Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 
Actualitatea

de --- (Nr:17 din: 2018)
într-un e-mail adresat de Florii tuturor membrilor Uniunii Scriitorilor din România şi agenţiilor de presă, dl Dan Lungu a acuzat în mod mincinos actuala Conducere a U.S.R. că pune în primejdie pensia suplimentară a scriitorilor. Nu numai că actuala Conducere a U.S.R. este aceea care a obţinut,  [...]
de Gellu Dorian (Nr:17 din: 2018)

am încercat să răscolesc memoria unor scriitori români contemporani din partea dreaptă şi stîngă a Prutului, în ideea de a pune în pagină, printr-o dublă anchetă, pe care am publicat-o în revista „Hyperion”, unicitatea literaturii române din cele două state vorbitoare de limbă română – Româ  [...]

de Dan Stanca (Nr:17 din: 2018)

scrii ceva, definitivezi, te bucuri că ţi-a ieşit, dar, evident, viaţa, cu plăcerile şi ponoasele ei, merge mai departe. Ceea ce ai scris a rămas în urmă şi fiindcă timpul trece, nu-i aşa? uiţi ce ai făcut, produsul muncii tale se îndepărtează până în punctul în care pare ceva complet străi  [...]

de Spiridon Popescu (Nr:17 din: 2018)

Era un domn, Nu sta să se tocmească: Dădea bacşiş la flori Să înflorească.

Le mituia pe toamne Să se facă, Prin plopii lui, Că au uitat să treacă.

Când bani de mituit N-a mai avut, S-a dus în Cer Să ia un împrumut.

 [...]
de Liviu Capşa (Nr:15 din: 2018)

O dedicaţie şi, mai mult, o arzătoare dorinţă

În urmă cu câtva timp, am povestit, în România literară, despre o „vizită regală” într-un orăşel de provincie, desfăşurată sub semnul unei binefăcătoare normalităţi. Petrecută departe de vuietul Capitalei, de ochiul presei şi de oport  [...]

de Virgil Mihaiu (Nr:15 din: 2018)

sub auspiciile principalei Universităţi Clujene (fondată în 1581) funcţionează actualmente 22 de centre culturale străine. Prin comparaţie, acum câţiva ani, pe când lucram ca director al ICR Lisabona, în Capitala Portugaliei existau şapte formule instituţionale similare. Spune şi asta ceva  [...]

de Cristian Pătrășconiu (Nr:14 din: 2018)

publicistica despre ceea ce poate fi încadrat într-un registru pozitiv nu este, cel puţin pentru România, foarte uşor de făcut. Între explicaţiile care pot susţine o asemenea apreciere, cea care pare cea mai accesibilă trimite chiar la esenţa acestei (mici? mari? exagerate?) probleme: nu po  [...]

de Horia Alexandrescu (Nr:14 din: 2018)

mă refer la alegerile de la FRF, dar, mai întâi, dacă tot a venit vorba de tenis, nu pot să trec peste ultima umilinţă trăită de Simona Halep, în semifinalele de la Indian Wells. Eu, mă ştiţi, sunt fan Simona până-n pânzele albe sau, mai corect, până la momentele în care calcă în străchini, c  [...]

de Liviu Capşa (Nr:13 din: 2018)

în Codul Penal, partea generală, privitor la limitele de aplicare a legii penale, infracţiunea continuată este definită prin acte repetate de încălcare a legii, de către aceeaşi persoană, la diferite intervale de timp, în realizarea aceluiaşi scop şi împotriva aceluiaşi subiect pasiv. Sancţ  [...]

de --- (Nr:13 din: 2018)

Vineri, 9 martie 2018, s-a reunit Consiliul Uniunii Scriitorilor din România.

Primul punct pe ordinea de zi a constat în prezentarea situaţiei dosarelor pe rolul instanţelor în care U.S.R. este parte, 23 din 101 fiind soluţionate definitiv. Întrucât o multitudine de cereri de inte  [...]

de --- (Nr:13 din: 2018)

Vineri, 9 martie 2018, a avut loc şedinţa Comitetului Director al Uniunii Scriitorilor din România. În cadrul şedinţei au fost discutate aspecte curente din activitatea U.S.R.

Pe ordinea de zi s-au aflat propunerea şi votarea unui nou membru al Juriului Premiilor U.S.R., în locul  [...]

de Ştefan Cazimir (Nr:12 din: 2018)

a apărut, în condiţii grafice excepţionale, sub auspiciile revistei „Q Magazine”, un magnific album intitulat Români de centenar. „Acest album – scrie Floriana Jucan în scurtul ei cuvînt introductiv – stă mărturie faptului că România are un trecut istoric, politic şi cultural pe care îşi po  [...]

de Gabriel Dimisianu (Nr:12 din: 2018)

Mircea Eliade, Jurnal, Pagini regăsite 1959- 1962, ediţie îngrijită, adnotată şi prefaţată de Cristian Bădiliţă, Editura Tracus Arte, Bucureşti, 2017, 186 pag.

câteva însemnări, în acest cadru, despre jurnalul lui Mircea Eliade din anii târzii, 1959-1962, astfel cum ni-l pr  [...]

de Dan Stanca (Nr:12 din: 2018)

recitind Cehov, deoarece nu am pomenit autor mai fin şi mai sensibil, descopăr câteva rânduri care m-au pus pe gânduri şi cărora vreau să le dau o replică. Evident, n-o să redactez o „scrisoare imaginară” după modelul Octavian Paler, ci mă voi limita la nişte observaţii, să zic, mai puţin obi  [...]

de Nichita Danilov (Nr:12 din: 2018)

d’ale noastre în regia lui Gigi Căciuleanu l-am văzut acum câţiva ani la Iaşi. Apoi l-am revăzut la Chişinău. Spectacolul a avut un impact neobişnuit asupra mea. Urmărindu-l, m-am gândit fără să vreau la filmul Dodes’kaden al lui Akira Kurosawa, dar şi la filmele lui Kusturica. Pornind de  [...]

de Cristian Pătrășconiu (Nr:12 din: 2018)

între 24 şi 28 februarie, pe scena Ateneului Român publicul bucureştean a fost martor la un festival al conferinţelor, fără precedent într-un asemenea format în ultimele decenii pentru capitala României. Festivalul a fost organizat de Fundaţia Humanitas Aqua Forte, în parteneriat cu Filarm  [...]

de Dan Stanca (Nr:11 din: 2018)

sunt străzi celebre în Bucureşti, cum ar fi strada Mântuleasa. Ele reprezintă un topos cultural, fără de ştiinţa căruia ne-am simţi infirmi. În geografia aceasta a literaturii care face din Capitala ţării, ca şi din alte oraşe, un teritoriu viu, nu ar trebui să lipsească adresa pe care am f  [...]

de Redacția (Nr:11 din: 2018)

La finele săptămânii trecute, în Sala de Consiliu a Uniunii Scriitorilor din România a avut loc ceremonia de acordare a unei înalte distincţii a Georgiei, cu titlu post-mortem: lui Victor Kernbach, pentru traducerile sale din literatura gruzină. Distincţia i-a fost înmânată fiului acestuia, P  [...]

de --- (Nr:9 din: 2018)

în temeiul dispoziţiilor art. 16 din Statutul Uniunii Scriitorilor din România în forma în vigoare, Preşedintele Uniunii Scriitorilor din România, organizaţie de creatori a scriitorilor din România (denumită în continuare „USR”), cu sediul în Calea Victoriei, nr. 133, sector 1 – Bucureşti,  [...]

de --- (Nr:9 din: 2018)

Juriul celei de-a treia ediţii a Premiilor Scriitorul lunii / Scriitorul anului, alcătuit din Gabriel Chifu (preşedinte), Mircea Mihăieş, Dan Cristea, Daniel Cristea-Enache, Ioan Holban, Ion Simuţ, Răzvan Voncu, a ales, prin vot:

Scriitorul lunii noiembrie 2017: Alex Ştefănescu,  [...]

de Gellu Dorian (Nr:0 din: 2018)

toată lumea ştie că la Ipoteşti, în incinta complexului muzeal de acolo, dedicat memoriei lui Eminescu şi familiei lui, există un obiectiv turistic unicat în lume: Biserica Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril. De ce este această biserică obiectiv turistic unic în lume? De-a lungul timpului  [...]

de Ştefan Cazimir (Nr:0 din: 2018)

mai întâi, puţină etimologie. Neuitatul meu coleg şi prieten, Romulus Vulpescu, cunoscător excepţional al limbii române în toate registrele şi subtilităţile ei, nu scria şi nu rostea niciodată „ghilimele”, ci exclusiv „ghilemete”. El rămînea astfel fidel etimonului francez „guillemets”, at  [...]

de Mircea Mihăieş (Nr:0 din: 2018)

am, de mai multă vreme, o relaţie culturală amicală cu nimfele. Pe când scriam cartea despre Ulysses a lui James Joyce am citit tot ce se poate găsi despre acest subiect. Voiam să înţeleg mecanismele prin care marele irlandez a reuşit să transpună o realitate mitologică în universul mic-bur  [...]

de Cronicar (Nr:7 din: 2018)

din sumar. RAMURI

Bun, primul număr din 2018 al revistei Ramuri. Sunt de citit: rubricile lui Gabriel Dimisianu, Gheorghe Grigurcu şi Adrian Popescu, editorialul lui Gabriel Coşoveanu (despre pierderea acestui reper care a fost Regele Mihai), cronici semnate, între alţii, de  [...]

de Nicu Ilie (Nr:7 din: 2018)

Spaţiu Minkovski domestic

Bormaşinile blocului muşcau pereţii oamenilor captivi în tradiţii spiralele creau găuri negre prin care mileniul 2 cădea în secolul 21 o femeie umbla din uşă-n uşă din etaj în etaj împărţind pomană în mijlocul simfoniei rock pentru fiul ei uc  [...]

de Cronicar (Nr:6 din: 2018)

despre programele editoriale ale revistelor

În EX PONTO (nr. 3-4, 2017), Ovidiu Dunăreanu, redactorul-ş ef, poartă un dialog cu Rodica Lă- zărescu, în care expune programul editorial al acestei reviste constănţene, ce apare sub egida Uniunii Scriitorilor. Reproducem două sc  [...]

de Mircea V. Ciobanu (Nr:6 din: 2018)

colocviul despre critică inclus în programul Festivalului „Două state – o singură literatură” (se întâmpla la Chişinău în toamna lui 2017) propunea câteva teme de discuţie. Am lăsat în grija cunoscătorilor discuţia despre dicţionarele literare. Instrumente necesare pentru recuperarea unor i  [...]

de Mihai Vornicu (Nr:1 din: 2018)

în vara anului 1942, cînd se aştepta venirea mea pe lume, taică-meu, ofiţer de carieră, le-a scris de pe frontul rusesc femeilor din familie, maică-mii şi bunică-mii: „Dacă va fi băiat, să-l cheme Mihai, ca pe rege, fiindcă eu am plecat să mor pentru el şi pentru ţară; dacă e fată, botezaţi-  [...]

de Adrian Popescu (Nr:1 din: 2018)

la mutarea Regelui Mihai I într-o altă ţară, una cu graniţe invizibile, de unde nu mai poate fi alungat, românii au redescoperit ce înseamnă stilul solemn. Nu am mai confundat, cu minime excepţii pitoreştibalcanice, sau de un cinism plebeu, Recviemul lui Mozart cu un concert al talentatului  [...]

de Ioan Holban (Nr:1 din: 2018)

„trec mereu graniţa dintre/ lucruri şi umbre/ alunec dincolo de văzut şi nevăzut/ şi mă întorc înapoi în lumină./ Convins că eternitatea/ încape la fel de bine/ într-o clipă ca şi într-un veac,/ îmi simt sufletul apăsat/ de o tristeţe de moarte“ (Lucruri şi umbre). În acest autoportret din  [...]

de Marina Constantinescu (Nr:1 din: 2018)

cu puţin înainte de sfîrşitul anului, ne-a părăsit un profesionist de o profundă seriozitate şi de o modestie intensă: muzicologul şi criticul muzical Elena Zottoviceanu. Un muzician împătimit de lumea sunetelor, un cercetător al muzicii româneşti pasionat de a scoate la lumină documente ex  [...]

de Victor Neumann (Nr:1 din: 2018)

despre Cultura de ieri şi românii de azi (RAO, 2017) este o carte în care academicianul Răzvan Theodorescu evocă numeroase şi importante fragmente din biografia sa. La întrebările bine gândite şi formulate de Narcis Dorin Ion, academicianul Theodorescu face o lungă incursiune în viaţa famil  [...]

de --- (Nr:4 din: 2018)

oricât s-ar strădui grupul Teodorescu – Cipariu – Iaru să amâne, cu fel de fel de trucuri mizerabile, deznodământul în puzderia de procese în care a târât Uniunea Scriitorilor, până la urmă, oricât de târziu, adevărul iese la suprafaţă, de neoprit. Ca în această cauză importantă, a cărei h  [...]

de Ion Buzaşi (Nr:4 din: 2018)

descendentă din dinastia literară a Văcăreştilor, Elena Văcărescu, deşi a scris poezii în limba franceză, şi-a mărturisit legătura sufletească cu pământul patriei şi cu spiritualitatea românească, care au contribuit la originalitatea poeziei sale şi la activitatea sa diplomatică pentru libe  [...]

de Daniel Corbu (Nr:4 din: 2018)

Lapidariile sau despre Sîngerarea păsării în zbor

Motto: ,,Lumină de la fiecare ieri Primit-au unii ca să poată merge Pe drumul plin de pulbere al morţii“ Shakespeare

Aproape totul despre mine am spus. uneori prea amănunţit fărîmiţat pînă la fleacuri. Alteo  [...]

de Gellu Dorian (Nr:3 din: 2018)

anul acesta s-au împlinit douăzeci de ani de cînd, la Botoşani, se acordă, pe lîngă marele premiu – Opera Omnia, ajuns la cea de-a XXVII-a ediţie – Premiul Naţional de Poezie „Mihai Eminescu” – Opus Primum. Într-o discuţie care a avut loc la mine acasă, la una din ediţiile de început ale aces  [...]

de --- (Nr:3 din: 2018)

Publicăm mai jos esenţialul dintr-o decizie a Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti referitoare la un denunţ (legat de acordarea de către USR a suplimentului de pensie pentru membrii săi) împotriva Preşedintelui USR, Nicolae Manolescu, formulat de Mârza Traian Ioan, pretin  [...]

de --- (Nr:3 din: 2018)

S-a stins din viaţă pe 8 decembrie 2017 poetul şi traducătorul Radu Cârneci. Născut pe 14 februarie 1928 în comuna Pardoşi, judeţul Buzău, a început Facultatea de Filologie la Bucureşti, absolvind însă Facultatea de Silvicultură din Braşov şi Academia de Ştiinţe Sociale şi Politice „Ştefan Gh  [...]

de Mircea Mihăieş (Nr:52 din: 2017)

ca universitar, eşti supus periodic ordaliilor numite „Raportarea cercetării”. E vorba de completarea unor tabele voit sofisticate, elaborate (presupun) la nivel de minister sau în cine ştie ce laborator de cercetări pedagogice. Deşi mă lupt cu ele de ani de zile, încă nu le-am înţeles rostu  [...]

de Alex. Ştefănescu (Nr:52 din: 2017)

locuinţa magului se află, bineînţeles, într-un loc sălbatic, greu accesibil: „În munţi ce puternici din codri s-ardică,/ Giganţi cu picioare de stânci de granit,/ Cu fruntea trăsnită ei norii despică/ Şi vulturii-n creieri palate-şi ridică/ Ş-uimiţi stau în soare privindu-l ţintit.// Acolo  [...]

de Ştefan Cazimir (Nr:52 din: 2017)

dar noaptea trezit din trezia cea tristă văzui desenat pe un cer de opal un alb cocostîrc mişcătoare batistă tăind europa în zbor triumfal

în aerul plin de o blîndă mirare lucea nestemata uitatului crez iar cete de îngeri în albe stihare cîntau o colindă în grai bavarez<  [...]

de Ioan Holban (Nr:52 din: 2017)

debutul lui Cezar Baltag cu volumul Cununa de aur s-a produs în acelaşi an, 1960, cu intrarea în literatură a lui Nichita Stănescu, care îşi deschidea atunci orizontul liricii prin Sensul iubirii; pe cei doi îi unesc, dar îi şi despart multe lucruri în ordinea structurii interioare a paradi  [...]

de Mihai Banciu (Nr:52 din: 2017)

Tropar de gen

Stai în cadrul ferestrei. Priveşti descătuşarea sentimentelor. Pe horn doar umbra, aburul ce apare-dispare.

Cu iarna, răsuflarea îngheaţă, pe geam numai flori de cristal, peisajul ce se pierde în ceaţă.

Scrijeleşti doar cu unghia. Simţi cum  [...]

de --- (Nr:52 din: 2017)
Meda sau Partea nu prea fericită a lucrurilor (2017); Regia: Emanuel Pârvu; Scenariul: Emanuel Pârvu; Cu: Şerban Pavlu, Florin Zamfirescu, Adrian Titieni; Genul fimului: Dramă; Durata: 82 minute; Premiera în România: 24.11.2017; Produs de: FAMart Productions, DaKINO Productions; Distribuit în Rom  [...]
de Alex. Ştefănescu (Nr:51 din: 2017)

merită studiat modul cum creează Eminescu, din numai câteva cuvinte, o atmosferă de poveste. O face firesc, ca şi cum ar deschide o uşă şi ar păşi împreună cu noi în altă lume. Tonul său, simplusacerdotal, inspiră încredere.

„În vremi de mult trecute, când stelele din ceriuri/ Er  [...]

de Olimpiu Nuşfelean (Nr:51 din: 2017)

A afirma acum, cînd toate sînt în criză – şi ţara, şi lumea, şi cultura, şi agricultura – că receptarea lui Liviu Rebreanu (a se înţelege: opera lui) este în criză ar putea fi un gest salvator şi confortabil pentru spiritul critic. Asta-i lumea şi ca lumea sînt şi eu – ar putea spune critica  [...]

de Cristian Pătrăşconiu (Nr:51 din: 2017)

Ioan Stanomir, Rusia, 1917. Soarele însângerat. Autocraţie, revoluţie şi totalitarism, Ed, Humanitas, 2017, 224.

Nu este o surpriză că revizitarea marilor repere ale comunismului a început să se alinieze şi la noi trendului vestic – care are unele accente de-a dreptul irespon  [...]

de Adrian Niculescu (Nr:50 din: 2017)
După Ioana (1929-2009), sora ei, și fratele geamăn al acesteia, Ion (1929 – 1979), s-a stins, la capătul unei lungi și grele suferințe, pe 30 octombrie, la Paris, și Maria Brătianu, ultima dintre fiii marelui istoric George Brătianu (1899- 1953). Și ea, ca și Ioana, a avut în exilul combatant din Fr  [...]
de Dan Stanca (Nr:50 din: 2017)
Întrebarea are un iz al disperării, ceea ce nu e deloc recomandabil. Disperații, în general, sunt oameni slabi, care agitându-se exagerat, cred că-și înving slăbiciunea. Pe culmile disperării este de aceea o carte teribilistă și exhibiționistă, care-i poate seduce pe puștani, dar în nici un caz nu s  [...]
de Ioan Holban (Nr:50 din: 2017)
Într-un interval de cîteva luni de zile, din primăvară pînă în iarnă, Adi Cristi a tipărit, la Editura 24:ore, două volume de versuri, Cu patria în brațe șiDespre moarte, cu dragoste. Cu primul titlu, Adi Cristi riscă o carte de poezie cu peste o sută de texte (le spune 102 texte nepătate) care se c  [...]
de Ştefan Cazimir (Nr:49 din: 2017)
Sursa indică a cosmogoniei din Scrisoarea I („La-nceput, pe cînd ființă nu era, nici neființă…”) a fost identificată de mult. În studiul său despre Eminescu („Contemporanul”, 1987, nr. 9 și 11; reprodus în Studii critice, I, 1890), C. Dobrogeanu-Gherea traducea din F. Lenormant, Manuel d’histoire an  [...]
de Răzvan Voncu (Nr:49 din: 2017)
S-au auzit, în ultimii ani, destule voci care anunțau decesul iminent al istoriei literare. Nu se mai poate scrie istorie literară, istoria literară nu se mai citește, ba chiar istoria literară nu (mai) are sens. Contestația nu vizează numai istoria integrală a literaturii, despre care se afirmă  [...]
de Anca Sîrghie (Nr:49 din: 2017)
O corespondență inedită, cum este cea a lui Emil Cioran, intrat în ultimul său deceniu de viață, cu Alina Diaconu, tânăra scriitoare și publicistă româncă de la Buenos Aires, prezintă o multiplă importanță. Ea este o oglindă purtată prin realitatea culturală a anilor 1985-1989 la Paris. Prea puți  [...]
de Ioan Holban (Nr:49 din: 2017)
Se vor împlini curînd șaizeci de ani de la debutul în poezie al lui Ion Cocora în revista „Steaua“ de la Cluj; în tot acest (răs)timp, poetul nu a fost „privitor ca la teatru“, dimpotrivă, odată cu grija pentru propriul discurs liric, s-a uitat atent în preajmă și s-a poziționat, adesea în răspăr, f  [...]
de --- (Nr:48 din: 2017)
Cine nu a călcat în Iași la început de noiembrie, spre a străbate drumul ce leagă Palatul Culturii de Copou, cu popasuri la bisericile „Sf. Nicolae” și „Trei Ierarhi”, și cu opriri scurte la Casa memorială Topîrceanu sau la bojdeuca din Țicău, acela nu știe ce înseamnă farmecul tomnatic al unei urbe  [...]
de --- (Nr:48 din: 2017)
Cine nu a călcat în Iași la început de noiembrie, spre a străbate drumul ce leagă Palatul Culturii de Copou, cu popasuri la bisericile „Sf. Nicolae” și „Trei Ierarhi”, și cu opriri scurte la Casa memorială Topîrceanu sau la bojdeuca din Țicău, acela nu știe ce înseamnă farmecul tomnatic al unei urbe  [...]
de Dumitru Necșanu (Nr:47 din: 2017)
Câteodată la asfințit când ultimii câini rup din cer trec prin mine plimbate de aer precare atelaje de nouri ori umbre și ce muzică sângerie însoțește acest alai al avatarului multiplu un nou corpus hermeticum bântuit de soluții la care întrebări nu mai am la urma urm  [...]
de Gheorghe Gorun (Nr:47 din: 2017)
I. Editorialul Domnului Academician Nicolae Manolescu din nr. 41/22 septembrie 2017 al României literareși invitația adresată de către Domnia Sa m-au determinat să formulez gândurile de mai jos. Este posibil ca ideile mele să nu aibă valoarea celor exprimate deja. Înainte de toate trebuie să prec  [...]
de Ion Buzaşi (Nr:47 din: 2017)
Didactica românească a redobândit după 1989 un avantaj al instrucțiunii școlare: manualele alternative. Sunt de neînțeles propunerile venite chiar de la conducerea Ministerului Educației Naționale de revenire la manualul unic. Fac parte dintre acei absolvenți de liceu (generația ’60), care am cunosc  [...]
de Marina Vazaca (Nr:47 din: 2017)
Asemenea doamnei cu inorogul (din minunata serie de tapiserii de la muzeul Cluny), care are drept deviză àmon seul désir, și care, în mijlocul unei grădini de paradis, își petrece timpul cu lucruri plăcute simțurilor, la care îl dedulcește și pe inorog, Șerban Foarță pare a se fi așezat în mijlocul  [...]
de Dan Stanca (Nr:47 din: 2017)
În una din discuțiile pe care de-a lungul timpului le-am avut cu Marcel Petrișor, el mi-a spus: Mă, Dane, tu crezi că eu și alții ca mine, când eram închiși, ne gândeam câți ani de detenție mai avem în față? Păi dacă ne gândeam așa ne-am fi pierdut mințile... Preocuparea noastră era să supraviețuim  [...]
de Ştefan Cazimir (Nr:47 din: 2017)
Apari să dai lumină În interesantul articol al Roxanei Sorescu, B. Fundoianu despre Eminescu (România literară, nr.26, 16 iunie 2017), citim, către început, următoarele: „Elev de liceu, Fundoianu încearcă în 1913 o recenzie la o ediție a poeziilor lui Eminescu, probabil cea de a unsprezecea a Poe  [...]
de Constantin Abăluţă (Nr:46 din: 2017)
Într-un poem intitulat Timpul, poetul Marius Robescu își amintește cum, copil fiind, a deschis „cutia timpului cu un cuțit de bucătărie” și văzând că rotițele dinlăuntru se-nvârt de zor, fără să scoată cel mai mic scrâșnet, și-a zis că „dacă timpul ar fi chiar aici, înăuntru, / s-ar încâlci printre  [...]
de Răzvan Voncu (Nr:46 din: 2017)
Actualitatea pare a contrazice convingerea unanimă – căci o împărtășeșsc chiar și adversarii noștri – că românii nu duc lipsă de idei, ci de voința (sau caracterul) necesar pentru a le duce până la capăt. Cum starea de indigență a bugetului public, ca și moștenirea ancestrală a unei administrații de  [...]
de Mircea Anghelescu (Nr:46 din: 2017)
Este, probabil, greu de explicat unui simplu funcționar politic, un ministru de pildă, sentimentul nostru de uimire în fața nonșalanței cu care s-a propus și s-a adoptat fără ezitare ideea de a trece sarcina de a edita manualele școlare, manuale unice nota bene, unei edituri de stat adică unei editu  [...]
de Reporter (Nr:45 din: 2017)
În perioada 6-11 octombrie Uniunea Scriitorilor din România a desfășurat trei proiecte culturale de anvergură. Turul de forță a început la Oradea unde, în cadrul Zilelor Revistei „Familia“, organizate, ca în fiecare an, de Ioan Moldovan și Traian Ștef, redacția României literare a participat la o în  [...]
de Adrian Popescu (Nr:43 din: 2017)
După ce Eugen Negrici în Iluziile literaturii române ne-a spulberat ultimele speranțe că am avea, prin poezia lui Lucian Blaga și prin Ultimele sonetele închipuite ale lui Shakespeare în traducerea imaginară de V. Voiculescu, alături de povestirile sale fantastice, niște vârfuri literare moderne fer  [...]
de Simona Drăgan (Nr:43 din: 2017)
Deși Andrei Cornea este autorul unor scrieri deosebit de diverse, există o mare continuitate între preocupările sale filosofice, jurnalistice și literare. Ca publicist, s-a declarat întotdeauna „apărător al laicității” statului, ca om de școală s-a pronunțat deseori împotriva absolutismului cultural  [...]
de Marius Miheţ (Nr:43 din: 2017)
Mitologiile orașului Picto-poemul autobiografic pe care Victor Brauner îl intitulase Ultratablou biosensibil (1948) avea întâi de toate inscripțiile experienței erotice, acum mitologizate. Născut tot la Piatra-Neamț, Adrian G. Romilă reface tabloul orașului la trecerea în noul secol ce se anunța  [...]
de Viorica Nișcov (Nr:43 din: 2017)
Profesorul Ion Taloș, intemeietorul Catedrei de Folclor romanic comparat la Universitatea din Köln, cercetător în egală măsură de teren (pe diverse meridiane) și de bibliotecă, autor al unor lucrări fundamentale, cu caracter enciclopedic în special despre balada și mitologia populară românească în p  [...]
de Cronicar (Nr:43 din: 2017)
Din VIAȚA ROMÂNEASCĂ (nr. 9), un număr întru totul remarcabil, evidențiem aici partea a doua a interviului pe care, sub titlul Un autoportret, mai multe identități: Andrei Scrima , Roxana Sorescu i l-a luat, în anul 1995, acestei personalități cu totul speciale. E o lungă discuție lămuritoare despre  [...]
de Cristian Pătrăşconiu (Nr:42 din: 2017)
Opțiunea recentissimă a lui Sebastian Lăzăroiu pentru ficțiune pură, surprinzătoare pentru multă lume, nu avea cum să nu primească, dat fiind trecutul intens politic al acestuia, o primă lectură de receptare în cheie (anti)politică. Previzibilă, de altfel, mai ales în coordonatele ei distructive, ir  [...]
de Ioan Holban (Nr:42 din: 2017)
La Festivalul Internațional de Teatru pentru Publicul Tînăr, la Iași, în sălile Teatrului „Luceafărul“ și pe străzile „dulcelui tîrg“, la începutul lunii octombrie, unde, acum, pentru a zecea oară, ca și în anii trecuți, se adună orizonturile, cele geografice, văzute pe harta planetei, dar, deopotri  [...]
de Oltița Cîntec (Nr:42 din: 2017)
10 ediții! E banal să spun că nici nu știu când au trecut, dar acesta e adevărul. Era în plină criză economică, în 2008, când am început și nu ne gândeam atunci că vom face 10 sau 15 sau 20 de ediții. Făceam, pur și simplu, un festival care se distinge din multe altele existente în țară și în zonă,  [...]
de Călin Vlasie (Nr:41 din: 2017)
În ce țară trăim! Suntem la începerea noului an școlar... Ca elev, ca student, ca profesor, ca editor m-am bucurat de fiecare dată ca de o sărbătoare națională. Te îmbraci frumos, iei un buchet de flori și îl oferi doamnei profesoare,ca semn de mulțumire pentru munca ei și ca simbol pentru tot ceea  [...]
de --- (Nr:41 din: 2017)
Miercuri, 13 septembrie 2017, s-a reunit Consiliul Extraordinar al Uniunii Scriitorilor din România. În cadrul ședinței au fost anunțate apropiata intrare în an electoral a U.S.R. și consecințele acestui fapt. Au fost discutate numeroase aspecte din activitatea U.S.R. și a Filialelor, atât din pr  [...]
de Ştefan Cazimir (Nr:41 din: 2017)
• Copie după natură • o fetiță în brațele maică-sei : mamă, nu-i așa că la primăvară copacii o să-și culeagă frunzele de pe jos și-o să le pună din nou în ramuri? mama: taci că spui prostii!  [...]
de Ioan Holban (Nr:41 din: 2017)
Literatura ca trans-figurare a lumii Grigore Chiper își subintitulează cea mai recentă carte a sa, Piese dintr-un puzzle (Editura Junimea, 2017), „pseudojurnal“; scrise între 1983 și 1984, în aparență sub efectul unor declanșatori (cartea Însemnările lui Malte Laurids Brigge și, mai tîrziu, ca o  [...]
de Ovidiu Pecican (Nr:40 din: 2017)
Plecarea dintre noi a doamnei Zoe Petre, istoric și clasicist de ținută, încă din anii lipsiți de speranță ai finalului de eră ceaușistă, militantă civică și politiciană de marcă a timpurilor schimbării de după căderea comunismului, prilejuiește o recapitulare semnificativă. Om de înaltă ținută mora  [...]
de Vasile Spiridon (Nr:40 din: 2017)
De mai multă vreme se vehiculează ideea că romanul de călătorie, și cu preponderență cel citadin, și-a trăit traiul și și-a mâncat mălaiul de drum. Așa după cum s-ar fi cam stins, pentru lumea prea grăbită de astăzi, și atracția scriitorilor pentru trasee pitorești și popasuri cu odihnă, ospețe și p  [...]
de Gellu Dorian (Nr:39 din: 2017)
Piața de carte de la noi este una extrem de diversificată, concentrată însă în marile centre culturale ale țării, unde există și potențial de cumpărare, cititori avizi de lectură. Orașele medii, mici, fără centre universitare, deși cu colegii naționale în care activează sute de profesori, unde exist  [...]
de Dan Stanca (Nr:39 din: 2017)
De multe ori m-am întrebat care este totuși diferența dintre un scriitor mare și altul modest. Cei care sunt pe dinafară spun că e uriașă. Îmi permit să-i contrazic. Lucrurile nu stau deloc așa. Diferența dintre unul sau altul este aceeași ca dintre doi atleți. Unul sare la lungime opt metri, celăla  [...]
de Răzvan Voncu (Nr:39 din: 2017)
L-am cunoscut pe Alexandru Piru, însă nu pot pretinde că am făcut parte din cercul apropiaților săi. Eram mult prea tânăr și, în plus, ceea ce conta pentru mine era să învăț: pentru asta, nu e neapărată nevoie de prezența fizică, pe cât e nevoie de cea spirituală, iradiind în primul rând din cărțile  [...]
de Gabriel Chifu (Nr:39 din: 2017)
Din acest număr, revista noastră inițiază o rubrică intitulată Caseta cu idei. Periodic, sub acest generic, vom găzdui în România literară propuneri, venite de la scriitori, dar și de la alți intelectuali, menite să contribuie la bunul mers al literaturii române de astăzi. Deschiderea este totală –  [...]
de Ioan Holban (Nr:39 din: 2017)
A trecut ceva vreme de la ultima carte de poezie, Poeme în balans, tipărită în 2013 de Cassian Maria Spiridon; în cei patru ani cîți s-au scurs de atunci, poetul a publicat cinci volume masive – Vocația și proza democrației (2015), Un vis al inteligenței libere (2016), Dușmanii societății sau Cînd p  [...]
de Ion Buzaşi (Nr:38 din: 2017)
Cititorii statornici ai revistelor literare îndrăgesc anumite rubrici și le citesc, în primul rând, pe acestea. Îmi vin în minte la întâmplare câteva rubrici din revistele de la sfârșitul secolului XX – Breviarul lui Șerban Cioculescu în România literară), Distinguo – al lui Vladimir Streinu în „Luc  [...]
de Corina Ciocârlie (Nr:37 din: 2017)
Să urmărim mai îndeaproape traiectoria lui Cioran, e poate cea mai grăitoare. Baricadat în mansarda din fața Odeonului, metecul face tot ce-i stă în putință pentru a se rupe de rădăcinile românești, care-l condamnă să reproducă la nesfârșit un model mediocru și inconsistent, a cărui expresie detesta  [...]
de Ioan Holban (Nr:33 din: 2017)
Nuvelele din cele două volume publicate de Augustin Buzura în deceniul șapte, Capul Bunei Speranțe (1963) și De ce zboară vulturul? (1966), marchează existența acelui filtru al prozei scurte prin care și-au trecut uneltele și substanța epică cei mai mulți dintre romancierii români contemporani. Pove  [...]
de Gheorghe Mocuţa (Nr:33 din: 2017)
Războiul poetei cu lumea Încă de la primul poem al volumului de debut intrăm în atmosfera războiului subtil pe care poeții optzeciști l-au dus cu cenzura comunistă, multiplicându-și tehnicile discursului și folosind subversiv citatul (poemul Marianei Marin se numește Sângeroșii utopiști din epoca  [...]
de Dragoș Grusea (Nr:33 din: 2017)
Ce se întâmplă când trag o linie pe o foaie goală? Aparent are loc o mișcare a pixului care descrie o linie pe o foaie și nimic altceva. Dar este oare corect să spunem că este vorba despre o singură mișcare care descrie o singură linie? Potrivit lui Kant, mai există o mișcare, pe lângă cea a pixului  [...]
de Dan Stanca (Nr:32 din: 2017)
În Jurnalul fericirii, N. Steinhardt vorbește despre trei soluții pentru a ieși dintr-un sistem concentraționar. Fragmentul este formidabil, ca și altele, și cu toate scuzele pe care mi le cer, spun că de aceea acest „jurnal” le bate pe toate, începând de la Mircea Eliade și sfârșind, să zic, cu Mat  [...]
de Nichita Danilov (Nr:32 din: 2017)
Înlăuntrul ei găsim și Evaghelia după Barabas, și O noapte cu patria-curvă. Tot acolo dăm și peste Bunicul Kennedy, dar și peste Mireasa tuturor, adăpostită în Casa de nebuni ai amorului, un splendid poem în proză postmodern, ce amintește de balcanismul lui Anton Pann, dar și de caragialismul „bibli  [...]
de Ioan Holban (Nr:32 din: 2017)
Ajuns din urmă (Editura Junimea, 2017) este un fragment din vastul jurnal pe care Liviu Ioan Stoiciu îl publică, în reviste de mai mulți ani; segmentul acesta cuprinde perioada tulbure, problematică a anilor 1987-1988, vremuri „infecte“, cînd, față cu agresiunea sistemului ideologic, social și econo  [...]
de Florina Ilis (Nr:30 din: 2017)
Cu siguranță că schimbările din conștiința literară românească de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, din Transilvania, datorate Școlii Ardelene, nu ar fi fost atât de profunde fără ca mult mai complicatul secol al XVII-lea, încheiat cu izgonirea turcilor din Europa, să nu fi pregătit anterior modi  [...]
de Gheorghe Mocuţa (Nr:30 din: 2017)
Ghidul supraviețuirii poetului Marian Drăghici scrie o poezie epică, aureolată de iluminări metafizice și contaminată de iluzia ratării într-o atmosferă de „densă rumoare balcanică”. E un lirism abrupt, traversat de suferința pierderii celei dragi; un roman al rememorării, cu lungi capitole-poeme  [...]
de Monica Pillat (Nr:30 din: 2017)
De mai mulți ani părintele poet Ioan Pintea m-a rugat să vin la Bistrița, ca să facem împreună un simpozion dedicat poetului Ion Pillat și fiului său, Dinu. Abia la sfârșitul acestui iunie am izbutit să îi onorez invitația și să mă bucur de extraordinara lui ospitalitate. Cum am sosit acolo, cu d  [...]
de Gellu Dorian (Nr:29 din: 2017)
Există prietenie între scriitori? Din propria experiență, aș fi înclinat să cred că există. Dar imediat apare îndoiala. Și asta datorită unei triste experiențe recente, despre care, totuși, nu voi vorbi aici. Am considerat de la început, de cînd mi-am dat seama de acest sentiment, care are carată  [...]
de Ioan Holban (Nr:29 din: 2017)
Hîrtiile oficiale (Editura Junimea, 2017), conținînd „Un ghid universal neprețuit de folosit în minunatul labirint al celui mai splendid trai în birocrația ce ne îmbrățișează condescendent de la certificatul de naștere pînă la certificatul de deces” este a patra carte de Vocalize, acum în Fa major,  [...]
de Mircea V. Ciobanu (Nr:29 din: 2017)
Chiar dacă și în acest an capodoperele au ales să apară pe alte meleaguri decât Basarabia, juriul Uniunii Scriitorilor din Moldova a respectat tabietul și a oferit premii. Pentru niște cărți onorabile, mă grăbesc eu să adaug, cel puțin pe partea de literatură pe care o cunosc. Or, capodoperele auten  [...]
de Dan Stanca (Nr:27 din: 2017)
Schematizând, dar și esențializând, spun că există două feluri de frici. Frica față de ce e văzut și frica, vai, față de ce e nevăzut. Despre prima sunt multe și, în același timp, puține de spus. Toți o încercăm. Este frica față de durerea fizică, apoi frica față de animale și insecte, și nu în ulti  [...]
de Olimpiu Nuşfelean (Nr:27 din: 2017)
De câțiva ani, în viața culturală bistrițeană își exprimă tot mai pregnant prestația un „jucător cultural” a cărui notorietate, în domeniu, sporește continuu. El își înscrie activitatea în demersul unor manageri culturali bistrițeni care contribuie la promovarea constantă a fenomenului cultural de a  [...]
de Ioan Holban (Nr:27 din: 2017)
Un filosof a spus că memoria e cea mai mare pedeapsă pe care a dat-o Dumnezeu omului, în vreme ce uitarea e cel mai mare bine. Și exemplifică spusele cu povestea lui Lot și a Sarei, din Vechiul Testament: victima, Sara e cea care na putut uita casa din cetatea pedepsită de El, întoarce o ultimă priv  [...]
de Constantin Cubleşan (Nr:27 din: 2017)
Preocupat statornic pentru integrarea exilului în cultura română, Basarab Nicolescu se dovedește a fi unul dintre aceia pentru care orice inițiativă în acest sens trebuie susținută și dusă până la capăt prin toate mijloacele cu putință. Astfel, în decembrie 2012 a depus la Arhivele Naționale din  [...]
de Adrian Lesenciuc (Nr:27 din: 2017)
Constantin Schifirneț este autorul celei mai importante lucrări de sinteză privitoare la fațetele diferite ale teoriei formelor fără fond în istoria culturii române, Formele fără fond. Un brand românesc (2007)1 și deține paternitatea asupra unui concept care include tendințele complexe ale moderniză  [...]
de Alex. Ştefănescu (Nr:27 din: 2017)
Veneția [după Cajetan Cerri] Primul vers din sonetul Veneția pare reverberația unui dangăt de clopot: „ S-a stins viața falnicei Veneții”. Sonetul este un requiem melancolic și solemn pentru un oraș care și-a pierdut strălucirea de altădată. Un tânăr neinformat poate crede că este vo  [...]
de Răzvan Voncu (Nr:26 din: 2017)
La finele anilor șaptezeci, când devenise evident că puciul declanșat de Eugen Barbu împotriva Uniunii Scriitorilor eșuase, gruparea protocronistă a început să-și edifice, cu complicitatea Partidului și a Securității, niște structuri paralele. A pus mâna pe revista „Luceafărul”, și-a plantat oame  [...]
de Reporter (Nr:26 din: 2017)
Vineri, 9 iunie a.c., la Alba Iulia, a avut loc cea de-a VII-a ediție a Galei Poeziei Române Contemporane. Se cuvine să reamintim faptul că acest important proiect cultural al Uniunii Scriitorilor, s-a desfășurat, în primii doi ani, la Ateneul Român din București. De la a treia ediție, la invitația  [...]
de Alex. Ştefănescu (Nr:26 din: 2017)
În seara zilei de 14 octombrie 1996, la Paris, Paul Barbă- neagră, Cristian Bădiliță și soția sa, Smaranda, intrau în apartamentul lui Mircea Eliade din Piața Charles Dullin nr. 4. Renumitul istoric al religiilor nu mai era în viață (din 22 aprilie 1986), iar soția sa Christinel Eliade, aflată la Ch  [...]
de Ovidiu Pecican (Nr:25 din: 2017)
În istoriografia contemporană a României conexiunea dintre studiul trecutului și activitatea de teren s-a făcut, întâi și întâi – cum era firesc, de altfel –, în câmpul cercetărilor dedicate antichității. Iscodirea istoriei dacilor, socotiți strămoșii direcți – alături de romani – ai românilor (mai  [...]
de Ioan-Aurel Pop (Nr:25 din: 2017)
Remarcam nu de mult două cărți atipice pentru profilul de cărturar al lui Mircea Muthu, fiindcă una era de poezie (mai puțină lume știe că Mircea Muthu este și poet), iar cealaltă de istorie și critică literară transilvană. Recent, a revenit la matcă prin ediția definitivă a Balcanismului literar ro  [...]
de Alex. Ştefănescu (Nr:25 din: 2017)
Talentata și inventiva graficiană Elena Murariu, încântată de poezia Cioara a lui George Topîrceanu, a desenat fără un scop anume, mai mult pentru sine, dintr-o joacă de artist, ilustrații posibile pentru această poezie. Mona Șerbănescu, fondatoarea și directoarea Liceului Pedagogic „Anastasia Po  [...]
de Olimpiu Nuşfelean (Nr:25 din: 2017)
În perioada postdecembristă, caracterul local al fenomenului literar (care vizează un domeniu mai larg decît cel strict al operei de creație) își cere o înnoire și o nuanțare a abordării. Vechea percepție a localismului se înscrie acum în tendințele globalizării. Relaționările nu mai țin neapărat de  [...]
de Reporter (Nr:24 din: 2017)
Luni seara, la Sala Media a Teatrului Național, arhiplină, s-a desfășurat Gala de acordare a Premiilor U.S.R. pe anul 2016. Moderatorul ceremoniei a fost, ca de fiecare dată, Nicolae Manolescu, președintele Uniunii Scriitorilor din România. În cuvântul de deschidere, acesta a mulțumit Ministerulu  [...]
de --- (Nr:24 din: 2017)
Președintele USR aduce la cunoștința membrilor USR și a publicului faptul că instanțele judecătorești au constatat nelegalitatea desfășurării unei pretinse „Adunări Generale a USR din data de 07.01.2017”, dispunând anularea tuturor hotărârilor adoptate în cadrul acesteia. În dosarul nr. 932/ 299/201  [...]
de Dan Stanca (Nr:24 din: 2017)
Mai e puțin și se face veacul. Pentru noi, evident, 1918 este un an epocal. Este anul reîntregirii, dar și al confirmării unui fapt, acela că românii au avut atunci o baftă chioară. Fără oameni politici remarcabili, fără Regina Maria, Marea Unire nu ar fi avut loc. Dar nu este rostul meu să spun ase  [...]
de Liana Cozea (Nr:24 din: 2017)
Volumul Amintiri și portrete literare (ediția a 3-a, Humanitas, 2013) al lui Gabriel Dimisianu, relevă, fără a se întemeia pe un efect de surpriză, inteligența, luciditatea bonomăși echilibrul unuia dintre cei „mai importanți și longevivi critici literari”, din a doua jumătate a secolului trecut și,  [...]
de Alex. Ştefănescu (Nr:24 din: 2017)
A intrat în folclor (în folclorul lumii literare) obiceiul lui Nicolae Breban de a reduce orice discuție la un monolog al său și de a-i apostrofa autoritar pe cei care îl întrerup: „Liniște, vorbește Nicolae Breban!” Culmea este că scriitorul are, în mare măsură, dreptate când cere să i se dea atenț  [...]
de Gheorghe Vidican (Nr:24 din: 2017)
atins de fulger cristalul înghite ochii oglinzii chipul meu chipul tău dezordine galactică gura scorbură plină de sărbători în ea locuiește mirosul prafului de pușcă frumusețea veninoasă a soldatului spații cu fructe exotice umbra mercernar în tranșee vedenie curgerea ierbii cântat  [...]
de Gellu Dorian (Nr:24 din: 2017)
Izolarea de restul lumii, care a înțeles să-și schimbe mentalitățile din momentul în care nicio îngrădire nu mai exista pentru aceasta, este marca negativă a unei comunități. Și mai ales atunci cînd acea comunitate are toate pîrghiile necesare urnirii din loc a creierelor dospite de lenea trupeascăș  [...]
de Ion Pop (Nr:23 din: 2017)
De la prima tipărire, în paginile de mică antologie poetică ale revistei „Echinox” (nr. 1, 1970), până astăzi – și pentru totdeauna – miau rămas în memoria fericită două versuri de Adrian Popescu din poezia Arsură: „Odată am știut să zbor, odată,/ Dovadă n-am, dar îmi aduc aminte”. Mi le-am adus  [...]
de --- (Nr:23 din: 2017)
Juriul pentru decernarea Premiilor Uniunii Scriitorilor din România pe anul 2016 (întrunit la data de 25 aprilie 2017), alcătuit din: Al. Călinescu, Livius Ciocârlie (președinte), Ioan Holban, Angelo Mitchievici, Eugen Negrici, Alex Ștefănescu și Simona Vasilache, a stabilit următoarele nominalizări  [...]
de Zorina Regman (Nr:23 din: 2017)
Citind articolul domnului Alexandru Ruja, intitulat „Ștefan Aug. Doinaș – ultima poezie”, publicat în România literară, numărul 19 din 2017, mi-am amintit cu emoție ultima mea întâlnire cu Doinașii, cu puțin timp înainte de tragedie. Articolul celui care a realizat recent integrala poeziei lui Ștefa  [...]
de Mircea Braga (Nr:23 din: 2017)
Prezent în orice dicționar de scriitori și în aproape toate istoriile literaturii române, înregistrat cu întreaga sa creație de la debutul în volum (1956) până la titlurile apărute după 1989 (ultima prezență editorială fiind Vitraliu, în 2016), cu o singură excepție notabilă, Istoria... lui Alex Ște  [...]
de --- (Nr:22 din: 2017)
Juriul pentru decernarea Premiilor Uniunii Scriitorilor din România pe anul 2016 (întrunit la data de 25 aprilie 2017), alcătuit din: Al. Călinescu, Livius Ciocârlie (președinte), Ioan Holban, Angelo Mitchievici, Eugen Negrici, Alex Ștefănescu și Simona Vasilache, a stabilit următoarele nominalizări  [...]
de --- (Nr:22 din: 2017)
Câțiva membri ai redacției noastre am făcut, la începutul lunii mai, un adevărat tur de forță, într-o călătorie de opt zile prin țară, pe un traseu demn de niște alergători de cursă lungă: București, Craiova, Drobeta Turnu Severin, Arad, Alba Iulia și Lancrăm, Bistrița și Colibița, Râmnicu Vâlcea și  [...]
de Eugen Munteanu (Nr:22 din: 2017)
Printr-o operă vastă, scrisă în cea mai mare parte în limbile spaniolă, germană și italiană, Eugenio Coseriu (1921-2002), a creat o teorie lingvistică recunoscută în largi cercuri ale comunității științifice internaționale ca una dintre cele mai bine articulate, mai cuprinzătoare și mai convingătoar  [...]
de Alex. Ştefănescu (Nr:22 din: 2017)
N-am crezut să-nvăț a iubi vreodată un... program de activități culturale. Ceea ce a rămas în mine din adolescentul romantic de altădată înclina să creadă că un iubitor de cultură nu poate fi decât solitar, adâncit în fotoliul în care citește, așezat pe un scaun intenționat inconfortabil la masa de  [...]
de Ioana Scoruş (Nr:20 din: 2017)
În luna ianuarie a acestui an am vrut să-mi cumpăr bilet la concertul pe care Dan Grigore urma să-l susțină în luna martie, la Sala Radio. Biletele erau epuizate. Am avut noroc cu concertul din 9 februarie, de la Ateneu, și asta deoarece biletele, la Ateneu, se pun în vânzare în săptămâna concertulu  [...]
de Gabriel Chifu (Nr:20 din: 2017)
După-amiază târzie de septembrie Lumina care trece peste oraș în după-amiaza aceasta târzie de septembrie seamănă cu o corabie ce înaintează încărcată cu lămâi și lavandă pe apele Mării Egee. Iar acolo, pe puntea ei, mai e cineva, un mort atât de frumos, pe care nimeni nu  [...]
de Sonia Elvireanu (Nr:20 din: 2017)
Sub egida Academiei Române, a apărut antologia Ștefan Augustin Doinaș, O sută și una de poezii (Editura Academiei Române, 2016) a lui Mircea Braga, istoric, critic și teoretician literar, la doar un an distanță de antologia lui Daniel Cristea-Enache, Ștefan Augustin Doinaș, 111 cele mai frumoase poe  [...]
de Ştefan Cazimir (Nr:19 din: 2017)
- După douăzeci de ani – Dacă mi s-ar cere să numesc printrun singur cuvînt trăsătura majoră a lui Petru Creția, aș răspunde fără ezitări : distincția. Sub toate aspectele în care ni se prezenta, fizic, moral sau intelectual, Petru, mai presus de toate, era un om distins. Oricine l-ar fi zărit î  [...]
de Dan Stanca (Nr:19 din: 2017)
De curând, am revăzut pelicula lui Stanley Kramer de acum zeci de ani, cu actori unul și unul, Burt Lancaster, Spencer Tracy, Marlene Dietrich, Richard Widmark, Maximilian Schell, Judy Garland, Montgomery Clift, peliculă apreciată la vremea respectivă, care și acum, evident, în contextul molozului c  [...]
de Alexandru Ruja (Nr:19 din: 2017)
În revista Secolul 21 (1 – 6/2003; număr realizat de Alina Ledeanu) au fost publicate, sub genericul Ultimele poeme. Inedit, șase poezii de Ștefan Aug. Doinaș, atât în forma tipărită cât și facsimilată. Cele șase poezii (toate sub forma sonetului) – Trei fețe, La ora de vârf, Încearcă iertarea, O bu  [...]
de Mircea Colosenco (Nr:18 din: 2017)
Ca editor ideal al operei eminesciene, Perpessicius a realizat un imens travaliu pe care succesorii săi s-au străduit să-l continue benedictin cu acribie, dar și cu temerea ca mitul lui Sisif să nu fie reversibil. Pentru Perpessicius, dar și pentru colectivul de editori ce i-au preluat truda, sentim  [...]
de Prof. Radu Mircea Voina (Nr:18 din: 2017)
„Numai banul îl vânează și câștigul fără muncă…” (Mihai Eminescu, Scrisoarea III) Acest lucru ni-l arată cel mai recent – probabil spre a-i urma exemplul – acad. Mihai Cimpoi. Într-adevăr, „Ediție îngrijită de acad. Mihai Cimpoi” stă scris pe foaia de titlu a romanului În preajma revoluț  [...]
de Florea Burtan (Nr:18 din: 2017)
Lacăt de aur la gură În ghereta lui simplă veghează portarul, Burdușit cu o mie de chei. Întunericul își întinde mortarul, Somnambulii dansează, fericiți, pe alei. Vin gunoierii, hămesiți și posaci, Cu uneltele muiate în clor, Fac ordine și înghesuie-n saci Partea de  [...]
de Ovidiu Pecican (Nr:15 din: 2017)
Summit-ul desfășurat în urmă cu câteva zile la Roma, cu prilejul sărbătoririi a șase decenii de la semnarea Tratatului de la Roma, a semnalat vigoarea și succesele, ca și dificultățile de etapă și complexitatea acestora în drumul Uniunii Europene către o agregare progresivă și către asigurarea unui  [...]
de Ştefan Cazimir (Nr:15 din: 2017)
Cînd a luat ființă, în 1990, Partidul Liber-Schimbist, fondatorii săi nutreau iluzia că ar păși pe o cale virgină. Prin Manifestul de la 6 februarie, ei îl adoptau ca patron spiritual pe Caragiale și își asumau „dreptul de a crede în forța zîmbetului și de a rîde cu folos de tot ceea ce este strîmb  [...]
de Răzvan Voncu (Nr:15 din: 2017)
Ce este și, mai ales, ce nu este România literară Răspunzând unui articol al lui Nicolae Manolescu (Scrisoare deschisă unor tineri critici demisionari, în România literară, nr. 4-5/2017), Paul Cernat face, nam înțeles prea bine de ce, un rechizitoriu aspru la adresa revistei noastre. Mai exac  [...]
de Daniel Cristea-Enache (Nr:15 din: 2017)
Secvența mediană îl include - firesc - pe E. Lovinescu, iar autonomia esteticului, în 150 de ani, rămîne deopotrivă actuală și actualizabilă, prin condițiile generale ale esteticii și prin cele particulare ale unui anumit context social, politic, economic, istoric. Autonomia esteticului nu este p  [...]
de Adrian Lesenciuc (Nr:15 din: 2017)
În momentele de ruptură sau derivă în plan literar se pun speranțe în critică. Aceste speranțe sunt legate fie de rolul ei profilactic, fie de dimensiunea creatoare și de clarviziune. Uneori speranța rămâne în stadiu embrionar și naște, abia după o coacere a receptării, orizontul unei proiecții. Des  [...]
de Felix Sima (Nr:15 din: 2017)
Sunt brazii, spre iarnă, mai drepți și mai verzi, Cu ei, către Munte, nicicând nu te pierzi Când prinzi o cărare, o urmă de lup Și urci de la deal către muntele – stup Am arcul pe umăr, săgețile-n el Și capul e bine-nvelit cu un miel. Aștept să-l revăd pe Matei Basarab, Din  [...]
de Dan Stanca (Nr:14 din: 2017)
Probabil, după Hamlet și Lear, Timon din Atena este piesa lui Shakespeare pe care o îndrăgesc cel mai mult. Apropierea se datorează, firește, influenței binefăcătoare pe care, timp de decenii, a exercitat-o asupra mea Florin Mihăescu, prietenul minunat care a plecat din această lume la o vârstă vene  [...]
de Alexandru Niculescu (Nr:14 din: 2017)
1.Dacă nu am fi scris, recent, o prezentare mai amplă a unui Journal de Roumanie datorat Soranei Gurian (1913-1956), scriitoare, în acele vremuri, pro-sovietică, care făcea parte dintrun prim eșalon al colaboratorilor partidului comunist „din România” (v. România literară, 2016, nr. 47), poate că nu  [...]
de --- (Nr:14 din: 2017)
„Plouă și numai ploaia dă cuvânt“ Noul roman al lui Gabriel Chifu este și „cronica neagră a straniei morți, prin înec, a unei țări dominate de păcat, violență, nestatornicie și deșertăciune morală”, mișcându-se incitant între „instinctualitate primară și înalt intelectualism”, cum spune Mircea Mi  [...]
de Gabriel Chifu (Nr:14 din: 2017)
(poem halucinatoriu) Un animal gigantic s-a așezat peste țara mea și a adormit. Ținea cât ținea țara. Mi se părea că trăiesc în interiorul unui diamant viu, care respiră. Dar nu: animalul gigantic era lichid și transparent. Sute de zile a durat somnul său. De l  [...]
de Maria-Gabriela Constantin (Nr:14 din: 2017)
Ce mai înseamnă azi un manual de literatură română? Cu siguranță un prilej de controverse, dar adesea prea puțin de încântare pentru cei cărora li se adresează. Iată însă că manualul de clasa a XII-a pentru elevii români din Ungaria (apărut la Editura Croatica, Budapesta, 2016) reușește performanța  [...]
de Alex. Ştefănescu (Nr:13 din: 2017)
Cu mulți ani în urmă, după câteva zile de dezbateri la „Zilele G. Călinescu” de la Onești, primarul orașului ne-a oferit nouă, scriitorilor prezenți acolo, un moment de destindere, ducându-ne într-o livadă de cireși din împrejurimi. Era o zi însorită de iunie, cireșele roșii încă neculese ne ademene  [...]
de Reporter (Nr:13 din: 2017)
Joi, 16 martie, s-au desfășurat, la Hotel Marriott, primele evenimente din seria de programe și proiecte ale Uniunii Scriitorilor din România pe anul 2017, respectiv relansarea Editurii Cartea Românească, prin prezentarea celor mai recente apariții, precum și a proiectului Scriitorul anului, ediția  [...]
de Ioan Holban (Nr:13 din: 2017)
În cea mai recentă carte a sa, Aproape liber (Editura Curtea Veche, 2016), Daniel Cristea- Enache adună texte publicistice tipărite în reviste de cultură literară, civică și politică, precum România literară, „Viața Românească”, „Dilema veche”, „22”, „Observator cultural”, „Timpul” ori „Suplimentul  [...]
de Alex. Ştefănescu (Nr:12 din: 2017)
În februarie 2017, în plin ger, uneori sub ninsoare și viscol, sute de mii de cetățeni ai României, dovedind că merită înaltul titlu de cetățeni, au demonstrat în fiecare noapte, săptămâni la rând, în București și în alte orașe ale țării, împotriva abuzurilor noului Guvern al României. S-a scris  [...]
de Ion Buzaşi (Nr:12 din: 2017)
Cred că articolul lui Virgil Ierunca este unul aniversar, un omagiu aniversar, ocazionat de împlinirea unei vârste semicentenare de către Monseniorul Octavian Bârlea, (1913- 2005) figură impunătoare a exilului românesc, fratele folcloristului Ovidiu Bârlea. Originar din Munții Apuseni, din Mogoș, nu  [...]
de Virgil Ierunca (Nr:12 din: 2017)
E greu să slobozești lauda, și totuși trebuie. Știu, nu ne stă bine să ne fălim singuri cu înfăptuirile din pribegie. Mulți ar putea vedea în aceasta o alunecare spre ușurință, ca să nu mai pomenim de aceia care – în țară și peste țară – își fac din ponegrire când blazon, când distanță „obiectivă”.  [...]
de Andrei Zanca (Nr:12 din: 2017)
Era ultimul musafir, un tânăr din Valencia. i-am întins cheia camerei întrebându-l: „prenumele e parcă de român?” – a zâmbit murmurând în spaniolă – „da, sunt primul dintr-o generație care nu mai vorbește româna”– și a pășit în ascensor cu o mină obosită. pe ecran  [...]
de Florica Bud (Nr:11 din: 2017)
ianuarie, celeste și grupuri alcătuite din entități umanoide numără și faptele bune desfășurate în fiecare zi din întăia lună în care a intrat și înoată în lumea celor ce, cuvântând, învață să tacă este plin de lucrări ale îngerilor printre oamenii ce minuțial se întreabă ce ar fi întâi de văz  [...]
de Iulian Boldea (Nr:9 din: 2017)
Fenomen cultural de incontestabilă importanță în contextul literaturii române contemporane, Cenaclul de Luni și-a desfășurat activitatea între anii 1977 și 1983, în București. Rezultat al unei inițiative a lui Radu Călin Cristea, alături de Călin Vlasie și alți studenți la acea vreme, condus de Nico  [...]
de Dan Stanca (Nr:9 din: 2017)
Dau timpul înapoi cu nu știu câți ani și mă aflu în toamna lui 1981. Eram foarte tânăr pe atunci și făceam naveta la Giurgiu unde primisem repartiție ca profesor de engleză la Școala Generală nr. 4 din localitate. Tatonam literatura neștiuitor, dar ca orice făptură naivă îmi făceam cele mai semețe i  [...]
de Cristian Pătrăşconiu (Nr:9 din: 2017)
Și cartea pe care o va survola acest text, și autorul cărții, și subiectul cărții ar merita mai mult decît 11 „bullet points”. 11 puncte reprezintă, așadar, o convenție (ordonatoare de discurs, desigur) și pot fi considerate ca o deschidere empatică – și către tematica volumului și către travaliul i  [...]
de Ioan Holban (Nr:8 din: 2017)

Cel mai recent volum de istorie a culturii noastre, Arhitectura memoriei. Studii de istorie literară clasică și contemporană (Editura Școala Ardeleană, 2016), se adaugă unei bibliografii impresionante care îl fixează pe Răzvan Voncu printre protagoniștii cu adevărat inconte  [...]

de Dan Stanca (Nr:7 din: 2017)

De mic am fost îndoctrinat cu ceea ce însemna „lupta de clasă” şi au trecut ani până când am reuşit să mă limpezesc oarecum la minte. Lupta de clasă pe care marxism- leninismul o consideră un factor de bază al progresului social şi istoric, condiţie a accesului în paradisul ateu, ascunde  [...]

de Mircea Colosenco (Nr:7 din: 2017)

(2 decembrie 1935, Mălini, judeţul Suceava – 22 decembrie 1956, Bucureşti) Unul dintre marii noştri poeţi postbelici avea să moară suspect.

„Lichidarea de Securitatea română a poetului Nicolae Labiş în luna decembrie 1956, când abia împlinise 21 de ani, este o crimă executată după  [...]

de Iulian Boldea (Nr:7 din: 2017)

Alex. Ştefănescu este promotorul unei critici imanente, ce se impune prin aderenţa la relieful operei şi prin refuzul opiniilor prestabilite sau al prestigiilor instituite convenţional.

Criticul manifestă, de aceea, un temperament nonconformist, situat de multe ori în răspărul  [...]

de Mircea A. Diaconu (Nr:7 din: 2017)

E posibil să realizezi un portret al poetului Gheorghe Grigurcu fără să vorbeşti despre criticul cu acelaşi nume? Poţi izola cu precizie teritoriul poeziei şi poţi vorbi exclusiv despre poet ca şi cum criticul n-ar exista? În cazul lui Gheorghe Grigurcu – mai mult decât la un Călinescu, u  [...]

de Mircea V. Ciobanu (Nr:7 din: 2017)

Tehnologiile modelează gândirea, nu numai praxisul. Gândirea algoritmică (a paşilor consecutivi) e contrapunctată de gândirea laterală (fixată pe produsul final, nu pe disciplina paşilor); gândirea cuantică din fizică e aplicată pieţei financiare; iar gândirea hypertextuală raportează tex  [...]

de Horia Alexandrescu (Nr:7 din: 2017)

La ce zăpezi şi geruri arctice ne-a fost dat să tragem iarna asta, nu pot să nu-mi mărturisesc mila pentru jucătorii de fotbal-hochei care se chinuie în campionat. Şi să nu ne mai tot mirăm că nici tribunele nu dau pe dinafară, de vreme ce, oricât de pătimaşi ar fi fanii, să plăteşti ca  [...]

de Olimpiu Nuşfelean (Nr:6 din: 2017)

Potrivit dicţionarului, veleitarul este o persoană care manifestă, exprimă sau trădează o anumită veleitate, care are anumite dorinţe, pretenţii sau ambiţii în general nejustificate. O asemenea persoană are o voinţă slabă angajată într-o dorinţă trecătoare. În majoritatea domeniilor de act  [...]

de Ioan Holban (Nr:6 din: 2017)
Sergiu Brandea, Confidenţe, Editura 24:ore, Iaşi, 2016.

Publicistul şi prozatorul Sergiu Brandea, născut la Bîrlad, trăitor în Israel din 1974, unde a ajuns ca „ole hadaş“, adună în volumul Confidenţe (Editura 24:ore, 2016) „articolele ce mi-au apărut în ultimii ani în presă”, cum sp  [...]

de Marcel Mureşanu (Nr:6 din: 2017)

Asurzitoarele

Blândele obiceiuri ale omenirii au intrat în poezie şi nu mai vreau să iasă: iată omul stând pe piatra pragului, iată hornarul lăsându-şi pămătuful să călătoarească în susul şi-n josul hornului, iată cheia cum se învârte în uşă şi face clic, clic, iar apoi  [...]

de Adrian Dan (Nr:6 din: 2017)

Avar

Mi-am atârnat surâsul tău de gât, Ca să nu ’l pierd – pe când voi fi urât. Mi l-am legat cu noduri mari la pept, Ca să nu ’l pierd – când n’ oi mai fi deştept.

 

Bănuială

Poate că vei fi nesfârşit de minunată Când harul dragostei te va cuprind  [...]

de Simona-Grazia Dima (Nr:6 din: 2017)

Nicolae Mavrocordat, Răgazurile lui Filotheos, text, introducere, note şi indice de Jacques Bouchard, cuvânt-înainte de K.Th. Dimaras, traducere din greacă şi franceză, note suplimentare şi bibliografie de Claudiu-Sfirschi-Lăudat, Bucureşti, Ed. Omonia, 2015

O imagine patetică  [...]

de Horia Alexandrescu (Nr:6 din: 2017)

Dacă tot vă vorbem săptă mâna trecută despre anomalia conducerii arbitrajului românesc de către grecul Vassaras, se cuvine să mai aflaţi că, pe lângă toate meciurile trântite din campionatele noastre, poliţia a deschis dosare şi arbitrilor români care au condus amicale din Cipru şi Tur  [...]

de Ion Buzaşi (Nr:5 din: 2017)

Deşi mult cercetată, în biografia lui Eminescu sunt cel puţin două perioade controversate: perioada 1866-1869, de la abandonarea studiilor gimnaziale în Cernăuţi şi peregrinarea prin ţară în compania unor trupe teatrale şi a doua, şi mai controversată, perioada 1883- 1889, ultima perioadă  [...]

de Liviu Capşa (Nr:5 din: 2017)

În timpuri nu prea îndepărtate (poate şi astăzi, şi eu nu ştiu), statul român oferea amatorilor de jocuri de noroc cel mai simplu şi rapid mod de a înhăţa un mic câştig: lozul în plic. Intervenea, adeseori, în desfăşurarea acestei convenţii ad-hoc între părţi şi un scurt moment de amuzamen  [...]

de Leo Butnaru (Nr:5 din: 2017)

Nu ştiu dacă, în româneşte, s-a referit cineva la originea numelui de familie Cereaciukin. Însă el este unul destul de interesant, cu… subtexte genealogice mai speciale, constat, gândindu-mă că Nichita Stănescu putea prelua unele nuanţe din obârşia de botez a seminţiei sale pe linie mater  [...]

de Cronicar (Nr:5 din: 2017)

Scriptor, o revistă ieşeană

Prin venirea poetului Lucian Vasiliu la conducerea Editurii Junimea din Iaşi, aceasta s-a dinamizat, devenind o prezenţă care contează pe scena literară. În afară de titlurile de carte pe care le tipăreşte, instituţia de cultură ieşeană editează şi o pu  [...]

de Horia Alexandrescu (Nr:5 din: 2017)

Burleanu cel Drept, stăpânul tot mai provizoriu al FRF, nu ne-a pricopsit doar cu moş Daum , cel care, aflat în floarea vârstei lui înaintate, e pe cale să ne termine definitiv echipa naţională. Concomitent cu selecţionerul născut în secolul trecut, starostele federaţiei ne-a mai mirui  [...]

de Alex. Ştefănescu (Nr:5 din: 2017)

Paula Isac, Poemele toamnei, poezii, postfaţă de Ion Machidon, Bucureşti, Ed. Amurg sentimental, 2015. 200 pag.

Paula Isac nu se află la prima carte şi probabil nici la ultima. Este angajată, se observă imediat, cu multă energie şi hotărâre în activitatea scriitoricească, d  [...]

de Virgil Mihaiu (Nr:5 din: 2017)

Apusenilor În anii din urmă, Muzeul Etnografic al Transilvaniei, avându-l ca director pe istoricul Tudor Sălăgean, a devenit una dintre cele mai dinamice instituţii culturale ale Clujului. Printre expoziţiile recent prezentate la sediul din centrul bimilenarei urbe s-a aflat una cu o tem  [...]

de Ada Munteanu (Nr:5 din: 2017)

La sfârşitul anului trecut, Maria Sicoie a devenit laureata Premiilor Uniunii Artiştilor Plastici din România. „Premiul pentru tineret”, care i s-a decernat, face din ea unul dintre artiştii cei mai promiţători ai momentului. Doctorandă a Universităţii Babeş- Bolyai din Cluj-Napoca, Maria  [...]

de --- (Nr:3 din: 2017)

La Botoşani, locul de naştere al poetului Mihai Eminescu, în preajma zilei de 15 ianuarie, devenită Ziua Culturii Naţionale, se desfăşoară de 48 de ani Zilele Eminescu, o ediţie de iarnă, legată de aniversarea poetului, şi alta de vară, pe 15 iunie, legată de comemorarea poetului. La actu  [...]

de Alex. Ştefănescu (Nr:3 din: 2017)

Generaţia lui Nichita Stănescu a făcut o pasiune pentru Odă (în metric antic). Autorul Necuvintelor mărturisea că Ion Barbu este cel care l-a îndemnat să dea atenţie acestei poezii, considerată de el mai importantă decât Luceafărul. Nichita Stănescu a urmat îndemnul şi, în plus, l-a re  [...]

de Gellu Dorian (Nr:3 din: 2017)

Primul răspuns, pentru insul comod şi flegmatic, ar fi acela că poporul român nu a fost poporul german. Şi mai ales n-o să poată fi niciodată ceea ce nemţii au reuşit să fie! Lucru absolut firesc. Dar asta n-ar rezolva absolut nimic şi n-ar fi nici pe departe adevărul despre această tri  [...]

de Gellu Dorian (Nr:3 din: 2017)

Dialog între Gellu Dorian şi Valentin Coşereanu, fost manager al Memorialului Ipoteşti

Gellu Dorian: Cum a început Memorialul Ipoteşti?

Valentin Coşereanu: În aprilie 1992, cu un ajutor substanţial dat de eminescologul Petru Creţia întru definitivarea demersurilor noast  [...]

de --- (Nr:2 din: 2017)

În temeiul art. 19 din Statutul U.S.R., la solicitarea Preşedintelui Nicolae Manolescu, Consiliul Uniunii Scriitorilor din România a fost convocat în şedinţă extraordinară.

Necesitatea şedinţei extraordinare a Consiliului Uniunii Scriitorilor din România s-a datorat convocării în  [...]

de --- (Nr:2 din: 2017)

Juriul de acordare a Premiului Naţional de Poezie „Mihai Eminescu” – Opera Omnia, pe anul 2016, format din Nicolae Manolescu (preşedinte), Mircea Martin, Cornel Ungureanu, Ion Pop, Al. Cistelecan, Mircea A. Diaconu şi Ioan Holban (membri), având în vedere nominalizările reieşite în urma son  [...]

de Reporter (Nr:2 din: 2017)

Pe 7 decembrie a avut loc la Casa Vernescu, în prezenţa unui public numeros, decernarea Premiului Cartea Anului, acordat de revista România literară, cu sprijinul financiar al Ministerului Culturii. Juriul condus de Nicolae Manolescu şi format din Gabriel Chifu, Gabriel Dimisianu, Răzvan  [...]

de Nichita Danilov (Nr:2 din: 2017)

„Era o frumuseţe! O figură clasică încadrată de nişte plete mari, negre; o frunte înaltă şi senină; nişte ochi mari – la aceste ferestre ale sufletului se vedea că cineva este înăuntru; un zâmbet blând şi adânc melancolic. Avea aerul unui sfânt tânăr coborât dintr-o veche icoană, un copi  [...]

de Alex. Ştefănescu (Nr:2 din: 2017)

Un fenomen nemaiîntâlnit în istoria literaturii române îl reprezintă diluviul de cărţi proaste de după 1989. Bineînţ eles că întotdeauna au existat autori netalentaţi sau inculţi care, prin insistenţă, prin poziţia socială care le dădea autoritate, prin respectul de care se bucurau dat  [...]

de Ioan Holban (Nr:2 din: 2017)

Ion Pop, Casa scărilor, Bucureşti, Editura Cartea Românească, 2015, 96 pag.

Cea mai recentă carte de poezie a lui Ion Pop, Casa scărilor (Editura Cartea Românească, 2015), începe cu povestea tragică a femeii, „fostă profesoară de Română”, care şi-a pierdut fiul la Revoluţie  [...]

de Constantin Cubleşan (Nr:2 din: 2017)

Pe cât lasă impresia de unitate fermă în atitudine, generaţia optzecistă este foarte diversă ca exprimare artistică, literară, având personalităţ i dintre cele mai diverse, mai bine individualizate. În acest sens, contribuţia lui Alexandru Muşina (1954-2013) se şi impune. Fără îndoială,  [...]

de Dan Stanca (Nr:2 din: 2017)

Poate aceste rânduri ar trebui scrise de domnul Lucian Boia şi nu de mine, scriitor fără pregătire de specialitate, care, precum o jivină, se orientează în istorie doar după simţul mirosului. Dar, cum se spune, fără fler degeaba avem mintea doldora de cunoştinţe. Suntem ca o sobă ticsită  [...]

de Gabriel Coşoveanu (Nr:1 din: 2017)

Marta Petreu, Generaţia ’27 între Holocaust şi Gulag. Mircea Eliade şi Klaus Mann despre generaţia tânără, Editura Polirom, Iaşi, 2016, 179 pag.

Despre tropismele generaţ iei lui Mircea Eliade, mitizate încă, de mulţi, până la a fi învestită drept vârstă de aur, Marta  [...]

de --- (Nr:1 din: 2017)

Deoarece, după cum se ştie, revista noastră n-a apărut în ultimele săptămâni din 2016 şi în primele din 2017, anunţăm cu întârziere că în data de 7 decembrie 2016, la Casa Vernescu, juriul condus de Nicolae Manolescu şi format din redactorii României literare – Gabriel Chifu, Gabriel Dimisianu  [...]

de Ion Pop (Nr:1 din: 2017)

Scriu cu o anume întârziere despre poezia lui Ioan Pintea, pe care am urmărit-o totuşi cu mare interes, la apariţie, în volumele Frigul şi frica (1992), Mormântul gol (1999) şi Casa teslarului (2009), acesta din urmă sintetizându-le, şi la propriu şi la figurat, pe cele precedente. Unele t  [...]

de Irina Petraş (Nr:1 din: 2017)

Vasile Sebastian Dâncu, Politically incorrect. Scenarii pentru o Românie posibilă, Editura Şcoala Ardeleană, Cluj- Napoca, 2016, 380 de pag.

„A nu miza pe forţa artei şi culturii, ca armă importantă şi resursă de soft power, poate însemna un eşec garantat în proiectul d  [...]

de Horia Alexandrescu (Nr:1 din: 2017)
Tuturor celor care suferă (ca şi mine) pentru fotbalul românesc, le doresc ca în Noul An să ne meargă mai bine. Dar, amintindu- mi vechea vorbă, potrivit căreia după felul în care păşeşti în anul nou, aşa îţi va merge tot anul, n-aş zice că horoscopul nostru sună promiţător pentru 2017. Nu  [...]
de Magda Cârneci (Nr:1 din: 2017)

În legătură cu articolul „O afacere de familie” de pe ultima pagină a revistei România Literară nr. 51, doresc să fac următoarea precizare. PEN România este o organizaţie de scriitori, jurnalişti, traducători şi editori care urmăreşte să încurajeze şi să apere libertatea de expresie, să pr  [...]

de Alex. Ştefănescu (Nr:52 din: 2016)

Nicolae Labiş a fost asasinat de un agent al Securităţii, care l-a împins între primul şi al doilea vagon al unui tramvai în seara zilei de 9 decembrie 1956, în zona Spitalului Colţea, din Bucureşti. Cu coloana vertebrală fracturată a fost dus la acest spital, apoi mutat la Spitalul de Ur  [...]

de --- (Nr:52 din: 2016)

Având în vedere faptul că în spaţiul public a fost transmis de către pretinsa nouă conducere a Uniunii Scriitorilor din România un pretins Convocator al Adunării Generale Ordinare a membrilor U.S.R. pentru data de 06.01.2017, Uniunea Scriitorilor din România cu sediul în Calea Victoriei n  [...]

de Răzvan Voncu (Nr:52 din: 2016)
Nu au dreptate cei care jubilează că Marin Sorescu nu are nici o posteritate, nici cei care pretind că trăieşte prin ediţiile şi studiile despre opera sa.

Adevărul este că, asemeni altor mari scriitori postbelici, nici Marin Sorescu nu a avut şansa unei monografii critice de calibru  [...]

de Horia Alexandrescu (Nr:52 din: 2016)

Apropiindu-se sfârşitul de an, cu aglomerarea unor nori nefaşti deasupra FRF, alde Burleanu şi simbriaşul său Daum au ieşit la bătaie cu un tupeu inimaginabil. Sigur, ambii sunt conştienţi de nemulţumirea crasă pe care au produs-o iubitorilor de fotbal, dar, cum circulă cu insistenţă b  [...]

de Gellu Dorian (Nr:51 din: 2016)

Observăm de ceva timp încoace că, pentru evidenţierea unor valori ale spaţiului cultural românesc, se invocă, cu accente grave, aşa-numite criterii de valoare. Comparate aceste criterii de astăzi cu altele de acum cîteva decenii sau chiar un secol în urmă, observăm o inversare sau mai curî  [...]

de Dan Stanca (Nr:51 din: 2016)

Nu există om fără destin, dar nu toţi avem sentimentul destinului, parcă aşa spune Andrei Pleşu în Minima moralia. Din păcate, adaug, conştientizarea aceasta vine de cele mai multe ori foarte târziu. M-am gândit să privesc în urmă şi să schiţez un fel de paralelism între reprezentanţi ai  [...]

de Alex. Ştefănescu (Nr:51 din: 2016)

Pe site-ul www.poezie.ro poate fi întâlnit din când în când numele lui Victor Potra ca autor de versuri. Tânărul autor, descendentul unor oameni de cultură (tatăl lui, George G. Potra, a fost un cunoscut istoric, publicist şi diplomat, iar bunicul lui, George Potra, s-a remarcat prin co  [...]

de Horia Alexandrescu (Nr:51 din: 2016)

Noroc cu meciurile din Europa League, că ne mai tragem şi noi sufletul! Şi ne mai permitem să nutrim speranţe, legate de viitorul fotbalului nostru. După succesele de săptămâna trecută, Steaua şi Astra au şanse reale de a fi prezente în primăvara europeană. Ceea ce, sper să fiţi de aco  [...]

de Carmen Firan (Nr:50 din: 2016)

când prin fereastră îţi intră bucăţi din poemele scrise de ultimii cavaleri ai mileniului pentru iubite adormite cu oglinda pe piept

când pisica mai obosită decât mâinile tale toarce gânduri adunate pe tălpi de prin cotloanele şi amintirile altora

când plouă n  [...]

de Răzvan Voncu (Nr:50 din: 2016)

Nu este un secret pentru nimeni că, în viaţa literară românească, de ieri şi de azi, criticul este personajul cel mai detestat.

De la Maiorescu (execrat de liberali, considerat chiar un „trădător al naţiunii” de către ardeleni) la E. Lovinescu (pe care dreapta interbelică nu-l  [...]

de Irina Petraş (Nr:50 din: 2016)

Vasile Voia, Literatura comparată la turnanta ultimului secol. Anxietăţi, paradigme, metode, Bucureşti, Editura Univers, 2016, 304 pag.

Vasile Voia şi-a început cariera de comparatist în 1978, odată cu teza de doctorat Mitul poetului şi semnificaţia artei în opera lui Novali  [...]

de Ovidiu Pecican (Nr:50 din: 2016)

Cassian Maria Spiridon, Iaşi, 14 decembrie 1989. Începutul revoluţiei române (ed. a III-a revizuită şi completată, Iaşi, Editura Timpul, 2014, 536 pag.

Volumul de mărturii al poetului şi eseistului Cassian Maria Spiridon intitulat Iaşi, 14 decembrie 1989. Începutul revolu  [...]

de Ion Machidon (Nr:50 din: 2016)

în singurătatea mea de viezure de noapte-afurisită, cuprins de spaima durerii unghiilor din coaste şi-a urletelor din şosete, am ieşit de unul singur să mă plimb pe unde-o fi, la margine de sat, aiurea, şi m-am urcat pe-un brusture pişat de câini, pe trunchiul căruia era dezbrăcat  [...]

de Alex. Ştefănescu (Nr:50 din: 2016)

Se mai află în unele biblioteci o culegere de foclor poetic aşa-zis „nou”, intitulată Pe-un picior de plai şi publicată în 1957. Cel care a realizat-o, Teodor Balş, pretinde, în prefaţă, că a apărut, după război, o creaţie populară spontană care proslăveşte realizările regimului comuni  [...]

de Vasile Bardan (Nr:50 din: 2016)

Comoara

te-ai depărtat de mine te-am pierdut copilărie – inocenţă – început cobor în noapte cu toate clipele adunate în mine stau aripile ca un om ce-a pierdut o comoară bat aceleaşi drumuri ca odinioară ascultînd de legile obscure ale vieţii supuse materiei sfi  [...]

de Horia Alexandrescu (Nr:50 din: 2016)

Săptămâna trecută, când spuneam că diferenţa de 0-3 dintre România şi Polonia este, de fapt, cea dintre Burleanu şi Boniek, şefii celor două federaţii, l-am nedreptăţit grav pe faimosul ex-internaţional polonez. În realitate, nu poate exista niciun termen de comparaţie între el şi Burle  [...]

de Iulian Boldea (Nr:50 din: 2016)

Markó Béla Badminton. Poezii oportune şi inoportune, 2008-2015, traducere şi note de Kocsis Francisko, Bucureşti, Editura Curtea Veche, 2016

Poet şi eseist important, politician de notorietate şi anvergură, intelectual rafinat, Markó Béla scrie, în volumul Badminton (cu subtitl  [...]

de Ştefan Cazimir (Nr:49 din: 2016)

Cartea recentă a lui Andrei Oişteanu, Sexualitate şi societate. Istorie, religie şi literatură (Polirom, 2016), confirmă şi consolidează profilul autorului, ilustrat plenar de activitatea lui anterioară : erudiţia amplă, acuitatea spiritului critic, echilibrul judecăţilor, claritatea şi f  [...]

de Horia Alexandrescu (Nr:49 din: 2016)

Acest 3-0 istoric pe care ni l-au administrat leşii nu ar trebui să mire pe nimeni. Scorul de forfait cu care am fost umiliţi acasă, în faţa a 50.000 de suporteri, ilustrează perfect diferenţa dintre Boniek şi Burleanu, preşedinţii celor două federaţii.

Deşi, dacă nu încape în  [...]

de Ion Buzaşi (Nr:48 din: 2016)

În biografia intelectuală şi poetică a lui Andrei Mureşanu putem stabili trei perioade: Bistriţa natală (1816- 1832), Blajul şcolarităţii sale (1832- 1838) şi Braşovul afirmării sale literare şi publicistice, sub îndrumarea generoasă a lui G. Bariţ (1838-1850). Urmează perioada sibiană (18  [...]

de Reporter (Nr:48 din: 2016)

Cel mai recent proiect al Uniunii Scriitorilor, Gala „Scriitorii Anului” a consemnat, de curând, încheierea cu succes a primei sale ediţii.

Patronat de Uniunea Scriitorilor din România, în parteneriat cu Primăria Municipiului Iaşi, şi organizat de Filiala Iaşi a Uniunii Scriitori  [...]

de Horia Alexandrescu (Nr:48 din: 2016)

În vinerea asta, e ori-ori! La Bucureşti sosesc polonii, în frunte cu Robert Lewandowski, cel pentru care Bayern München a plătit nu mai puţin de 80 de milioane de euro, bani peşin! Are doar 28 de ani şi aureolă de golgeter încă de la vârsta junioratului, iar anul trecut, în Bundesliga,  [...]

de Mihaela Albu (Nr:48 din: 2016)

Matei Călinescu, Un altfel de jurnal. Ieşirea din timp, Humanitas, 2016.

Respectând o dorinţă testamentară, Editura Humanitas a iniţiat un act de restitutio pe multiple planuri, publicând anul acesta primele trei volume din seria de autor Matei Călinescu.

Profesorul M  [...]

de Anton Jurebie (Nr:47 din: 2016)

fiii lui mon cher

verii de la ţară sunt veri şi în oraş. când se întâlnesc se întreabă unul pe celălalt: tu în ce cartier îţi mai paşti oile, vere?

pe vremuri se întâlneau la restaurantul gării, dar a dispărut şi ăla. acum, se văd la bombardiere.

sau bomb  [...]

de Horia Alexandrescu (Nr:47 din: 2016)

M-aş fi mirat ca, după câte chifle am dat anul ăsta, sezonul de t o a m n ă - i a r n ă (timpurie) să ne aducă vreo bucurie mai acătării. Când colo, fiecare nouă speranţă sfârşeşte prin a fi o catalizatoare a tristeţilor nesfârşite. Iar săptămâna trecută s-au mai năruit două. Una la te  [...]

de Alex. Ştefănescu (Nr:47 din: 2016)

Scriitorii români încă n-au aflat: în timp ce ei dorm liniştiţi (sau îşi dorm somnul de veci), un critic literar rămâne de veghe şi le citeşte cărţile. Ştiind că are douăzeci de ani, mi-l închipui ca pe un tânăr cu ochii înroşiţi de nesomn, care în fiecare noapte parcurge, cu egală fervoa  [...]

de Varujan Vosganian (Nr:46 din: 2016)

Pe Cristian Teodorescu îl cunosc de pe vremea când eram foarte tineri. Zilele trecute ne-am reîntâlnit la Wroclaw, ca finalişti ai Premiului Angelus, şi, la plecare, ne-am despărţit în termeni, ca să zic aşa, normali. Acum citesc un text pe care Cristian Teodorescu mi-l adresează şi care, din  [...]

de Dan Stanca (Nr:46 din: 2016)

În 2015 un algerian propune un „remake” după romanul lui Orwell de la sfârşitul războiului. Mai mult de atât, cartea primeşte Marele Premiu al Academiei Franceze. Nu am citit cartea, am doar câteva informaţii care, evident, nu pot să ţină loc lecturii propriuzise, dar chiar dacă o voi citi  [...]

de Alex. Ştefănescu (Nr:46 din: 2016)

Maria Grapini (ministru delegat pentru întreprinderi mici şi mijlocii, mediu de afaceri şi turism în guvernul Victor Ponta, între 2012–2014, în prezent – europarlamentar) a atras atenţia ziariştilor prin greşelile de gramatică făcute în mod curent. Mulţi dintre ziarişti fac ei înşişi gr  [...]

de Horia Alexandrescu (Nr:46 din: 2016)

Nu pot să nu încep cu Steaua lui Reghe, care nu numai că nu răsare sus, ci apune tot mai mult, pe zi ce trece. Deşi, la câtă germană ştiu eu, sufixul campf, din coada numelui său, ar trebui să-i confere lui Reghe un temperament de luptător. Iar dacă nu sufixul, cel puţin bănetul pe car  [...]

de Ioan Holban (Nr:46 din: 2016)

Poezia lui Adi Cristi, chiar şi aceea elegiacă, a fost mereu supusă presiunii realului, zgomotelor sale înregistrate şi de prozator ori jurnalist; acum, în cea mai recentă carte, Poemele de dincolo de mine (Editura 24:ore, 2016), strigătul e şoaptă, cîntecul care extrage fiinţa interioar  [...]

de Dan-Bogdan Hanu (Nr:45 din: 2016)

convalescent vorbind prin somn pentru ca măcar unul să rămînă treaz ţinîndu-mă încă de partea asta departe de faptele apropiate născute nu făcute încă convalescent cum soarele în coborîşul său de arpentor celest de Michelangelo autist mişcîndu-se pe boltă prin site şi cheaguri î  [...]

de --- (Nr:45 din: 2016)

În nr. 30-31 al revistei România literară, din 22 iulie 2016, doamna Roxana Sorescu a publicat un articol, intitulat O precizare, referitor la editarea operei lui Vasile Voiculescu. [...]

Doresc să-mi aprobaţi publicarea acestui text ca drept la replică, considerând multe afirmaţii  [...]

de Nicolae Oprea (Nr:45 din: 2016)

19.10.1875 - s-a născut George Ranetti (m. 1928) 19.10.1897 - s-a născut Jacques Byck (m. 1964) 19.10.1904 - s-a născut N. N. Condeescu (m. 1966) 19.10.1908 - s-a născut Dumitru Almaş (m. 1995) 19.10.1912 - s-a născut George Popa (m. 1973) 19.10.1929 - a murit Alexan  [...]

de Irina Petraş (Nr:45 din: 2016)

Alina Pamfil, Didactica literaturii. Reorientări, Editura Art, Bucureşti, 2016, 320 pag.

A citi cu metodă, fără a submina prin asta plăcerea liberă a lecturii, a te scufunda în lumea cărţilor fără a pierde contactul cu lumea-lume, ba chiar întorcându-te de acolo mai bine înarma  [...]

de --- (Nr:45 din: 2016)

Dunărea noastră

Prin curtea noastră trecea Dunărea izvora din munţii Pădurea Neagră adică din susul grădinii lui Moş Gavrilă. Bine, oamenii mari îi spuneau Izvoraşul dar ei habar n-aveau că pe un mal stăteau dacii iar pe altul romanii şi se băteau cu săbii ga  [...]

de Alex. Ştefănescu (Nr:45 din: 2016)

Medicii sunt la noi sunt, prin tradiţie, iubitori şi cunoscători de literatură (ceea ce nu înseamnă că toţi respectă tradiţia!). Marele cardiolog Leonida Gherasim şi, anterior, celebrul chirurg Dan Setlacec (care, din nefericire, acum nu mai este în viaţă) mi-au vorbit, în diverse ocazii,  [...]

de Horia Alexandrescu (Nr:45 din: 2016)

Săptămâna trecută, când am fost obligat să presupun ce se va întâmpla la jocul cu Kazahstanul, mi-am mărturisit speranţa că vom câştiga. N-a fost să fie, însă, dar nu-mi regret optimismul, cu atât mai mult cu cât e limpede că puteam învinge, cel puţin la ocazia inoportunului Enach  [...]

de --- (Nr:45 din: 2016)

Pereţi -fragmente-

N-a vrut să se nască, cel puţin nu atunci, mama lichefia o zi nouă în burta noptii şi o cremă de zahăr ars lovea nările, afară zăpada se lăsa precum grija celor morţi pentru noi, ca dragostea lor cădea şi se făcuse duminică, trecuse 13 ş  [...]

de --- (Nr:45 din: 2016)

Un Nobel ciudat

Premiul Nobel pentru Literatură de anul acesta nu e ca celelalte. Amânat cu o săptămână, ceea ce a alimentat speculaţiile că există schisme în juriu, apoi decernat, în fine, unei vedete capricioase, care nu răspunde la telefon şi n-ar fi exclus chiar să-l refuze, pre  [...]

de Alex. Ştefănescu (Nr:44 din: 2016)

Lansează cărţi, dă autografe, este intervievat. Versurile sale sunt puse pe muzică şi cântate de numeroşi folkişti. Are un blog frecventat de mii de oameni, cu o deviză care evidenţiază asemă narea dintre poezie şi… o maşină de spălat rufe: „Poezia este o ardere care stoarce din  [...]

de Horia Alexandrescu (Nr:44 din: 2016)

Noi, ăştia care iubim fotbalul, am trăit sâmbătă seară un început de fericire. Să faci 5-0 în deplasare, fie şi cu Armenia, nu-i de colea, ba chiar sună mai mult decât a simplă promisiune, având şi garanţia unui nume nou – Răzvan Marin!

Cum, însă, adevărul se cuvine spus desc  [...]

de Carmen Focşa (Nr:44 din: 2016)

Poem de duminică

Câte-o duminică pentru fiecare ne-a fost împărţită Cum împarţi pâinea, nu-ntotdeauna egal, Ne aşezasem cuminţi, cu mâinile-ntinse, la rând, Unul primea o zi, altă zi-celălalt, Fiecăruia i se părea mai mult decât ceruse Mai mult decât putea duce departe, spr  [...]

de Alex. Ştefănescu (Nr:43 din: 2016)

Se numeşte Jovi Ene şi scrie în mod curent despre cărţi (şi filme) în revista on-line Recenzii despre filme şi cărţi (filme şi cărţi.ro). Crede despre sine nu numai că este capabil să se pronunţe asupra cărţilor, dar şi că a ajuns o vedetă în domeniu. Îşi imaginează că fiecare informaţie  [...]

de Horia Alexandrescu (Nr:43 din: 2016)

Plăcuta surpriză pe care ne-a oferit-o Steaua, prin remiza cu Villareal, n-a scutit-o însă de acelaşi ultim loc din grupă, ca şi Astra, de altfel, falită şi falimentată de-a dreptul. Chestiunea e că, după această a doua rundă din Europa League, cine are curiozitatea să se uite la topul  [...]

de Răzvan Voncu (Nr:42 din: 2016)

După mai mult de 25 de ani de activitate literară, continui să mă minunez de uşurinţa cu care se fabrică, la noi, reputaţiile.

Cine citeşte reviste literare străine a sesizat, cu siguranţă, parcimonia cu care este întrebuinţată acolo sintagma „mare scriitor”. Onoarea este rez  [...]

de Stefan Cazimir (Nr:42 din: 2016)

Mici satisfacţii ale istoricului literar: să descopere detalii trecute cu vederea de alţii, să stabilească punţi inedite între lucruri dispersate în timp şi spaţiu. Izvorul acestor bucurii este, mai totdeauna, hazardul. Ca în cele două cazuri prezentate mai jos.

Delavrancea „răz  [...]

de Elvira Sorohan (Nr:42 din: 2016)

„Junimiştii, aceşti bărbaţi politici.” (C. Rădulescu-Motru)

Sub scutul textelor, deja cunoscutul om de cultură, Mircea Platon, ne aduce aminte că în seria clasică a „Convorbirilor literare” se configurează un veritabil manual de construit o ţară. Într-un moment prielnic aceste  [...]

de Tudorel Urian (Nr:42 din: 2016)

În zilele de 23 şi 24 septembrie 2016 s-au derulat la Oneşti tradiţionalele „Zile ale Culturii Călinesciene”. Au trecut anii, au dispărut şi au apărut generaţii de scriitori, mulţi dintre participanţii entuzaşti de la primele ediţii au trecut pragul acestei lumi, dar entuziasmul profesorulu  [...]

de --- (Nr:42 din: 2016)

Uniunea Scriitorilor din România, prin preşedintele acesteia, domnul Nicolae Manolescu, face următoarele precizări:

Prin cererea de chemare în judecată ce face obiectul dosarului nr. 7540/299/2016 al Judecătoriei Sectorului 1, dl Grigore Şoitu a solicitat emiterea unei ordonanţe  [...]

de Alex. Ştefănescu (Nr:42 din: 2016)

Se mai descoperă din când în când, în zone ecuatoriale din Africa sau în jungla Amazonului, triburi necunoscute, rămase în afara istoriei. Membrii unuia dintre aceste triburi se închină şi azi, ca unei zeităţi, epavei unui helicopter prăbuşit cu ani în urmă în apropierea colibelor lor.  [...]

de Horia Alexandrescu (Nr:42 din: 2016)

Când vă spuneam, acum o săptămână, că fotbalul nostru e de râsul curcilor, trebuia să mă credeţi. Ca dovadă că Steaua şi Dinamo au mai dat nişte chixuri, drept care guvernul anunţă gluma nesărată că scoate la licitaţie marca „Steaua”, în timp ce fratele Negoiţă vrea să vândă datoriile dinamov  [...]

de Ioana Ieronim (Nr:42 din: 2016)

Fionei Sampson

Mergem prin pădure, vorbind. Ziua se întunecă. Rafale de vânt, stropi rari de ploaie. Noi vorbim, vorbim, despre altcineva, altundeva, în alt timp, mergând pe pilot automat. Ochiul înlăuntru se deschide. Stăm de vorbă, cum am făcut de atâtea ori, pe câtev  [...]

de Marian Barbu (Nr:42 din: 2016)

Corabia acostase în micuţul port de la piciorul podului Blue Heron, din Palm Beach (statul Florida). Ora era stabilită şi respectată cu mult timp în urmă de toată lumea, dar mai cu seamă de pescarii dornici de aventuri cinegetice în largul Atlanticului. Era un program riguros şi de staţiona  [...]

de Barbu Cioculescu (Nr:41 din: 2016)

Suntem în prima zi de septembrie, acele ceasornicului rotesc către orele douăsprezece (literatură!), la Mezzo se cântă – de fapt s-a cântat până adineauri – uvertura la Egmont, în încăpere o plăcută răcoare invită la scris (alt clişeu), e vorba să zic ceva la cei nouăzeci de ani, încă n  [...]

de Ion Pop (Nr:41 din: 2016)

La o sută cincizeci de ani de la naşterea lui Coşbuc, s-a putut pune întrebarea dacă poetul altădată atât de popular se mai află în manualele şcolare... Gusturile literare s-au schimbat mult în ultimele vremuri, distanţa faţă de valorile clasice sporeşte, alte busturi urcă pe socluri, c  [...]

de Reporter (Nr:41 din: 2016)

În preajma zilei de 20 septembrie, data naşterii lui Coşbuc, aniversată la trecerea a 150 de ani, Bistriţa a fost gazda unui ciclu de evenimente dedicate poetului din Hordou. Prin râvna poetului Ioan Pintea, directorul Bibliotecii Judeţene „George Coşbuc“ (căreia i-a adăugat, în timp re  [...]

de Alex. Ştefănescu (Nr:41 din: 2016)

Pe site-ul Romanian Voice se găseşte o colecţie de poezii ale unor autori flagrant diferiţi ca valoare (http://www.romanianvoice .com/poezii/). Astfel, alături de Mihai Eminescu, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Ioan Barbu, Nichita Stănescu, Ana Blandiana, figurează contemporana noastră LUC  [...]

de Horia Alexandrescu (Nr:41 din: 2016)

În sportul românesc continuă să plouă cu incidente. Sau accidente, spuneţi-le cum vreţi, dar e limpede că ne aflăm într-un prelungit gol de producţie,după ruşinea de la Rio, care ne obligă să deprindem filosofia eşecului. Debutul echipelor noastre în grupele Europa League nici nu mai la  [...]

de Ioan Pintea (Nr:41 din: 2016)

Demersurile critice, personalităţ ile importante ale criticii literare româneş ti, şcoala, manualele şcolare şi o anumită „evlavie” populară, resuscitată la aniversări şi comemorări, l-au menţinut pe Coşbuc în actualitate.

Până în ziua de azi, critici, poeţi (Ion Pillat, Octav  [...]

de Andrei Ionescu (Nr:41 din: 2016)

După ce am urmărit dubla origine (dacică şi latină) a uriaşului, din urrais şi surrexit („S-a sculat din morţi”) = urrais us dauthaim = surrexit e mortuis, Matei 27,64, să ne oprim acum la sârg şi sârguinţă, care provin din prezentul verbului surgo, ere, surrexi, surrectum = a se scula,  [...]

de Ion Buzaşi (Nr:40 din: 2016)

„Autorul” acestei biografii literare era un licean la Năsăud, în vârstă de 17-18 ani, liceu cu excelenţi profesori de română şi istorie. În acest liceu, studiul Şcolii Ardelene era cultivat nu numai în societatea de lectură a elevilor „Virtus Romana Rediviva”, ori în paginile revistei şcol  [...]

de Nicolae Prelipceanu (Nr:40 din: 2016)

Constantin Noica identifica, acum mai bine de trei decenii, o serie de maladii ale spiritului contemporan, şase, din care voi cita numai trei, catholita, todetita şi horetita. Poate şi alţii au mai oferit asemenea liste. Fireşte, nu pot să ignor lista lui Konrad Lorenz, cu ale sale opt  [...]

de Ioan Holban (Nr:40 din: 2016)

Apărut în urmă cu şapte ani, într-o primă ediţie, – comentat elogios de Dan C. Mihăilescu („Calitatea naraţiunii rezidă în simplitatea conturelor, simbolismul moderat al situaţiilor, limpezimea psihologiei infantile şi absenţa oricărei urme de tezism“), Alex. Ştefănescu („romanele desti  [...]

de Horia Alexandrescu (Nr:40 din: 2016)

Că Steaua trebuia să câştige derby-ul cu Astra nu cred că se îndoia nimeni, mai ales că giurgiuvenii jucau ultimul meci fără Şumi pe bancă. Şi totuşi, steliştii s-au cam chinuit, deşi, trebuie să recunoaştem, ocazii au avut destule. Oricum, Steaua s-a detaşat deja în fruntea clasamentul  [...]

de Constantin Urucu (Nr:40 din: 2016)

Şapte trepte de lepădare a sinelui

dacă nu ar fi târât omul la cer, Isus (cum ai spus că se scrie?! Iisus) era un nefericit învăţător de filosofie…

acum îndrăznesc, să nu Te mânii : doarme dumnezeu cu capul pe pernă fornăie ca un nou-născut după ce-a  [...]

de Mihai Zamfir (Nr:39 din: 2016)

„Iubitul meu mi-a furat inima cu vocea lui şi bolnavă-s de atunci de el. vecin casei mamei mele iubitul meu este şi nu ştiu totuşi cum să ajung la el.”

„De şapte zile iubita nu mi-am văzut zac, boala m-a răpus, inima grea îmi este, de mine însumi parca-am uitat.”

 [...]

de Gabriela Gheorghişor (Nr:39 din: 2016)

Cătălin Pavel, Trecerea, Editura Cartea Românească, Bucureşti, 2016, 254 pag.

Trecerea este cel de-al treilea roman al lui Cătălin Pavel, după Aproape a şaptea parte din lume (2010) şi Nicio clipă Portasar (2015). Autorul, care este de profesie arheolog, a mai publicat şi pat  [...]

de Horia Alexandrescu (Nr:39 din: 2016)

Stadionul de la Cluj, pe care s-a jucat primul nostru joc din calificările pentru CM de la ruşi, a reuşit să se prezinte în ton cu mai toate ale noastre, de aici. Adică, a fost un teren desfundat,deci tocmai bun ca pe gazonul lui să se joace un simulacru de fotbal.

Păcat pent  [...]

de Eugen Negrici (Nr:38 din: 2016)

Pasajul acela, cam tăios, din capitolul dedicat lui Sorescu în Figura spiritului creator fusese redactat înainte să intru într-o relaţie privilegiată cu Marin, care, imediat ce fusese numit directorul revistei „Ramuri”, îmi oferise postul de cronicar literar. Relaţia de simpatie intelectua  [...]

de --- (Nr:38 din: 2016)

Două pietre de cremene

Două pietre de cremene Se freacă să stârnească scânteia Deşi focul odată pornit Va pierde scânteia dela început Între flăcări.

Ce va fi cu noi care am pornit totul Când nu va mai fi acel ceva Prezent, Când vom putea spune: aşa am fost! [...]

de Dan Stanca (Nr:38 din: 2016)

Răsfoind una-alta, căutând prin cărţi şi negăsind decât figura mea de sexagenar apatic şi suferind, am descoperit totuşi ceva: data naşterii celui care a fost Sandu Tudor, Alexandru Teodorescu pe numele lui din certificatul de naştere, ieromonahul Agaton şi apoi ieroschimonahul Daniil, mo  [...]

de Horia Alexandrescu (Nr:38 din: 2016)

Mă uit la felul în care ţări mai puţin democratice decât a noastră sau aflate încă sub dictaturi îşi tratează bilanţurile olimpice de la Rio. Rusia, bunăoară, clasată doar pe locul 5 în topul naţiunilor (cu 56 de medalii, dintre care 19 de aur), şi-a primit în glorie delegaţia.

 [...]
de Gheorghe Simion (Nr:38 din: 2016)

Văratec

Aripile arse ale toamnei şi pământul mângâiat de izvoare clipă care prisoseşte şi nu mai pridideşte cum mâinile culeg stele de pe cerul întristării fructele se pârguie-n asfinţituri moartea se preface-n cuvinte.

În cuiburi de pace ocrotite de duhuri  [...]

de Ovidiu Pecican (Nr:37 din: 2016)

Centenarul antum al istoricului Neagu Djuvara nu poate fi privit altfel decât ca un îndoit jubileu – căci este vorba, riguros vorbind, de dublarea a cincizeci de ani – cu valoare naţională. Este pentru întâia oară în palmaresul scrisului istoric românesc când un reprezentant proeminent al  [...]

de Nichita Danilov (Nr:37 din: 2016)

Răsfoind albumul de artă „Iaşul – Evocare sentimentală, semnat de Dan Hatmanu, am dat peste următorul pasaj ieşit de sub piezişa pană a lui Marin Sorescu: „Îmi place nestarea picturii lui Dan Hatmanu, aşezată cumva în pantă, în aşa fel încât să nu-ţi poţi scălda de două ori privirea în ace  [...]

de Iulian Boldea (Nr:37 din: 2016)

Sorin Crişan, Arta, fizionomia şi circulaţia cărţii în Transilvania secolelor XV-XVI, Editura Avalon, Cluj, 2014.

O carte de istoria culturii, cum e cea semnată de Sorin Crişan (profesor universitar, director al Bibliotecii Academiei Române din Cluj şi rector al Universităţii de Art  [...]

de Gheorghe Mocuţa (Nr:37 din: 2016)

Herta Müller, Ţinuturile joase, traducere din germană şi note de Alexandru Al. Şahighian, Editura Humanitas, Bucureşti, 2012.

Universul copilăriei

Universul povestirilor din Ţinuturile joase este larvar şi fără orizont şi începe cu imaginea morţii tatălui din povestire  [...]

de Marian Drăghici (Nr:37 din: 2016)
Îl cunosc şi citesc de peste patru decenii, mai exact din toamna lui 1972, şi depun mărturie, în deplină cunoştinţă de cauză, că Theodor George Calcan şi-a consacrat întreaga fiinţă/existenţă poeziei & cărţii, bibliotecar până la pensionare în Târgu Neamţ. Ca poet, pururea tânăr şi în luc  [...]
de Horia Alexandrescu (Nr:37 din: 2016)
…de la Rio, bineînţeles! Dar nu mă refer la splendidul show care a încheiat Olimpiada braziliană (Obrigado!), ci la nemărginita ruşine a delegaţiei noastre sportive. Suporterii de aici, de-acasă, spun că, pentru bilanţul umilitor de la Rio – locul 47 între naţiuni, cu numai 5 medalii (1-1- 3  [...]
de Constantin Abăluţă (Nr:37 din: 2016)

Nebunie, frondă, cabaret Voltaire şi charleston cu măşti africane, trei judecători transformaţi în trei anarhişti, dada şi pateul de carne umană, războiul sfidat de câţiva artişti eliberaţi de orice morală, tinereţe fără frontiere, viaţă ca un şir de insulte adresate tuturor, jocul duplic  [...]

de Marina Constantinescu (Nr:35 din: 2016)

Locuiesc pe o stradă din Bucureşti care altădată se numea Principesa Ileana. Este un loc plin de istorie românească pură. Cu un anumit tip de poezie şi de emoţie, dacă reuşeşti să treci de obstacolele absurdului zilnic. Gara Filaret, care făcea legătura cu Giurgiu port, Parcul Carol şi sup  [...]

de --- (Nr:35 din: 2016)

În cadrul proiectului literar al USR intitulat SCRIITORUL ANULUI, juriul format din Adriana Babeţi, Dan Cristea, Daniel Cristea-Enache, Ioan Holban, Eugen Negrici, Irina Petraş, Alex Ştefănescu, Răzvan Voncu şi Mihai Zamfir (preşedinte) l-a desemnat pe George Bălăiţă scriitorul luni  [...]

de Gabriela Gheorghişor (Nr:35 din: 2016)

Ovidiu Verdeş, Muzici şi faze, ediţia a III-a revăzută, Editura Polirom, Iaşi, 2016, 475 pag.

Ovidiu Verdeş a fost membru al Cenaclului Universitas, condus de Mircea Martin. A debutat publicistic cu poeme (în „Luceafărul” şi „Contrapunct”), iar editorial, abia în anul 2000, cu Muz  [...]

de Horia Alexandrescu (Nr:35 din: 2016)

La Rio, parcă mai venim de-acasă! Cu tuşa de aur, mânuitoarele noastre de spadă şi-au spălat cu bRio (şi puţin noroc!) ruşinea de la individual, cucerind un aur nesperat, la care nu îndrăznise nimeni nici măcar să se gândească.

A recunoscut-o şi şeful COSR însuşi! Başca  [...]

de Laurenţiu-Ciprian Tudor (Nr:35 din: 2016)

Poem din preistoria zilei

Din semisomn de psihanalizat vise: femei tinere fac viraje prin minte nici una nu se opreşte, nici una nu se dezbracă, una creaţă, feciorelnică, mignonă, cântă curat mângâind cu degete fine chitara, îi beau vocea cum bei dimineaţa agheasma, [...]

de Ioan Holban (Nr:35 din: 2016)

Gellu Dorian, o sută de maeştrii şi un discipol: crochiuri lirice, Cluj-Napoca, Editura Junimea, 2016, 111 pag.

În 1976, poetul Gellu Dorian, după ce va fi citit Panorama poeziei universale contemporane de A.E. Baconsky, imagina un experiment liric singular atunci, ca şi acum,  [...]

de --- (Nr:35 din: 2016)

S-a stins din viaţă Ion Murgeanu, autor reprezentativ pentru poezia şi proza generaţiei ‘60. Născut pe 7 iunie 1940 în comuna Zorleni din judeţul Vaslui, a debutat cu versuri în „Flacăra Iaşului”, în 1959. După numai trei ani, a fost întîmpinat critic în Cronica optimistului a lui G.  [...]

de Adrian Popescu (Nr:34 din: 2016)

Un surâs poate să schimbe destine, să transforme cursul unor evenimente, să mobilizeze sau să entuziasmeze oamenii cei mai diferiţi. El poate fi chintesenţa unei persoane. Surâsul Anei de Bourbon-Parma a avut acest efect miraculos asupra Regelui Mihai. Văzând-o într-un jurnal de front din  [...]

de Mircea V. Ciobanu (Nr:34 din: 2016)

Există norme academice, norme redacţionale şi editoriale. Fiecare colocviu şi comisie de licenţă impune propriile rigori sau face trimitere la instanţele consultative şi la autoritatea decizională supremă. Nu se cere respectarea logicii, rigurozitate, argumentare sau relevanţă, dar e obli  [...]

de Horia Alexandrescu (Nr:34 din: 2016)

Poftiţi la Rio, por favor, că a început Olimpiada! Debut superb, pe celebra Maracana, cu o ceremonie absolut încântă toare, din care a lipsit doar legendarul Pele care, la cei 75 de ani ai săi, ar fi făcut o splendidă pereche cu nu mai puţin celebrul Kip Keino.

Şi ce show fabu  [...]

de --- (Nr:33 din: 2016)
Uniunea Scriitorilor din România, prin Preşedintele Nicolae Manolescu, anunţă faptul că, prin hotărârea pronunţată la data de 28.07.2016 în dosarul nr. 15164/299/2016, Judecătoria Sectorului 1 a respins cererea formulată de dl. Cipariu Mircea Dan, prin care acesta solicitase obligarea suspendări  [...]
de Ioan Holban (Nr:33 din: 2016)

Ovidiu Dunăreanu, Lumina îndepărtată a fluviului, Editura Ex Ponto, Constanţa, 2015, 232 pag.

Are dreptate Alex Ştefănescu să identifice în proza lui Ovidiu Dunăreanu „o suprarealitate, obţinută prin transfigurarea radicală a peisajului dobrogean şi stilului de viaţă din spaţiul  [...]

de Nichita Danilov (Nr:33 din: 2016)

Când se întâmplă să-mi iasă în cale, cu şapca în carouri trasă pe frunte şi barba de înţelept confucian la ora ceaiului, pictorul Valeriu Gonceariuc, mă simt cuprins de o stare ambiguă. Pe de o parte aş vrea să mă apropii de el şi să-i strâng cu căldură mâna, pe de alta, nu ştiu de ce, da  [...]

de Horia Alexandrescu (Nr:33 din: 2016)

În 1896, când a năşit prima Olimpiadă internaţională din istorie, Baronul Pierre de Coubertin a lansat şi sloganul „Important e să participi”! Ca răsplată, însă, la ceremonia de închidere, delegaţia americană l-a premiat pe Dimitris Vikelas, primul preşedinte al CIO şi principalul organ  [...]

de --- (Nr:33 din: 2016)

„Condamnaţi să convieţuim“

Din numărul 7 al revistei VIAŢA ROMÂNEASCĂ ne-a atras atenţia editorialul lui Nicolae Prelipceanu, Istoria şi cursele de formula 1, din care cităm: „Suntem condamnaţi să convieţuim, indiferent de convingerile noastre şi religiile noastre. Mai înt  [...]

de Alex. Ştefănescu (Nr:33 din: 2016)

Scrisori primite de Victor Iova de la Otilia Cazimir, Gheorghe Ciprian şi Eliza V. Vorvoreanu (sora lui Urmuz)

Victor Iova (17 august 1925 – 15 septembrie 1999) a fost un editor ultracompetent, curajos şi discret. De numele său se leagă publicarea unor clasici ai literaturii român  [...]

de Lorena Lupu (Nr:33 din: 2016)

Despre autorul Ion C. Pena nu am aflat din manualul de limba română. Nici dintr-o publicaţie literară. Nici dintr-o bibliotecă, o librărie sau un cenaclu. Despre autorul Ion Pena am aflat de la nepotul domniei sale, domnul Marin Scarlat, care şi-a făcut o misiune din a-l reabilita şi pr  [...]

de Gellu Dorian (Nr:32 din: 2016)

Dacă ar fi să discutăm despre starea literaturii române de azi, prin filtrul a două modalităţi de manifestare – una, cea editorială, edituri şi reviste literare, şi a doua, cea din mediul virtual, vom putea vedea o diferenţă destul de mare între ce aduce modalitatea tradiţională, în care  [...]

de Gabriela Gheorghişor (Nr:32 din: 2016)

Radu Sergiu Ruba, O vară ce nu mai apune, Editura Humanitas, Bucureşti, 2014, 260 pag.

Radu Sergiu Ruba a debutat ca poet, cu volumul Spontaneitatea înţeleasă, în 1983, dar ulterior a publicat şi proză (Contrabanda memoriei – povestiri, Demonul confesiunii – roman).

 [...]

de Nicolae Pogonaru (Nr:32 din: 2016)

monoton

toate zilele sunt la fel te trezeşti buimac nu te gândeşti la nimic anume picioarele te duc robotic spre baie apoi mâna ţi se îndreaptă fără să vrei spre robinet spre săpun spre periuţa şi pasta de dinţi te bărbiereşti îţi dai cu after shave te uiţi lung în  [...]

de --- (Nr:32 din: 2016)

Pentru majoritatea absolvenţilor de liceu proba scrisă de limba şi literatura română a examenului de bacalaureat este o provocare . Mulţi se tem că nu vor reuşi să obţină o notă bună sau măcar de trecere.

Competenţele pe care ei trebuie să le aibă la sfârşitul liceului, aşa cu  [...]

de Ioana Ieronim (Nr:32 din: 2016)

În ziua de 31 decembrie 1989, a sosit la Bucureşti un grup de 100 de intelectuali francezi, în frunte cu André Glucksmann (şi la iniţiativa lui), pentru a serba aici, simbolic şi fratern, PRIMUL REVELION LIBER, într-o Europă liberă de totalitarism – în ţara noastră care tocmai se eliberase, u  [...]

de Horia Alexandrescu (Nr:32 din: 2016)

Cică a început noul campionat. Cu Şumudică, antrenorul campioanei, în tribună. Şi ce să te mai miri că Astra o-ncalţă acasă, în prima etapă, cu 1-4? Dar cu Rapidul, cum rămâne, că pentru giuleşteni campionatul tot n-a început?!

Războiul dintre Gino şi Burleanu ar trebui să lăm  [...]

de Roxana Sorescu (Nr:31 din: 2016)

Una dintre cele mai pasionante teme, pentru un public mai larg decît acela restrîns al specialiş tilor, priveşte editarea critică a operelor literare ale lui V. Voiculescu, dovadă a faptului că scriitorul este o prezenţă vie în conştiinţa contemporanilor.

Scriitorul a ilustrat  [...]

de Horia Alexandrescu (Nr:31 din: 2016)

Înainte de orice altceva,vestea sportivă a săptămânii precedente este că Simona Halep nu se duce la Olimpiada de la Rio. Cică, de teama ţânţarului Zika. Mă rog! În schimb, cea care s-a arătat ofuscată că nu se mai respectă promisiunea de a fi desemnată purtătoarea de drapel a delegaţiei noas  [...]

de Ioana Revnic (Nr:31 din: 2016)

Liliana Armaşu, Mâine va fi altfel, Editura ARC, 96 pag.

O haină veche, roasă pe la coate, care păstrează anii tineri ai unei femei ajunse dincolo de jumătatea vieţii. Mărun- ţişurile ascunse prin buzunarele acestui veşmânt: „un tichet perforat la ambele capete,/ un bănu  [...]

de Gabriela Chiciudean (Nr:31 din: 2016)

Aapărut foarte recent la Editura Argonaut din Cluj-Napoca, Orbis sensualium pictus 1 (Lumea sensibilă în imagini) a lui Jan Amos Comenius, pentru prima oară în traducere românească după 350 de ani de la apariţie, un volum care uimeşte prin originalitate şi chiar prin actualitatea sa. D  [...]

de --- (Nr:29 din: 2016)

Delirul începe cu ochi ruginiţi de-atâta privire

mucegaiul îşi sapă gură sărut în corneea zemoasă cabrată cu pleoapele scârţâind scuturându-şi cocaina înfrântă peste sânii tăi bolnavi de inoxul fierbintele senzualul inel al tuturor asteroizilor pe care i-am numărat pentru tine  [...]

de --- (Nr:29 din: 2016)
Voga istoriilor locale se întâlneşte fericit cu cea a mărturiilor subiective, narative ori eseistice şi publicistice în antologia Între proiecţii urbanistice şi sărăcie letargică. Bucureştiul arhitecţilor, sociologilor şi al medicilor alcătuită de sociologul Zoltán Rostás (Bucureşti, Ed. Vre  [...]
de Nicolae Scurtu (Nr:29 din: 2016)

Ne-a părăsit, de curând, mai exact spus, în ziua de 8 iunie 2016, istoricul şi criticul literar, prozatorul, traducătorul şi memorialistul H. Zalis (n. 21 mai 1932, Bucureşti), care, timp de şase decenii, a fost o prezenţă activă, dar discretă în viaţa literară românească.

Încă di  [...]

de Ioan Holban (Nr:29 din: 2016)

Trei sînt lumile unde Alex. Ştefănescu, în Jurnal secret. Serie nouă (2009-2015), apărut la Editura Corint Books, îşi invită cititorul pentru ca, împreună, să le exploreze şi să le cucerească; lumea literaturii, aceea socialpolitică a tranziţiei româneşti spre nu se ştie unde şi, fireşte,  [...]

de Horia Alexandrescu (Nr:29 din: 2016)

Finala de la Wimbledon fără Djokovici şi finala de la Paris fără Ronaldo, iată două întâmplări nefericite,care ne-au răpit plăcerea supremă a unor căderi de cortină pe măsura prestigiului celor două competiţii. Chiar şi cu aceste regrete, trebuie să recunoaştem din nou frumuseţea sportul  [...]

de Iulian Boldea (Nr:29 din: 2016)

Critic literar, teoretician al literaturii, traducătoare din engleză şi franceză, Irina Petraş este o prezenţă constantă, aplicată, activă, în critica literară de azi, prin cărţi care se impun prin noutatea interpretă rii, actualitatea tematicii, dar şi prin incursiunile nuanţate în lit  [...]

de Horia Alexandrescu (Nr:28 din: 2016)

La ce nebunie de surprize oferă Campionatul European din Franţa, cred că fanii pronosticurilor sunt pe punctul de a împinge în pragul falimentului marile case de pariuri. În raport cu cotele echipelor Islandei şi Ţării Galilor, performanţele lor de a elimina Marea Britanie şi, respect  [...]

de Dan Stanca (Nr:28 din: 2016)

Îmi aşez ceea ce urmează pe două citate ca pe doi stâlpi care susţin o construcţie înainte de prăbuşire. Extrasele sunt din Răscoala şi din Dumnezeu s-a născut în exil. Rebreanu şi Vintilă Horia, autori din generaţii diferite, cu destine diferite, dar ale căror gânduri vin unele spre a  [...]

de --- (Nr:28 din: 2016)

Trenul de noapte

Într-un tren de noapte, singuri, amândoi, Tren ce nu mai ştie unde să oprească, Alergând continuu, prin zăpezi şi ploi, Cu lumina stinsă, să nu obosească.

Auzeam doar roata lunecând pe şine, Auzeam doar vântul şuierând, la geam… Tren ce mai mai  [...]

de --- (Nr:28 din: 2016)

Temnicer de fum

Coborând în mine-aminte mă aduc tâlc, precum tăcutul celui gol uluc, unde, Vin s-aştepte de la Cel Înalt, însetări celeste şi-au ţesut surtuc.

Şi-am urmat că mintea întru lumi ce par, strălucind, mă scrise unui mers contrar, joc făcut să-închidă  [...]

de Dorin Dobrincu (Nr:27 din: 2016)

Mihnea Berindei s-a născut la 22 martie 1948, la Bucureşti, într-o familie „mixtă”, moldomunteană. Mama – Ioana – era fiica lui Ioan Hudiţă, el însuşi fiu al unui învăţător din Moldova de Sus, istoric cu studii pariziene, profesor la Universitatea din Iaşi, transferat la Universitatea din  [...]

de Ion Cocora (Nr:27 din: 2016)

Evenimentele extraspectacologice nu mai constituie demult o noutate la TNB. Pentru cea mai importantă instituţie teatrală a ţării, manifestările culturale din afara scenei sunt astăzi o permanenţă. Încet, încet, cu răbdare şi o „regie” consecventă cu sine, clădirea de la kilometrul zero a  [...]

de Gabriela Gheorghişor (Nr:27 din: 2016)

Dumitru Crudu, Salutări lui Troţki, Editura Univers, Colecţia „Scriitori români“, Bucureşti, 2016, 157 pag.

Co-autor (alături de Marius Ianuş) al Manifestului Fracturismului (lansat în 1998, în ziarul „Monitorul de Braşov”), poet, prozator, dramaturg şi publicist, Dumitru Cr  [...]

de Horia Alexandrescu (Nr:27 din: 2016)

Mă urmăresc ghinioanele! Ca dovadă că, scriind duminică pentru cronica de azi, ratez două evenimente esenţiale: meciul Italia- Spania de la Euro, iar aici,acasă, conferinţa de presă de la FRF. Ambele sunt programate luni,drept care sunt obligat să le anticipez, aşa că mizez pe o victor  [...]

de Ioan Holban (Nr:27 din: 2016)

Justiţia suverană sau adevăratul Tratat de Drept Procedural (Editura Junimea, 2016) este a treia carte de „vocalize” ale lui Gheorghe Schwartz; autor al celui mai amplu ciclu epic din proza noastră, Cei o Sută, însumînd unsprezece romane masive, tipărite în douăzeci şi cinci de ani, într  [...]

de Alex. Ştefănescu (Nr:26 din: 2016)

Marin Ifrim, un prolific autor din Buzău, practică surâzător amatorismul. Pare un continuator solitar al Festivalului „Cântarea României” dinainte de 1989.

De curând, şi-a publicat cartea de muncă adnotată. Formula este ingenioasă, dar folosită de un neprofesionist al scrisulu  [...]

de Horia Alexandrescu (Nr:26 din: 2016)
Duminică seară, eram pregătit să reamintesc albanezilor că ne datorează, totuşi, recunoştinţă pentru frumosul lor Imn Naţional, compus de Ciprian Porumbescu, pe care îl cânta, împreună cu echipa, chiar şi italianul De Biassi.

Asta în vreme ce Iordănescu, antrenorul naţionalei noast  [...]

de Mihail Mihailide (Nr:26 din: 2016)

Cu prilejul unor cercetări de arhivă1 am descoperit câteva manuscrise voiculesciene necunoscute sau prea puţin ştiute, poezii elaborate de autor în anumite împrejurări şi oferite/dedicate unor prieteni.

Majoritatea provin din perioada de „tăcere” nevoită a poetului, iar dintre  [...]

de --- (Nr:25 din: 2016)

La Alba Iulia, în seara zilei de 9 iunie, s-a desfăşurat ediţia a VI-a a Galei poeziei române contemporane, Lista lui Manolescu, ediţie apreciată (de cei care au participat şi la precedentele) ca fiind cea mai reuşită de până acum. Care au fost ingredientele acestei izbânzi? Să le luăm pe  [...]

de Ion Bogdan Lefter (Nr:25 din: 2016)
În zorii zilei de luni 6 iunie s-a stins din viaţă, în Petroşaniul său natal, Mihai Dragolea: excepţional prozator, de asemenea un subtil critic literar şi eseist.

Foarte apreciat în mediile literare, dar din fire modest, fără înclinaţii „vedetistice”, a fost un mare scriitor discret,  [...]

de Nicolae Manolescu (Nr:25 din: 2016)

Simt nevoia unor completă ri la articolul de săptămâna trecută despre cronica literară. Mai exact, aş dori să spun de ce, după o întrerupere de aproape un sfert de secol, am crezut de cuviinţă să scriu din nou cronică literară, specie căreia i-am consacrat treizeci şi doi de ani de viaţ  [...]

de Ioan Holban (Nr:25 din: 2016)

Matei Vişniec este un autor uşor de identificat, mai întîi, prin retorica specială a titlurilor pe care le dă romanelor (Sindromul de panică în Oraşul luminilor, Negustorul de începuturi de roman), poemelor (Rîdeam de el în adîncul rănii mele, O meditaţie în faţa unui pub închis, Tristan  [...]

de Horia Alexandrescu (Nr:25 din: 2016)

Sigur,a fost înălţător să fim părtaşi la meciul inaugural al Campionatului European şi n-a lipsit mult să stricăm festinul gazdelor cu o remiză care ni s-ar fi cuvenit,dacă…

Vedeţi, eu nu dau vina pe şutul de kinogramă al lui Payet, din min.90. În avancronica de săptămâna trec  [...]

de Răzvan Voncu (Nr:24 din: 2016)

Am participat şi eu, alături de Nicolae Manolescu, Gabriel Chifu, Horia Gârbea şi Aurel Maria Baros, la Zilele revistei Familia, puse, de data aceasta, sub semnul celor 150 de ani care s-au scurs de la debutul lui Mihai Eminescu în paginile revistei. Deşi nu sunt amator de deplasări, doream  [...]

de --- (Nr:24 din: 2016)

Marţi seara, pe 31 mai, în Sala Media a Teatrului Naţional, arhiplină, a avut loc Gala Premiilor Uniunii Scriitorilor din România pe anul 2015. Festivitatea, deschisă de Nicolae Manolescu, a urmat, pentru fiecare categorie de premii, acelaşi tipic: nominalizările au fost proiectate pe un  [...]

de Gabriel Coşoveanu (Nr:24 din: 2016)
Răzvan Voncu, Poeţi români de azi (I), Editura Muzeul Literaturii Române, Bucureşti, 2015, 189 pag.

Acoperitor de spaţii mari literare şi specializat în ingrata, critică de ediţii, mefient şi chiar expulzant în raport cu limbajul critic ghilotinant sau, dimpotrivă, nivelator prin mag  [...]

de Nicolae Manolescu (Nr:24 din: 2016)

Am scris de câteva ori în decursul timpului despre natura şi rostul cronicii literare. Două sau trei articole se găsesc în volumele de Teme.

Nu pentru că am reluat cronica, întreruptă cu 24 de ani în urmă, revin acum la problematica ei. Am urmărit în „Observator cultural” anche  [...]

de Horia Alexandrescu (Nr:24 din: 2016)

Vineri seară, echipa României are onoarea de a deschide ediţia 2016 a Campionatului European de fotbal! Sigur, din punctul nostru de vedere, se cuvine să ne mândrim cu o asemenea cinste, de vreme ce, nu-i aşa, am reuşit să fim acolo, obţinând calificarea.

De aici înainte,însă  [...]

de Ilie Rad (Nr:23 din: 2016)

Am fost la Viena, pentru prima oară, în 1995, în vederea unei documentări pentru teza mea de doctorat. Revederea, după două decenii, a capitalei „marii împărăţii de odinioară”, cum zicea Blaga, mi-a fost prilejuită tot de un motiv ştiinţific: participarea la un Colocviu Internaţional orga  [...]

de Dan Stanca (Nr:23 din: 2016)

În perioada 7-8 mai 2016 a avut loc, la Alba Iulia, Colocviul Romanului Românesc (ediţia a VI-a), cu tema „Romanul ca mărturie istorică”. Publicăm, începând cu acest număr, intervenţii ale participanţilor la colocviu. (Red.)

De mic, nu am suferit romanul istoric şi am avut o anumită  [...]

de Gabriela Gheorghişor (Nr:23 din: 2016)

Cartea simţurilor, Dan C. Mihăilescu (editor), Epilog de Lidia Bodea, Editura Humanitas, Bucureşti, 2015, 291 pag.

Se publică, de ceva vreme, volume colective pe diferite teme de viaţă cotidiană. Îmi vine în minte titlul lui R. Rorty, Contingenţă, ironie şi solidaritate. Nu-i  [...]

de Horia Alexandrescu (Nr:23 din: 2016)

Când vă sfătuiam, acum vreo două săptămâni, să vă faceţi un nod la batistă, bănuiam eu ce bănuiam, dar n-aş fi crezut nici în ruptul capului că întregul nostru lot olimpic de caiaccanoe va eşua la testul antidoping! Şi, totuşi, acesta este incredibilul adevăr: celebra „Flotilă de aur”  [...]

de Liana Cozea (Nr:23 din: 2016)

V-aţi amintit cu emoţie şi plăcere de atmosfera din redacţia revistei „Luceafărul“. V-aş ruga să vă referiţi la trio-ul Nichita Stănescu, Ilie Constantin, Cezar Baltag,

Să începem cu acel trio poetic din toamna lui 1960, acum 55 de ani! Doi dintre noi (Cezar Baltag şi eu) aveam  [...]

de Ioan Holban (Nr:23 din: 2016)

Răzvan Voncu, Poeţi români de azi, I, Editura Muzeul Literaturii Române, Bucureşti, 2015, 180 pag.

Răzvan Voncu dă în Poeţi români de azi, I (Editura Muzeul Literaturii Române, 2015) primul eşantion dintr-o istorie a poeziei noastre contemporane; primul volum e ceea ce se  [...]

de --- (Nr:22 din: 2016)
Juriul pentru Premiile USR pe 2015, alcătuit din Iulian Boldea, Tudor Cristea, Gabriela Gheorghişor, Ioan Holban, Vasile Spiridon, Alex Ştefănescu (preşedinte) şi Răzvan Voncu, a stabilit, prin vot secret, în şedinţa sa din 10 mai 2016, următoarele nominalizări:

Poezie Mariana Codr  [...]

de Horia Alexandrescu (Nr:22 din: 2016)

Ar fi atât de multe de spus, că nu ştiu cu ce e mai bine să încep. Corect e însă să pornim de unde am rămas săptămâna trecută, când am pronosticat, cu două zile înaintea finalei, că Dinamo va câştiga Cupa României. Pronostic ratat, după ce talentatul puşti care este, totuşi, Dorin Rota  [...]

de Vasile Spiridon (Nr:22 din: 2016)

Organizaţia Naţiunilor Unite a declarat 2015 Anul Internaţional al Luminii, ceea ce a determinat-o pe Irina Petraş să se autosugestioneze la modul poetic şi să i se pară în anul trecut că vede lucrurile din jur mai luminoase, ca şi cum această arbitrară învestitură marcată în calendar  [...]

de Ion Buzaşi (Nr:21 din: 2016)

Iniţiativa întemeierii Academiei Române datează din aprilie 1866. S-a numit la început „Societatea Literară Română”. Adunarea pentru întemeierea „Societăţii...” nu s-a putut ţine în 1866 din cauza unei epidemii, s-a amânat cu un an, şi membrii fondatori au fost convocaţi din nou pentru se  [...]

de Spiridon Popescu (Nr:21 din: 2016)

Un biet monah, retras într-o chilie, Încearcă, ispitit de apogeu, Să-l pipăie c-un braţ pe Dumnezeu, Dar pipăirea lui tot întârzie.

Probabil, Demiurgul, pe furiş, L-a prins rostind, în loc de psalmi, agate Şi nu mai vrea acum să i se-arate Nici când îl ve  [...]

de Alex. Ştefănescu (Nr:21 din: 2016)

17 octombrie 2009. Grădina mea este plină de pânze de păianjen. Mi-am făcut obiceiul ca atunci când o străbat să agit în faţa mea o mătură, ca să le rup şi să nu le simt atingerea neplăcută pe faţă, pe gât, pe mâini. Îmi tai cărări prin păienjeniş ca un explorator prin junglă. Uneori, din  [...]

de Horia Alexandrescu (Nr:21 din: 2016)

Îmi pare sincer rău că am cobit săptămâna trecută, fluturând impresia mea că marea învingătoare de la Madrid, Simona Halep, e încă departe de forma care a consacrat-o. La Roma a ieşit din turul doi, în care intrase direct, adică fără să mai treacă şi prin anteriorul.

Noroc că ne-au  [...]

de Simona Aretzu (Nr:21 din: 2016)

*

în miezul meu se mişcă neîncetat un picioruş de viaţă creat cu mult har în sacru mă rog cu el mănânc cu el anafura timpului măturată în curte de ghioceii călcaţi de primăvară îl simt, îmi face semne că se apropie clipa când va veni  [...]

de Alexandra Ciocârlie (Nr:21 din: 2016)

Cu câteva luni înainte să apară Cartea nunţii (1933), G. Călinescu îşi definea scrierea într-un interviu acordat lui I. Valerian1:… este un roman de dragoste, în genul lui „Daphnis şi Chloe” cu oarecare lirism idilic interior, tratat însă într-o formă cu desăvârşire epică. Tinereţea, spre  [...]

de Gellu Dorian (Nr:20 din: 2016)

Nu aş fi scris acest articol acum, dacă aş fi văzut că instituţiile de cultură care-i poartă numele şi altele care au menirea să slujească memoria nu ar fi trecut cu nepăsare totală poate cel mai important eveniment din viaţa poetului Mihai Eminescu – debutul său literar acum 150 de ani  [...]

de Mihai Zamfir (Nr:20 din: 2016)

Nu multă lume îl cunoaşte la noi pe Nicolae Corbeanu şi e păcat: cărţi de felul celei scrise de el apar foarte rar şi sunt, de obicei, trecute cu vederea. Puţini oameni par interesaţi de opiniile despre lume ale unui româno-german şi de poziţia unui astfel de om în univers.

Ju  [...]

de --- (Nr:20 din: 2016)

În România sînt multe manifestări şi evenimente culturale, unele desfăşurîn- du-se concomitent. Eu am avut şansa de a participa la două de cel mai bun nivel, derulate în succesiune.

La primul Colocviu, cel de la Arad, al revistelor de cultură, vechi habitudini şi tabieturi m-au făcu  [...]

de Gabriela Gheorghişor (Nr:20 din: 2016)

Marian Ilea, Herina, Editura Cartea Românească, Bucureşti, 2016, 155 pag.

Marian Ilea a fost membru al Cenaclului Universitas de Mircea Martin. A debutat editorial în 1990, cu volumul de , coordonat proză Desiştea, la Editura Cartea Românească. A continuat să publice proză, dar  [...]

de Tudor Cristea (Nr:20 din: 2016)

Există, pe la jumătatea celei de-a doua părţi a romanului (întâiul volum), o scenă a trezirii lui Ţugurlan, colţosul ţăran refractar Moromeţii la subtilitatea discuţiilor din Poiană, care i se par simple palavre. E o dublă trezire. Una din somn, într-o dimineaţă de vară, pe prispa casei  [...]

de Horia Alexandrescu (Nr:20 din: 2016)

Să începem cu fotbalul, care tocmai se sfârşeşte. De fapt, socotelile s-au încheiat săptămâna trecută, când Astra lui Şumudică a devenit campioană.

În premieră istorică, deci, titlul naţional al fotbalului românesc poposeşte la Giurgiu, răsplătind o echipă care, după umila mea p  [...]

de Ion Buzaşi (Nr:19 din: 2016)
„Cugetarea sacră” este o constantă a poeziei şi publicisticii eminesciene. Prezenţa ei în opera lui Eminescu se explică, în primul rând, prin câteva premise biografice: poetul a primit o educaţie religioasă încă din familie, datorită mamei sale, Raluca Eminovici, femeie profund evlavioasă;  [...]
de Dan Stanca (Nr:19 din: 2016)

Anul acesta, în mai, pe 21, chiar de Sfinţii împăraţi, fiu şi mamă, Constantin şi Elena, se împlineşte un sfert de veac de la moartea lui Ioan Petru Culianu, moarte absurdă, neînţeleasă, nici până acum elucidată, şi aşa va rămâne până la Judecata de Apoi. Spun acestea deoarece de curând  [...]

de Horia Alexandrescu (Nr:19 din: 2016)

Săptămâna trecută, când semnalam dezastrul general al sportului românesc, mă aşteptam să urmeze dezbateri realiste şi, mai ales, măsuri urgente, care să conducă la o prezenţă măcar onorabilă la Jocurile Olimpice de la Rio.

Din păcate, n-a urmat decât o şedinţă de judecată, gă  [...]

de Horia Alexandrescu (Nr:19 din: 2016)
La ediţia 2016 a Festivalului Internaţional de Poezie „Don Luigi di Liegro” – Roma- Italia, aflată la a VIII-a manifestare anuală, poetul Gheorge Vidican a primit Premiul I la Secţiunea B pentru culegerea bilingvă româno-italiană „3D”. Festivalul a cuprins trei Secţiuni: Secţiunea A – o poezi  [...]
de Ovidiu Nuşfelean (Nr:17 din: 2016)

Într-o vreme a crizei cărţii, sau, mă rog, a crizei de lectură (reală sau inventată?, aş zice „fantazată”, adică prinsă în tot felul de opinii/scenarii explozive), cartea îşi face loc într-un spaţiu dintre cele mai neaşteptate: penitenciarul. Dacă librăriile sau bibliotecile nu pot trim  [...]

de Gabriela Gheorghişor (Nr:17 din: 2016)

Vasile Igna, Ora închiderii, Editura Cartea Românească, Bucureşti, 2016, 313 pag.

Cunoscut mai ales ca poet şi editor (la „Dacia“ clujeană), Vasile Igna a publicat şi câteva cărţi de proză: volumul de povestiri Ora morilor de vânt (1978) şi romanele Andante (2006), Camera obsc  [...]

de Valentin Chifor (Nr:17 din: 2016)

Se împlinesc 125 de ani de la naşterea lui F. Aderca (26 martie 1891), creator modernist, proteic, greu de fixat într-o formulă sintetică. Aniversarea aceasta se poate constitui într-o retrospecţie privind receptarea scriitorului fără de care e de neconceput efervescenţa climatului lite  [...]

de Ioan Holban (Nr:17 din: 2016)

În Instructajul santinelei de sine (Editura Junimea, 2015), Leo Butnaru fixează, în fond, ceea ce formula sa lirică va fi exprimat în cele peste douăzeci de volume publicate în patruzeci de ani, de la Aripi de lumină (1976), Sîmbătă spre duminică (1983) şi Formula de politeţe (1985) pînă  [...]

de Simona Vasilache (Nr:17 din: 2016)

Situaţia de la Uniunea Scriitorilor din România, a cărei legitimitate este contestată, în justiţie, de un grup foarte restrâns de membri şi nemembri ai acestei instituţii, nu este, din păcate, fără precedent. Procesele intentate USR sunt copiate la indigo după scenariul de la Uniunea Artiş  [...]

de Gheorghe Grigurcu (Nr:17 din: 2016)

Poezia unui macho

Expresionismul şaizecist era unul grav, înfiorat de grandoare, încleştat de misterul sumbru al unui cosmos asumat. Tînărul (încă) Daniel Dăian ne propune un expresionism în formulă derizorie, intrat în criză, voindu-se un „de-constructor” al acestuia. Postura d  [...]

de Horia Alexandrescu (Nr:17 din: 2016)

Campionatul e jucat! Iar Gigi Becali are dreptate, în sensul că mai bine vinde , decât să arunce câte 500 000 de euro pe lună, cu speranţa că poate-poate.

Ei bine, uite că nu poate.Dar, nu, nu el e neputinciosul, ci echipa, în felul fantezistic în care este aşezată uneori de R  [...]

de Gheorghe Secheşan (Nr:15 din: 2016)

Am stat îndelung şi am socotit dacă este oportun să scriu această scrisoare. Am considerat că gestul meu ar putea pricinui mai mult rău decât bine celor care sunt puşi astăzi la stâlpul infamiei scriitorimii române, adică tocmai acelora care conduc azi destinele sale. Dar, ca unul care  [...]

de Ion Buzaşi (Nr:15 din: 2016)

Anul 2016 ne aduce o comemorare şi o aniversare simetric rotunde: 200 de ani de la moartea lui Gheorghe Şincai şi tot 200 de ani de la naşterea lui Andrei Mureşanu, prilej binevenit pentru a sublinia încă o dată continuitatea de idealuri între generaţia Şcolii Ardelene şi generaţia paşo  [...]

de --- (Nr:15 din: 2016)

Eugen Negrici: Dragă Constantin Abăluţă, ne cunoaştem de-o viaţă. Ţi-am citit majoritatea cărţilor, ţi-am comentat destule dintre ele, şi între noi s-a legat o prietenie, suficient de caldă ca să-ţi spun Dinu, dar îndeajuns de intransigentă ca să nu devin fan necondiţionat a  [...]

de Horia Alexandrescu (Nr:15 din: 2016)

Steaua-Dinamo, eternul derby, a umplut tribunele pe Arena Na- ţională, oferind un spectacol agreabil. Nu mai mult! Şi derby-ul s-a încheiat remiză, deşi Dinamo a înscris ambele goluri.

Eu zic că Steaua ar fi meritat un penalty, la Chipciu, dar cum şi Nedelcearu a ratat marea  [...]

de Simona Vasilache (Nr:15 din: 2016)

Încheiam articolul trecut, despre cartea Nicoletei Roman (Femei, onoare şi păcat în Valahia secolului al XIX-lea, Humanitas, 2016, în Seria „Societate & Civilizaţie”, coordonată de Constanţa Vintilă-Ghiţulescu), cu meseriile pe care femeile încep să le dobândească, de pe la jumătatea  [...]

de Ioan Holban (Nr:15 din: 2016)

Aflăm din presă că, la sediul Ministerului Culturii, a avut loc, pe 7 aprilie, „o dezbatere publică avînd ca temă proiectul de lege privind modificarea şi completarea Legii nr.8/1996, cea care vizează dreptul de autor şi drepturile conexe, în conformitate cu Directiva Europeană din 2014. <  [...]

de --- (Nr:15 din: 2016)
Corespondenţa dintre Cioran şi Armel Guerne (1911-1980) a durat din 1961 până în 1978. Nu s-au văzut de mai mult de două-trei ori în tot acest timp. Întâlnirea plină de fineţe dintre doi scriitori aproape inexistenţi în spaţiul public şi-a desfăşurat eventaiul de subtilităţi într-o franceză ca  [...]
de Liviu Capşa (Nr:14 din: 2016)

De câteva luni, o avalanşă de solicitări, revendicări şi acuze ameninţă Uniunea Scriitorilor. Am folosit deliberat termenul avalanşă, pentru că totul a pornit de la un mic bulgăre de frustrări ale unui ins care se dorea/doreşte, cu de la sine putere, nici mai mult nici mai puţin decât  [...]

de Alex. Ştefănescu (Nr:14 din: 2016)

La 5 aprilie 2016 George Arion a împlinit 70 de ani. 70 de ani! Această vârstă nu este compatibilă cu imaginea lui George Arion din mintea mea. Sunt prieten cu el de peste o jumătate de secol, dar amintirile cele mai clare şi mai colorate le am din anii studenţiei (Facultatea de Litere di  [...]

de Gheorghe Mocuţa (Nr:14 din: 2016)

ca soldatul de la Maraton ajuns la timp pentru a anunţa victoria asupra perşilor aşa mi s-a arătat mie Andrei Bodiu victorios şi obosit galant dar mereu chinuit de ispite iată-l coborând din tren în gara Arad împreună cu Romulus Bucur iată-l atingând peronul  [...]

de Nichita Danilov (Nr:14 din: 2016)

Un aer melancolic, de sfârşit de secol, pluteşte ca un halou pe deasupra paginilor recentului volum de versuri al lui Teo Chiriac, cer lângă cer. Deşi titlul volumului, după cum se vede, e scris cu caractere mici, în maniera ultimului val, cel minimalist, cartea lui Teo Chiriac nu are  [...]

de Ioan Holban (Nr:14 din: 2016)

Liviu Ioan Stoiciu, Nous, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2015, 90 pag.

Autobiografismul este una dintre constantele liricii şi prozei lui Liviu Ioan Stoiciu, iar cea mai recentă carte a sa, Nous (Editura Limes, 2015), confirmă o dată mai mult faptul că materia şi materialul liric se  [...]

de Horia Alexandrescu (Nr:14 din: 2016)

În vreme ce noi ne desfătăm cu derbyurile iberice de mare clasă şi ne bucurăm cu o victorie europeană la… volei feminin,ba chiar şi cu speranţa unei calificări platonice în polo-ul olimpic, vreau să vă semnalez o situaţie cu totul şi cu totul specială.

În ce sport? În gimnastica  [...]

de Leo Butnaru (Nr:14 din: 2016)

24-28.X.1990

O nouă călătorie peste Prut, la Zilele Sadoveanu (110 ani de la naştere). Nou, în raport cu celelalte vizite: casa-muzeu „Sadoveanu” din Iaşi, o instituţie „N. Iorga” din Botoşani (din mersul autocarului), popas la Ipoteştii lui Eminescu (strângem nuci, unii ca amint  [...]

de Iulian Boldea (Nr:14 din: 2016)
După monografia Mircea Horia Simionescu. Dezvră jirea şi fetişizarea literaturii şi Monograme. Configurări ale prozei româneşti contemporane, Gabriela Gheorghi- şor publică, în 2015, Cristian Popescu. Arlechinada tragică (Editura Aius, Craiova), carte ce consolidează figura exemplară a po  [...]
de Nicolae Prelipceanu (Nr:13 din: 2016)

Între cele două războaie a făcut câtva timp senzaţie, sau de fapt n-a făcut nici o senzaţie, pentru că lumea se obişnuise cu manifestă rile lui bahice, iar revoltele lui nu mai speriau pe nimeni, un ins pe numele lui Stan Palanca, poreclit şi „poetul de pe Sabar”, autorul unei romanţe mult  [...]

de Alex. Ştefănescu (Nr:13 din: 2016)

În seara zilei de 26 martie 2016, la Realitatea TV, între orele 21-23, a avut loc o şedinţă de spiritism, condusă de Octavian Hoandră. Acesta, un om de bună-credinţă, indus în eroare de propria lui candoare, i-a convocat pe conducătorii unei fantomatice Uniuni a Scriitorilor, în număr de 5  [...]

de Gellu Dorian (Nr:13 din: 2016)
Cine mai citeşte poezie? Azi! Cine va mai citi poezie? Mîine! Poimîine! Hăt, departe în timp! Mă uit cu cît entuziasm prietenul şi poetul Călin Vlasie, de mai bine de jumătate de an, mişcă un val pe internet, numit Qpoem.

Mai întîi a fost un mic scai, care a adunat totul în rostogol  [...]

de Octavian Doclin (Nr:13 din: 2016)

Dacă nu spun/ scriu ce gîndesc şi ce simt, am trăit degeaba. Îmi asum răspicat acest lucru la cei şaizeci şi şase de ani (cifră de zaruri mari!) ai mei.

Am intrat în U. S. R., fiind şi singurul membru al ei trăitor la Reşiţa, în 1982, primul carnet de membru (cu numărul 1430)  [...]

de Gabriel Dimisianu (Nr:13 din: 2016)

Aşadar, a murit Solomon Marcus, matematicianul şi eseistul, omul de mare cultură, împătimitul de cărţi şi de reviste. Ultima trăsătură decurge din cele dinainte, li se subsumează dar o menţionez pentru că, în ce mă priveşte, mă trimite la momentul foarte îndepărtat al primei mele întâl  [...]

de Daniel Cristea-Enache (Nr:13 din: 2016)

În decembrie anul trecut, fiind la Iaşi într-un juriu pentru „Oamenii Timpului”, l-am văzut pe Solomon Marcus urcînd, cu o anume greutate, pe scena Teatrului „Vasile Alecsandri” pentru a primi o distincţie. Se aşezase „strategic”, în primul rînd de scaune, pentru că, neauzind foarte bin  [...]

de Mihai Zamfir (Nr:13 din: 2016)

După ce ai scris, copleşit de emoţie, la cei 75, 80 şi 90 de ani ai unei personalităţi pe care ai admirat-o dintotdeauna, îţi vine greu să alegi acum cuvintele; nu pentru că ele s-au terminat, ci pentru că ele se îmbulzesc. O făceau şi altădată, cu fericire, acum o fac cu durere: şi-au  [...]

de Horia Alexandrescu (Nr:13 din: 2016)

Aşadar, nu ne-a învins nici Spania, campioana Europei! Duminică seara, la Cluj, tricolorii au făcut un meci frumos şi, după părerea mea, promiţător.

Publicul clujean a fost şi el la înălţime, iar arbitrii francezi s-au dovedit veritabili gentilomi, iertându- ne de acel penalty  [...]

de Vlad A. Gheorghiu (Nr:13 din: 2016)

în mare grabă

incert mic plăpând bătut de vânt ca un ghiocel în ianuarie

am crescut printre ei şi ei erau cei care îi umileau pe toţi cei ca mine îi strigau pe cei mai slabi fetiţa sau doar îi înjurau de mame şi morţi ne călcau pe şireturi la sport sa  [...]

de Simona Vasilache (Nr:13 din: 2016)

Cartea Nicoletei Roman, Femei, onoare şi păcat în Valahia secolului al XIX-lea (Humanitas, 2016, în Seria „Societate & Civilizaţie”, coordonată de Constanţa Vintilă- Ghiţulescu) e o poveste de epocă, din vremuri marcate de cu totul alte coduri morale.

Iniţial o teză de doctor  [...]

de Constantin Cubleşan (Nr:13 din: 2016)

Structural, Călin Vlasie este un romantic ce-şi cenzurează stările de reverie intimă sub presiunea tehnologizării lumii, într-un moment în care existenţa umană pare a-şi transfera stările afective în rigiditatea creaţiei obiectuale:„ văd/ cum/ spaimele/ coboară/ din/ om/ în/ lucrurile/  [...]

de Gabriela Gheorghişor (Nr:13 din: 2016)

Traian Dobrinescu, Nu te opri, nu te întoarce, Editura Cartea Românească, Bucureşti, 2016, 441 pag.

Pe scriitorul Traian Dobrinescu l-am descoperit prin Cei morţi înainte de moarte (Editura Aius, 2013), un roman socialpolitic despre perioada comunismului românesc, realist, da  [...]

de Horia Gârbea (Nr:12 din: 2016)

Într-un roman umoristic al lui Jerome K. Jerome, acesta, deghizat în naratorul J., făcea observaţia că o bicicletă poate oferi statisfacţii posesorului în două feluri: să meargă pe ea sau să stea sub ea „revizuind-o”. El exprima părerea că folosinţele nu sînt compatibile: dacă te pui pe  [...]

de Horia Alexandrescu (Nr:12 din: 2016)

Cică s-ar fi redeschis Arena Naţională. Pagubă- n ciuperci! Amicalul cu Lituania se joacă la Giurgiu, iar regalul cu ibericii s-a dus, hăt, la Cluj- Napoca, de unde provin atât premierul Cioloş, cât şi mâna sa dreaptă, Dâncu.

O fi doar o coincidenţă, că tot suntem la un pas d  [...]

de Alex. Ştefănescu (Nr:11 din: 2016)

Unii autori suportă greu ideea că n-au talent literar sau că şi-au risipit talentul, ocupându-se de altceva decât de literatură, sau că, având talent, nu se bucură de succesul la care visau cândva. Aceste situaţii sunt, fără îndoială, motive de suferinţă, afectându-le viaţa. Dar suferinţ  [...]

de Vasile Popovici (Nr:11 din: 2016)

Nu e simplu să explici cuiva din afara Uniunii Scriitorilor din România din ce motiv se agită apele şi de ce s-au pornit procesele. În fond, nu e nimic de împărţit la USR. O asociaţie de creaţie şi-a votat Statutul şi şi-a ales conducerea. S-a întâmplat ca ultima alegere, din 2013, să  [...]

de Horia Alexandrescu (Nr:11 din: 2016)
S-a stins Iolanda Balas-Söter! Şi e aproape nefiresc să gândeşti că atletismul românesc mai poate exista fără Doamna Ioli! Pentru că Dumneaei a fost temelia, şcoala înălţării, zidirea succesului, consacrarea şi deschiză toarea drumului de glorie în sportul sporturilor noastre.

S-a  [...]

de Ioan Holban (Nr:11 din: 2016)

Cu Vitraliul şi fereastra. Poeţi români contemporani (Editura Şcoala Ardeleană, 2015), Irina Petraş continuă un proiect amplu de explorare a literaturii noastre contemporane, început mai demult cu Literatura română contemporană. O panoramă, Panorama criticii literare româneşti. Dicţionar  [...]

de Răzvan Voncu (Nr:10 din: 2016)
Deşi nu sunt, de regulă, naiv, m-au surprins multe dintre reacţiile unor aşa-zişi colegi ai noştri, faţă de situaţia creată în jurul Uniunii Scriitorilor, de câtva timp încoace.

Cel mai tare, însă, m-au luat prin surprindere (şi, de ce să mint, m-au îngrozit) urletele de satisfacţie  [...]

de Varujan Vosganian (Nr:10 din: 2016)

Erewhon-ul lui Samuel Butler este locul unor reguli stranii. Poporul din Erewhon priveşte cumsecădenia ca printr-un ochean întors: agresorii au dreptate şi merită respect dacă nu chiar compasiune, în timp ce victimele sunt demne de dispreţ şi se cuvine să fie pedepsite pentru inocenţa l  [...]

de Vasile Spiridon (Nr:10 din: 2016)

Răzvan Voncu, Poeţi români de azi, I, Editura Muzeul Literaturii Române, Bucureşti, 2015, 180 pag.

Undeva, în cuprinsul cărţii Poeţi români de azi (I) (Ed. Muzeul Literaturii Române, 2015), Răzvan Voncu se întreabă dacă, într-o vreme când poezia nu mai are forţa de iradiere de  [...]

de Tudor Cristea (Nr:10 din: 2016)

Caiet pentru... (1984) este primul roman al lui Alexandru George, după cărţile sale de „proze fantasticiste”. Anii ‘70 fiind dominaţi, în ce-l priveşte, de activitatea critică. Ne dăm seama astăzi mai clar că romanul cu pricina se încadrează într-o formulă şi într-un moment semnificativ a  [...]

de Iulian Boldea (Nr:10 din: 2016)

Cărţi precum Fugi postmoderne (2000), Îmi mănânc versurile (2003), Limbajul dispariţiei (2006), Probleme personale (2009) sau Intimitate (2013) se înscriu printre realizările cele mai notabile ale poeziei româneşti contemporane, lirismul Angelei Marinescu fiind perceput ca unul de substan  [...]

de Irina Petraş (Nr:10 din: 2016)

György Dragomán, Rugul, traducere de Ildikó Gábos-Foarţă, Editura Polirom, Iaşi, 2015, 342 pag.

