au dorit să fie prezenţi. întrucât reuniunea a fost deosebit de costisitoare, a trebuit să se apeleze la ajutorul Fundaţiei "Konrad Adenauer". Se poate spune însă că investiţia "a rentat", întrucât dezbaterile au fost pasionante şi fructuoase. în ziua de Florii, participanţii l-au vizitat la reşedinţa sa pe Mitropolitul Daniel al Moldovei. S-au făcut, de asemenea, excursii în împrejurimile oraşului, deşi vremea nu era favorabilă. în final, s-a votat o Moţiune prin care se cerea guvernului rus să înceteze războiul din Cecenia, să permită observatorilor şi ziariştilor străini accesul în zonă şi să interzică folosirea violenţei şi a torturii împotriva populaţiei civile.

într-un stil deja consacrat, mijloacele de comunicare în masă n-au dat importanţa cuvenită acestei manifestări de anvergură internaţională. Au apărut doar două scurte relatări în România liberă şi o notiţă în 22. în Adevărul, trecându-se sub tăcere conferinţa propriu-zisă, s-a făcut o remarcă ironică la adresa Moţiunii. Pentru a compensa măcar parţial această ignorare, revista 22 va edita în curând, tot cu sprijinul Fundaţiei "Konrad Adenauer", un supliment cuprinzând extrase din principalele comunicări.
în ziua de 16 mai 2000, în cadrul unei şedinţe a Centrului PEN Român, s-a pus în discuţie problema participării sau neparticipării la al 67-lea Congres Mondial PEN, care urma să aibă loc la Moscova (mai multe centre din lume îşi exprimaseră anumite rezerve, din cauza războiului din Cecenia). S-a luat hotărârea ca românii să participe, păstrându-se însă pe poziţia făcută cunoscută la Iaşi.
Al 67-lea Congres Modial de la Moscova s-a desfăşurat în condiţii delicate şi stânjenitoare. Neputând face abstracţie de războiul din Cecenia, participanţii au hotărât să evite orice contact oficial cu autorităţile ruse. însuşi Centrul PEN din Rusia a prezentat participanţilor încă din prima zi un proiect de rezoluţie în care condamna războiul şi cerea să se recurgă la tratative. Precizată astfel de la început şi sprijinită în mod declarat de Günter Grass, invitat special al reuniunii, poziţia Congresului a fost complet ocultată de ziarele şi posturile de televiziune din Moscova, deşi reprezentanţii acestora au participat în număr mare la inaugurare. în ultima zi, Rezoluţia a fost adoptată prin vot (s-a obţinut unanimitatea), după completarea ei cu unele puncte (inclusiv cu unul preluat din Moţiunea de la Iaşi). La sfârşit, Congresul a mai adăugat un punct, pentru susţinerea scriitorilor ruşi, autori ai proiectului de rezoluţie. Cu acest prilej, a fost lansat şi un volum - Scrieri în închisori - cuprinzând versuri, declaraţii, interogatorii, testamente ale unor scriitori ruşi încarceraţi, de-a lungul secolului douăzeci. Au mai fost adoptate rezoluţii în apărarea scriitorilor închişi sau persecutaţi din Serbia, Belarus, Turcia, Peru, Cuba, Iran, Egipt, R.P. Chineză (în pofida protestului delegatului chinez).
Numeroşi delegaţi, printre care s-au remarcat cei din ţările est-europene, inclusiv din România, au dezbătut, în lucrările pe secţii, tema Congresului - "Libertatea criticii, critica libertăţii". Ca preşedinte a fost reales, pentru o perioadă de încă doi ani, Homer Aridjis (Mexic). Următoarele congrese vor avea loc la Manila (iulie 2001), Skoplje (2002) şi SUA (2003). La primul dintre ele, românii probabil nu vor putea participa, din cauza imposibilităţii de a găsi bani pentru transport. (Să sperăm însă că statul român sau un om de afaceri generos vor finanţa călătoria).
Proxima întâlnire zonală va fi la Sarajevo (Bosnia) şi va avea următoarea temă: "Literatura şi cultura pentru pace (Deconstrucţie, Reconstrucţie, Construcţie)". Conducerea Centrului PEN Român aşteaptă să i se comunice cine doreşte să participe.
în 2001, Centrul PEN Român va organiza o nouă întâlnire (a IV-a), pe tema "Europa necunoscută: literatura şi geopolitica în Europa de Est". Răspunderea organizării şi-a asumat-o Gabriela Adameşteanu.

Toate acestea reprezintă doar o secvenţă din activitatea Centrului PEN Român. Ar mai fi multe de spus despre capitalul de prestigiu pe care şi l-a constituit Centrul PEN Român în anii trecuţi pe plan internaţional, despre respectul de care se bucură în lume preşedinta centrului, Ana Blandiana. Să sperăm însă că măcar această primă tranşă de informaţii va fi ţinută minte de cititorii noştri şi că , treptat, Centrul PEN Român va intra în conştiinţa publică, aşa cum merită.