Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Cartea de proză:
Aventurile unui antierou de Luminiţa Corneanu

Viaţa lui Kostas Venetis
de Octavian Soviany,
Editura Cartea Românească,
Bucureşti, 2011, 421 p.

Un veritabil tur de forţă narativă este romanul lui Octavian Soviany, reuşind să atingă mai toate ţintele unui prozator care se respectă: să subjuge cititorul cu farmecul povestirii, să construiască un personaj unic în literatura română – sodomitul Kostas, rău alcătuit din naştere –, să poarte cititorul prin epoci şi locuri îndepărtate, pe care le reconstituie cu măiestrie şi cu minuţie, să păstreze suspansul pe tot parcursul celor peste patru sute de pagini, să creeze o întreagă galerie de personaje secundare care dau viaţă şi palpit poveştii.
Cartea este alcătuită ca o poveste în ramă, care conţine la rândul ei numeroase poveşti ale celor cu care destinul personajului principal se intersectează. Nemţoaica, tânărul amant al lui Kostas, scrie povestea vieţii acestuia chiar la cererea personajului care se narează pe sine, căci el, bolnav la pat, devenise prea slăbit ca s-o mai poată face singur. Kostas este un bătrân păcătos ce se face vinovat de toate netrebniciile de pe lume, dar care este convins că răul din el e din voia lui Dumnezeu. O ciudată credinţă în rânduiala lui Dumnezeu, sădită poate în copilăria sa petrecută într-o Grecie evlavioasă de la jumătatea secolului al XIXlea, nu va fi clintită de toate grozăviile făcute cu voia sau fără voia lui: „Dumnezeu ne alcătuieşte pe unii drepţi, iar pe alţii strâmbi, schimonosiţi. Dar cum ar ieşi la lumină dreptatea dacă n-ar exista nedreptatea şi cum s-ar putea recunoaşte cele frumoase altminteri decât prin felul în care se deosebesc de cele schimonosite? // De mic copil, eu, Kostas, m-am cunoscut strâmb şi strâmb am rămas până la bătrâneţe.”
Născut dintr-o mamă vicioasă care-l concepe, bănuieşte el la bătrâneţe, cu amantul său, Kir Apostolos, boierul din sat, crescut de un tată prea slab pentru a obţine vreodată admiraţia fiului, Kostas simte fiorii amorului trupesc încă de mic, dar aceşti fiori se manifestă mai curând pentru băieţii care-i ies în cale decât pentru fete. Asupra acestora, asupra întregii tagme femeieşti, de altfel, va transfera ura nestinsă pe care i-o poartă păcătoasei sale mame, la ale cărei pulpe albe trage cu ochiul încă de mic şi a cărei prezenţă îi va deforma simţurile. Eroul fuge de acasă din adolescenţă, după ce omoară un bărbat din sat pe care-l ura de moarte şi apoi îi incendiază casa. De aici, peregrinările sale vor fi continue, la Istanbul, cu Yussuf, care-l transformă în cadâna lui, acoperindu-l de mătăsuri şi bijuterii, în Bulgaria, în timpul războiului pe care românii îl numesc „de Independenţă”, la Bucureşti, la Paris, la Viena, peste tot culoarea locală fiind redată cu o pană de maestru.
La Bucureşti are loc episodul decisiv, care va marca tot restul existenţei lui Kostas: îşi joacă sufletul la cărţi şi pierde în faţa beizadelei Mihalache, o adevărată întruchipare a Diavolului, care îl va face unealta sa şi-l va introduce într-o conspiraţie europeană, pentru răsturnarea ordinii existente şi căpătarea libertăţii pentru cei mulţi, căci, încă o dată o spune povestitorul, cea mai sigură cale de a ajunge la bine e tot prin mijloacele răului. Toate întâmplările din viaţa lui Kostas vor fi de aici încolo sub puterea acestui misterios personaj, a cărui influenţă ajunge până în îndepărtata Franţă.
Dincolo de puterea invenţiei şi de harul desăvârşit al povestirii, făcută într-un limbaj arhaizant cum nu se putea mai potrivit, notabilă este ştiinţa construcţiei epice, care-l fereşte pe autor să cadă în exces: de fiecare dată când netrebniciile lui Kostas depăşesc pragul suportabilului, fie că e vorba de gânduri incestuoase, de crime sadice, de profanări, de violuri din răzbunare (Huysmans l-ar recunoaşte pe Soviany drept un demn urmaş), povestea se curmă brusc şi autorul schimbă subiectul, fundalul, personajele, îngăduind un răgaz cititorului oripilat. Unitatea romanului este dată în special de echilibrul între fascinaţia răului şi deliciul relatării, ceea ce ţine cititorul sub vraja povestirii până la ultima pagină.
Roman de aventuri şi de mistere, Bildungsroman pe dos, conţinând o filosofie ce explică reaua alcătuire a lumii, Viaţa lui Kostas Venetis este unul dintre vârfurile prozei româneşti contemporane, o realizare remarcabilă pentru Octavian Soviany, care se dovedeşte un prozator de primă mână.

Parteneri Romania literara




                 

                                   

           

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara