A fost, din punctul meu de vedere, un an oarecare, fără „stridenţe” culturale notabile. Dintre evenimentele culturale/ literare pe care le-am cunoscut mi-au atras atenţia Gala poeziei româneşti contemporane, ediţia a II-a, de la Ateneul Român, Tîrgul Naţional al Cărţii de Poezie din iunie, de la Bucureşti, Tîrgul Internaţional de Carte „Gaudeamus”, Zilele „Mihai Eminescu” de la Botoşani şi Bălţi din ianuarie 2012, Turnirul Poetic de la Efes, Zilele revistei „Familia”, pentru importanţa temei propuse (Scriitorii români şi identitatea naţională), Zilele revistei „Convorbiri literare”, pentru consistenţa şi diversitatea participării. Dintre cărţile anului, în limitele impuse de circulaţia defectuoasă a cărţilor şi în măsura în care au ajuns la mine, am remarcat Parabolele lui Iisus. Adevărul ca poveste de Andrei Pleşu, Omul din Calidor de Petru Ursache, o pertinentă citire a prozei lui Paul Goma, I.L. Caragiale. Fatalitatea ironică de Mircea A. Diaconu, Vămile posterităţii de Ion Simuţ, romanele Ţara ascunsă de Alexandru Uiuiu, Moartea e bine mersi de Lucian Alecsa şi În drum spre Sud de Adrian G. Romila, Lumea ca spoială şi împovărare. Dialoghisiri la ceas de seară de Dan Alexe şi Luca Piţu, Cartea singurătăţilor de Gellu Dorian, Nimicitorul de Aurel Pantea, Substanţe interzise de Liviu Ioan Stoiciu, Singurătatea vine pe facebook de Dan Mircea Cipariu, În moalele cerului de Anca Mizumschi, Trecutul e o sărbătoare de Horia Gârbea, VorbaIago de Nicolae Coande ş.a. La debut, am remarcat un tînăr din Iaşi, Bogdan Federeac, cu volumul de versuri Dragoste cu acordul părinţilor. Sînt convins că îmi scapă cărţi importante, iertare, sper să am prilejul să le subliniez calitatea şi cu alte ocazii, bilanţul editorial real al unui an se încheie cu adevărat după ce toate cărţile au fost văzute, citite.
Dintre evenimentele culturale care trebuie remarcate la un bilanţ anual se numără accederea lui Mircea Cărtărescu pe lista medie/ scurtă a propunerilor pentru un eventual Premiu Nobel pentru literatura română, dar şi un eveniment trist, dispariţia postului de televiziune „România Cultural”.
Într-un top al celor mai bune reviste literare ale anului, pe lîngă cîteva de tradiţie, care îşi păstrează constant politica şi calitatea, aş remarca la nivelul anului 2012 revistele „Argeş” (redactor şef: Dumitru Augustin Doman) şi „Hyperion” (redactor şef: Gellu Dorian). O menţiune aparte pentru emisiunea „Revista Literară Radio” de pe Radio România Cultural, acolo unde doamna Teodora Stanciu imprimă o amprentă inconfundabilă unui spaţiu sonor de o consistenţă aparte, care e un radar perfect pentru evenimentele literare importante din „teritoriul” limbii române.
A fost şi „Anul Caragiale”, dar parcă nu l-am sărbătorit în vreun fel pe Caragiale, mai mult l-am maimuţărit în tendinţa noastră de a prelua modele pentru viaţa politică şi din societate fără nici un discernămînt.
