Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Păcatele Limbii:
Baroni de Rodica Zafiu

În limbajul politic şi publicistic actual, folosirea termenului baron cu un sens figurat- clişeizat e un fenomen recent, impus cu mare rapiditate. În DEX 1998 nu există nici o indicaţie a unui asemenea sens ( baron este doar "mare senior", "titlu de nobleţe"). În ziarele actuale, se găsesc însă zeci de atestări, dintre care unele reiau replici ale politicienilor zilei: "Baroni, baroni, dar să-i ştim şi noi" ( Lumea magazin, nr. 7, 2002); "În orice ziar, în orice jurnal de ştiri, actualitatea românească pare dominată de baroni" ( pcreport.ro); "pe baroni vicepreşedintele amintit îi împarte în buni şi răi, după natura activităţilor la care s-au dedat" ( Ziua, 7.01.2003); "La ce s-a referit preşedintele executiv al PSD atunci când a spus: «Nu mai vrem aşa-zişi lideri, nu vom mai permite altora să fie baroni locali»"? ( romanialibera.com). Sensul metaforic mai general al termenului - "persoană importantă din punct de vedere politic şi economic" e puternic marcat de conotaţii negative şi ironice: bogăţia baronilor e suspectă, puterea lor e bănuită de abuz şi corupţie. Contextul explicitează diverse presupoziţii şi oferă echivalenţe negative: "În timp ce şeful statului îi critică pe «noii parveniţi», Năstase le ia apărarea, susţinând că aceştia nu sunt «baroni locali», ci «oameni independenţi sub aspect material»" ( cotidianul.ro, 26.08 01.09. 2002); "bănuielile cele mai des întâlnite atunci când se aduc în discuţie nume de «baroni» sunt în legătură directă cu fenomenul corupţiei" ( ziuadevest.ro, arhiva, 2.02.2003); tonalitatea discursului variază de la insinuare la pamflet: "«Baronii locali», nişte escroci şi în acelaşi timp nişte satrapi în judeţele lor, au defilat recent prin faţa conducerii P.S.D., iar concluzia a fost «nepriceperea» lor de a-şi imacula imaginea" ( aliantacivica.ro).
           
E vorba şi în acest caz de un fenomen de internaţionalizare a limbajului politic şi publicistic. Cu aproximativ aceeaşi formă şi mai ales cu un sens metaforic clişeizat asemănător, cuvîntul există în mai multe limbi moderne de circulaţie. Îl găsim în engleză ( de unde e probabil să fi fost preluat acum în română), folosit pentru a desemna un "magnat al industriei sau al comerţului" ( sens modern, indicat de Oxford English Dictionary ca fiind de origine americană); generalizat şi familiar apare şi sensul "persoană care dispune de influenţă şi putere ( în orice domeniu)". Există şi în franceză ( "om puternic sau important"), în italiană ( unde e înregistrat de prin 1969), cu ideea de putere, dominaţie şi abuz ( în finanţe, medicină, Universitate) etc.
          
În limbajul publicistic românesc, baron substituie termeni mai puţin eleganţi ştab, grangur, barosan păstrînd conotaţia lor ireverenţioasă şi suspicioasă. În presă apar deja tipologii ale baronilor: cei locali şi cei de la centru ( "a fost intrebat cine sînt baronii de la centru la care a făcut referire", EZ 26.06. 2003), baroni roşii - "veţi regăsi elita foştilor «baroni roşii» ai culturii" ( Lumea magazin, nr. 7, 2002). Un articol recent despre "Baronul local" ( EZ, Ediţia de Vest, 6.03.2003) se bazează pe interviuri cu oameni politici din diverse zone, propunînd în glumă o clasificare geografică: Baronul de Timiş, Baronul de Arad, de Hunedoara etc. Răspunsurile reproduse întăresc lectura negativă a termenului ( se vorbeşte de corupţie, nepotism, totală dependenţă de ierarhie; cineva "caracterizează «baronul local» ca pe un om gras şi fără cuvînt"). Termenul se pretează unor jocuri de cuvinte - "ar trebui să arate ca baronul Münchausen", "nu există baroni în judeţul Mureş. «Aici nici nu este uzitat acest termen. La noi se foloseşte grof»"; "Grofii locali ai puterii nu ies în evidenţă". Se pare că pentru unii termenul nu s-a instalat suficient în limbă, răspunsurile dovedind o ignoranţă reală sau simulată: "Termenul de Baron este anacronic, nu ştiu ce înţelege presa prin acest apelativ, dar cred că baronii aparţin unor timpuri trecute"; "Nu vreau să mă pronunţ, e ceva neclar, nedefinit şi venit din istorie".
          
Pentru pasiunea neologică a ziariştilor, în schimb, termenul la modă e foarte firesc, sensul său extinzîndu-se deja în familia lexicală a lui baron: baronet ( "Ar mai fi libere cîteva locuri de baroneţi"; "un baronet care aspiră din greu la titlul de baron local" ib.) şi baronesă ( "nu ştie dacă există «baronese», însă «ar da o culoare plăcută scenei politice»") şi mai ales producînd creaţii noi, ad-hoc: "Ehee, dacă au lăsat totul la mintea unui baronaş local, aşa le trebuie" ( Ziua, 4.02. 2003), "Baroniada Cozmâncă"; "Preşedintele executiv al PSD, Octav Cozmâncă, are de gînd să declanşeze o a doua «baroniadă»" ( EZ 26.06. 2003).

Parteneri Romania literara




                 

                                   

           

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara