Între evenimentele prin care s-a marcat la Botoşani Ziua Culturii Naţionale, s-a numărat şi relansarea Editurii Cartea Românească a Uniunii Scriitorilor. Înfiinţată în 1919, această instituţie de cultură este cea mai prestigioasă editură românească. Istoria sa a cunoscut mai multe momente de răspântie: după desfiinţarea ei în anul 1948, din motive de istorie tulbure, editura se reînfiinţează în anul 1970, ca editură a Uniunii Scriitorilor, sub direcţia lui Marin Preda, până la moartea prozatorului, în 1980. Apoi este condusă, succesiv, de George Bălăiţă (1981-1990), Magdalena Popescu-Bedrosian (1990-1996) şi Dan Cristea (1996-2005). Din anul 2005, Cartea Românească trece sub administrarea Editurii Polirom (director Silviu Lupescu). Între 2005 şi până la sfârşitul anului 2016, când încetează protocolul de colaborare dintre Polirom şi Uniunea Scriitorilor, Editura Cartea Românească publică 294 de autori, 452 de volume (dintre care 60 de debuturi). În fine, printr-o hotărâre a Comitetului Director al USR, Editura Cartea Românească trece, începând cu data de 1 ianuarie 2017, sub administrarea Editurii Paralela 45. Actualmente, politica editorială este asigurată de către un Consiliu Director format din Nicolae Manolescu, Răzvan Voncu (din partea USR) şi Călin Vlasie (din partea Editurii Paralela 45). Programul editorial are ca angajament publicarea anuală a minimum 50 de titluri de literatură română contemporană. La acesta se adaugă câteva direcţii programatice, propuse de directorul de acum al Cărţii Româneşti, poetul Călin Vlasie, şi anume: dezideratul de a tipări cărţi ieftine cu conţinut literar şi ştiinţific, ale autorilor români şi străini, cărţi care să stimuleze lectura în rândul tinerilor; apoi, iniţierea unui concurs de debut al Cărţii Româneşti; în fine, punerea în operă a unui proiect naţional „Cartea Românească – Carte de învăţătură”, în parteneriat cu Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, proiect care urmează să se desfăşoare în toate şcolile din România. Sloganul sub care se prezintă astăzi Editura Cartea Românească este explicit şi concludent: Cultură prin continuitate!. Cartea Românească, la acest nou început al său, sub direcţia lui Călin Vlasie, păşeşte neîndoios cu dreptul. Primele volume scoase de editură şi prezentate la Botoşani sunt alegeri inspirate şi ca valoare literară, şi ca înfăţişare grafică – ele arată pregnant, elegant, înnoitor: Eugen Negrici – Expresivitatea involuntară (în seria Cărţi fundamentale); Matei Vişniec, Opera dramatică, volumele 1 şi 2 ( în seria Cartea de teatru); Mihaela Miroiu, Cu mintea mea de femeie (în seria Cartea de memorii); Medeea Iancu, Delacroix este tabu: suita românească (în seria Cartea de poezie); Gellu Dorian, Calea de urmat (în seria Cartea de poezie); Petre Barbu, Căţărarea în cer (în seria Cartea de proză); Marian Ilea, Grăsane făcând baie cu uşile larg deschise (în seria Cartea de proză). Sunt semne bune: Cartea Românească are un trecut glorios şi, după cum se vede, are un prezent pe măsură şi are viitor.