György Dragomán este un pictor desăvârşit, cu o excelentă ureche muzicală. Asta mi-am spus în gând după lectura primelor pagini din Rugul. Am descoperit apoi mărturisirea sa dintr-un i  [...]

de --- (Nr:9 din: 2016)

Marţi, 23 februarie 2016, a avut loc şedinţa extraordinară a Consiliului Uniunii Scriitorilor din România. În cadrul şedinţei au fost discutate aspecte curente din activitatea U.S.R., un capitol special fiind funcţionarea revistelor U.S.R. conform legii 136/2015 pentru finanţarea revis  [...]

de --- (Nr:9 din: 2016)

Având în vedere faptul că în spaţiul public (mediul on-line şi presa scrisă) a fost publicat de către un pretins Comitet de iniţiativă al Adunării Generale Extraordinare a Uniunii Scriitorilor din România un convocator al Adunării Generale Extraordinare a membrilor asociaţiei pentru data de 1  [...]

de Gabriela Gheorghişor (Nr:9 din: 2016)

Gellu Dorian, Cartea de la Uppsala, Editura Cartea Românească, Bucureşti, 2016, 364 pag.

Gellu Dorian este un autor destul de prolific. Scrie poezie, proză şi cronici literare într-un ritm susţinut. În 2015 a publicat un volum de poeme, Închizi fereastra. Şi zbori!, anul acest  [...]

de Tudor Cristea (Nr:9 din: 2016)

Se întâmplă nu o dată ca, după săvârşirea lor din viaţă, scriitorii să intre, pentru un timp mai lung sau mai scurt, în umbră sau chiar în uitare. Iar aceasta cu atât mai mult când e vorba de cei a căror dispariţie s-a produs mai discret, ca în cazul lui Alexandru George, criticul şi proz  [...]

de Vasile Spiridon (Nr:9 din: 2016)

Ultima poezie din cuprinsul cărţii Nimeni nu mai crede în iad (poezie) (Piteşti, Ed. Paralela 45, 2015) concentrează întreaga miză ideatică a acestui nou volum semnat de Liviu Georgescu: „peste tot sunt pereţi, înconjuraţi de pereţi/ traversăm golul din noi, golul dintre stele./ cerul se  [...]

de --- (Nr:9 din: 2016)

Castelul Hades

Privesc în zare peste spinarea mării de iguană: cerul e mai limpede mai curat ca un iris sau o retină; un diamant de enşpe carate

şi mă gândesc cu tristeţe la Cavalerul Tristelor... cum tot ca el n-am reuşit eu până acum să opre  [...]

de --- (Nr:9 din: 2016)

Casa de sticlă

Te întrebi cum e cu putinţă şi-ntre timp ei inundă inima cu teama ce răsfiră-n minte o ură răcită-n convingeri:

de-ar fi unul deplin limpezit i-ar mai putea oare dăuna cineva?

şi-mi aduc aminte de câte ori se oprea timpul  [...]

de Grete Tartler (Nr:9 din: 2016)

Gabriel Liiceanu, Andrei Pleşu. Dialoguri de duminică: o introducere în categoriile vieţii. Bucureşti, Humanitas 2015.

Mulţi dintre noi au ascultat, la vremea lor, cele 17 dialoguri televizate prin care Andrei Pleşu şi Gabriel Liiceanu ne îndemnau, surâzând, între fulgeră ril  [...]

de Florin Toma (Nr:8 din: 2016)

Parlamentarii britanici, în luările lor de cuvânt, se adresează unii altora nu cu „domnule”, „doamnă” sau „măi, Victore”, nu. Ci cutuma îi obligă să folosească două formule, care, unora li se par, sunt convins, năucitoare, căci respectă atât politeţea, cât şi tradiţia: my right honourab  [...]

de Ioan Holban (Nr:8 din: 2016)

Gabriela Gheorghişor, Cristian Popescu. Arlechinada tragică, Editura Aius, Craiova, 2015, 216 pag.

O exemplară monografie de autor, cu explorarea în profunzime a paradigmelor din segmentele cele mai noi ale poeziei noastre contemporane scrie Gabriela Gheorghişor în Cristian Pope  [...]

de Alex. Ştefănescu (Nr:8 din: 2016)

M-a impresionat gravitatea de om de ştiinţă cu care Gabriel Andreescu prezintă cazul meu în recenta sa carte Existenţa prin cultură. Represiune, colaboraţionism şi rezistenţă intelectuală sub regimul comunist. Pe vremea cînd eram student în anul II la Facultatea de Limba şi Literatura Rom  [...]

de Ioan Groşan (Nr:8 din: 2016)

Oricât m-aş strădui, nu reuşesc să mi-o imaginez pe Mariana Marin la 60 de ani, în sensul în care îndeobşte îl asociem acestei vârste, adică una a unei maturităţi mai domolite, mai echilibrate, când îţi evaluezi cu o anume seninătate trecutul, prezentul şi proiectele de viitor. Madi (cum  [...]

de Ion Pop (Nr:8 din: 2016)

Deşi a scris foarte puţin (un volum, Nume, publicat în 1967 şi altul apărut postum, Întoarcerea la cuvinte, 1989), Marcel Mihalaş (1937-1987) a fost imediat înregistrat printre poeţii notabili ai momentului. Cititori cu autoritate au scris foarte pozitiv despre debutul său, ca autor al un  [...]

de Irina Petraş (Nr:7 din: 2016)

Pe fondul unei obsesii calm-reflexive a morţii, adică neuitând nicio clipă că sunt muritoare, mi-am cultivat o anume seninătate, ocolind din răsputeri ori chiar încercând să dezamorsez prilejurile de scandal de dragul scandalului, polemicile în gol, gen „vorbă multă sărăcia omului”, ge  [...]

de Marta Petreu (Nr:7 din: 2016)

Mai întîi am rîs destul, cum spune unul dintre autorii mei dragi, pe urmă m-am pus la treabă. Plecam de la premisa că scriitorii nu au nevoie de inteligenţă, ci de talent, şi conchideam că au nevoie de inteligenţă, pentru că ea ridică talentul la pătrat.

Dar azi mi-a listat c  [...]

de Alex. Ştefănescu (Nr:7 din: 2016)

Dosarul de referinţe critice al operei lui Ştefan Agopian cuprinde aproape exclusiv fraze elogioase, pline de cuvinte mari şi adjective la superlativ. Parcă ar fi albumul de impresii pus la dispoziţia vizitatorilor la ieşirea dintr-un muzeu. „Cărţile publicate de Agopian au impus d  [...]

de Horia Gârbea (Nr:6 din: 2016)

Anul 2016 a început prost pentru revistele uniunilor de creatori (dintre care nouă ale USR), victimele unui abuz nemaiîntîlnit în cei 100-110 de ani de cînd aparuneledintreele. Intenţia declarată a ministrului Culturii de a nu aplica legea finanţării acestora le-a făcut să fie în pragul  [...]

de Simona Vasilache (Nr:6 din: 2016)

Cărţile lui Matei Vişniec – fie de versuri, de proză sau de teatru – sunt făcute din plăcerea de a privi lumea, uşor pe gânduri. Cafenele unde pândeşte ratarea, mansarde unde adie gloria, cozi întâmplătoare la autografele unor scriitori de-o clipă sunt tot atâtea posturi de observaţie a  [...]

de Gabriela Gheorghişor (Nr:5 din: 2016)

Doina Jela, Villa Margareta, Editura Polirom, Iaşi, 2015, 529 pag.

Doina Jela este cunoscută drept publicistă, traducă toare şi cercetătoare a perioadei negre a comunismului. De altfel, autoarea celor O sută de zile cu Monica Lovinescu (2008) a şi coordonat, la Editura Human  [...]

de --- (Nr:5 din: 2016)

Construind literele în cuvinte

Ca nimeni altul Prinţul captiv iubea marea minunea vastelor talazuri de sub corăbii obligat să locuiască în castelul de la Elsinore tânjea după miracolul expediţiilor. Cu preţul de-aşi construi un alt palat în care oamenii se asea  [...]

de Ioan Holban (Nr:5 din: 2016)

Despre relaţia şi, de atîtea ori, confruntarea dintre text şi viaţă, carte şi con-figuraţia fiinţei interioare s-au scris tomuri de teoria literaturii, proze şi poeme, mii; e o temă veche şi mereu reluată în (post)modernitatea noastră. Deşi e greu de selectat, una dintre cele mai puternic  [...]

de Conducerea USR (Nr:4 din: 2016)
Conducerea USR face cunoscut că materialul publicat în ziarul „Evenimentul zilei” de joi, 21 ianuarie, sub titlul inexact şi tendenţios „Nicolae Manolescu şi Dan Mircea Cipariu se luptă pentru USR”, este o simplă ficţiune jurnalistică. În realitate, o astfel de luptă nu există. Ea a existat,  [...]
de --- (Nr:4 din: 2016)

A încetat din viaţă Elisabeta Polihroniade, membră a Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Bucureşti – Literatură pentru Copii şi Tineret, una din cele mai mari şahiste din România tuturor timpurilor. A fost multiplă campioană naţională şi olimpică. A publicat cărţi de literatură şi  [...]

de --- (Nr:4 din: 2016)

A încetat din viaţă Silvia Kerim (21 oct. 1931-18 ian. 2015), scriitoare şi jurnalistă apreciată de critică şi iubită de publicul larg care i-a citit cărţile pentru copii.

A absolvit Facultatea de Limbi Străine şi a debutat la Contemporanul, colaborînd sau lucrînd apoi în presa  [...]

de Horia Gârbea (Nr:4 din: 2016)

În deja îndepărtata mea copilărie, la sfîrşitul anilor 1960 şi începutul anilor 1970, membrii, pe-atunci numeroşi, ai familiei mă distrau cu recitarea unor poezii amuzante, mai ales de Topîrceanu şi Minulescu, mai puţin de Coşbuc, Alecsandri şi Eminescu, mai deloc de Arghezi care „s-a d  [...]

de --- (Nr:4 din: 2016)

S-a stins din viaţă Annie Bentoiu (1927–2015), figură exponenţială pentru cultura română şi pentru timpul normalităţii dinaintea regimului comunist, regim totalitar despre care a dat o mărturie atât de preţioasă. A făcut liceul la Şcoala Centrală de Fete din Capitală, urmând apoi Facultat  [...]

de Simona-Grazia Dima (Nr:3 din: 2016)

Cei interesaţi de subtile conexiuni interetnice şi interculturale vor fi încântaţi să citească, într-o nouă ediţie bilingvă, română şi greacă, magnificul album datorat Georgetei Filitti – Bucureştiul grecesc (traducerea în limba greacă de Tudor Dinu, cuvântînainte de acad. Răzvan Theod  [...]

de Ion Buzaşi (Nr:3 din: 2016)

Amândoi sunt mari poeţi ai exilului românesc; au plecat (sau au rămas) în Occident după ce publicaseră versuri şi în ţară. Aron Cotruş devenise unul din poeţii importanţi ai perioadei interbelice, unul dintre cei mai citiţi şi mai recitaţi; Ştefan Baciu, tânăr poet – între ei era o dife  [...]

de Gabriela Gheorghişor (Nr:3 din: 2016)

Teodor Dună, obiecte umane, Editura Cartea Românească, Bucureşti, 2015, 100 pag.

Dintre reprezentanţii generaţiei milenariste, Teodor Dună este printre puţinii poeţi care nu-şi promovează imaginea altfel decât scriind poezie (în paranteză fie spus, când publicitatea prin orice  [...]

de Răzvan Voncu (Nr:3 din: 2016)

Ioan Alexandru – Imnele Transilvaniei, ediţie îngrijită de Ioan Pintea, cuvânt înainte de ÎPS Andrei, Editura Renaşterea, Cluj-Napoca, 2015, 311 p + un cd conţinând o conferinţă a lui Ioan Alexandru la Castelul din Montcherand, Elveţia, 1991.

Anul trecut s-au împlinit 15 ani de  [...]

de Vasile Spiridon (Nr:3 din: 2016)

„Fiecare pacient care ne soseşte în prag, ne e un prieten drag!” – se putea citi la intrarea sanatoriului de la Glod. Aici plasează Adrian Alui Gheorghe, pentru romanul său Laika (Ed. Cartea Românească, 2014), un cronotop al alienării mentale, în pragul sau la graniţa între o aşa-zis lume  [...]

de Alexander Baumgarten (Nr:2 din: 2016)

După un început de iarnă cu mai multe reacţii la apariţia versiunii bilingve a Istoriei măririi şi decăderii Curţii othmane, 2 vol., în traducerea Ioanei Costa, editat de Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă, a urmat o lună de tăcere, a cărei folosire receptivă ar merita să deschid  [...]

de Elvira Sorohan (Nr:2 din: 2016)

Ioana Diaconescu, Vertigo, versuri, Ed. Tractus Arte, Bucureşti, 2014

Deloc decorativ titlul recentului volum de versuri al Ioanei Diaconescu. Vertigo spune mai mult decât spune, deşi poezia titulară plasată în interiorul volumului dezvoltă doar ideea ameninţării ce pare să v  [...]

de Nichita Danilov (Nr:2 din: 2016)

Poetul Vasile Tudor (autor, printre altele, al volumului Escortele tăcerii) poartă pretutindeni după sine, ca pe-o pânză de păianjen, vidul.

Pânza tremură în bătaia vântului ce animă străzile dulcelui târg al Ieşilor, captând în interiorul ei ochelari sparţi, peruci, lentile de  [...]

de Mihai Alexandru Canciovici (Nr:2 din: 2016)

Am asistat la actuala premieră a lui Oedip la Opera Naţională Bucureşti. Ne-am pus, încă de la început, întrebarea de ce acest spectacol na fost pregătit pentru Festivalul Internaţional „George Enescu” care sa încheiat de curând. Ulterior, am aflat că el era cerut de Asociaţia Internaţiona  [...]

de Ion Pop (Nr:1 din: 2016)

După mai bine de două decenii de la plecarea din ţară, sibianul Franz Hodjak s-a întors, în sfârşit, dar numai pentru câteva zile, în Transilvania natală, la un festival de carte clujean, întâmpinat cu mari emoţii de prieteni de altădată, – dar şi în chip de nume aşezat pe-o substanţia  [...]

de Alex. Ştefănescu (Nr:1 din: 2016)

A fost mare animaţie în toamna anului 2015, când Uniunea Scriitorilor l-a anunţat pe unul dintre membrii ei, Radu Aldulescu, că nu mai poate să-l găzduiască în clădirea de pe strada Nicolae Golescu nr. 15. Ce mai freamăt, ce mai zbucium! Presa clocoti de zgomot şi de arme şi de buciu  [...]

de Ioan Holban (Nr:1 din: 2016)

Poemul care deschide volumul lumină, încet din 2013 al lui Marian Drăghici (titlul îl repetă pe cel din 2004, în germană, licht, langsam) este unul care poate fi trecut în sumarul unei (încă) imaginare antologii a poeziei noastre din toate timpurile şi, deopotrivă, într-un alt timp, într-  [...]

de Reporter (Nr:51 din: 2015)

Miercuri, 25 noiembrie, la ora 15, Sala de Consiliu a Uniunii Scriitorilor s-a animat în aşteptarea evenimentului literar al sfârşitului de an: decernarea, de către juriul format din redactorii României literare şi prezidat de Nicolae Manolescu, a Premiului Cartea Anului.

Anu  [...]

de Gabriela Gheorghişor (Nr:51 din: 2015)

Livius Ciocârlie, Mai degrabă îmi vine să râd. Dialoguri cu Robert Şerban, Editura Brumar, Timişoara, 2015, 48 pag.

De curând (în octombrie), Livius Ciocârlie a împlinit 80 de ani. Sar peste clişeul „vârstă venerabilă“, fiindcă, în cazul de faţă, nu vârsta este definitorie, ci  [...]

de Gellu Dorian (Nr:51 din: 2015)
Există oameni care au sila în genă. Dar nu orice fel de silă, ci o silă generală. De orice. În descendenţa lor, le-a fost silă de orice. De grota în care s-au născut, deşi poate nu conştientizau. Dar lor le-a fost silă şi de lumina soarelui, pe care o primeau în ochi cu blîndeţea acestuia.  [...]
de Horia Gârbea (Nr:51 din: 2015)

Este foarte cunoscută şi apreciată poezia Timbru semnată de Ion Barbu pe care Nicolae Manolescu o califică în Istoria... „mică” drept „cea mai frumoasă” artă poetică a literaturii noastre. Foarte concentrată, din două catrene, cu versuri de 13 şi 14 silabe, cezurate după primele şapte sila  [...]

de Ion Buzaşi (Nr:50 din: 2015)

Poezia Un răsunet, cunoscută sub numele Deşteaptă-te române, este una din cele mai populare poezii din lirica patriotică românească, şi ,,un imn(cântec) care ne-a însoţit istoria.” Dacă Andrei Mureşanu a fost adeseori contestat ca valoare poetică, această poezie a întrunit adeziunea unani  [...]

de --- (Nr:50 din: 2015)

Inima închide, deschide, Cerul prăvălit pe trupul tău, Cum sângele în vechi coride, Şi Rugăciunea-n Dumnezeu.

Prin crăpături bântuie ochiul Să dea la îngeri de mâncare, Pământul umblă cu deochiul, Sufletul bea rănile-amare.

Haotic, lung, văzul,  [...]

de Nichita Danilov (Nr:48 din: 2015)

Neliniştit de gândul iminentei plecări în oraşul lagunelor (am primit din partea lui Andrei şi a Larissei drept cadou pentru nunta noastră de argint un sejur de cinci zile la Veneţia), i-am făcut o vizită de „curtoazie” lui Bogdan Bârleanu. Cunoşteam Veneţia din filme, din reportaje  [...]

de Aurel Pantea (Nr:48 din: 2015)

Natură poetică pentru care experierea culturii nu e simplu exerciţiu livresc, ci mai degrabă angajament ontologic, Viorel Mureşan rezumă, în toate cărţile sale de poezie, fascinaţii, seducţii, uluiri – portrete, toate acestea, ale unei sensibilităţi poetice de o frapantă originalitate  [...]

de Horia Gârbea (Nr:48 din: 2015)

Numele româneşti „de familie” provin adesea din porecle legate de profesia sau înfăţişarea celui de la care s-au instituit. E de aceea bizar că, la un neam de oieri, „mioritic”, numele legate de un alt animal se pare că predomină.

Sînt mai mulţi Văcari, Văcăroi, Văcăraşi, Bour  [...]

de Alexandra Ciocârlie (Nr:48 din: 2015)

În chip evident, în literatura română amprenta antichităţii greco-latine se lasă mai greu desluşită decât prezenţa unui model francez, italian ori german. Cu toate acestea, există un număr destul de însemnat de opere literare româneşti de inspiraţie antică din perioada veche până la cea a  [...]

de Adrian Popescu (Nr:46 din: 2015)

Când l-am cunoscut, prin anii ’64, eu eram elev, iar el la timona prestigioasei reviste clujene „Steaua“. De câtva timp plecase, mai precis fusese îndepărtat printr-o promisiune mincinoasă, de la conducerea prea independentei publicaţii lunare, poetul şi traducătorul, eseistul A.E.Bacon  [...]

de Gabriela Gheorghişor (Nr:46 din: 2015)

Eugen Negrici, Sesiunea de toamnă, Editura Cartea Românească, Bucureşti, 2015, 235 pag.

Pentru teoreticianul şi criticul literar convins de „fatalitatea artistică a oricărui text” (Imanenţ a literaturii), jurnalul este, fireşte, şi „un act de literatură”.

Cu această denu  [...]

de --- (Nr:44 din: 2015)

Colegii din filialele Bucureşti ale Uniunii Scriitorilor din România anunţă cu consternare şi durere încetarea prematură din viaţă, în ziua de 17 octombrie 2015 a prozatorului Liviu Radu, distins creator de literatură SF şi Fantasy, traducător, membru al Societăţii Române de Science Fiction-  [...]

de Ioan BUDUCA (Nr:44 din: 2015)
Nu a fost nimeni capabil, până în 2013, să înţeleagă ce s-a întâmplat în poezia lui Nichita Stănescu după volumul Necuvintele. Abia acum, în 2013, a înţeles, în sfârşit, cineva şi ne-a transmis şi nouă vestea, într-o carte numită Tablou cu orbi, editată de Fundaţia Anastasia.

Orbii di  [...]

de Reporter (Nr:43 din: 2015)

Cea de-a doua ediţie a Festivalului Naţional de Literatură, FestLit Cluj 2015 (festival iniţiat de Uniunea Scriitorilor din România şi organizat de Filiala Cluj a USR) şi-a propus să fie un „exerciţiu de normalitate”, cum a anunţat Irina Petraş la Rondul de Gală al scriitorilor de la Mu  [...]

de Vitalie Ciobanu (Nr:43 din: 2015)

Un Festival de Literatură într-o epocă tulbure capătă valenţe suprarealiste: te întrebi ce e în mintea organizatorilor? Ei nu văd, nu ştiu, sunt decuplaţi de la fluxul de ştiri? Nu ştiu ce se întâmplă la Chişinău? Crize politice non-stop, proteste masive de sute de mii de oameni împotri  [...]

de Ion Bălu (Nr:43 din: 2015)

În apele timpului istoric transilvan, segmentat între anii 1765-2010 se răsfrâng, asemenea stelelor de pe firmamentul celest, zece naraţiuni autonome. Acţiunea şi conflictele interumane sunt situate în satul Bocşari, localitate istoric atestată, în Apuseni, pe valea Almaşului. Aici se i  [...]

de Gabriela Gheorghişor (Nr:42 din: 2015)

Ion Iovan, MJC, Editura Polirom, Iaşi, 2015, 512 pag.

Ion Iovan debutează ca poet (După-amiaza unei clipe, 1976, Premiul de Debut al U.S.R.), dar, după numai două volume de versuri, se re-orientează spre proză. Înainte de ’89, publică două romane, Comisia specială (1981) şi Im  [...]

de Grete Tartler (Nr:42 din: 2015)

Simona-Grazia Dima e o scriitoare cu toate caracteristicele unui învăţăcel/învăţat atent la detalii. Cele două cărţi pe care le-a publicat în ultima periodă definesc relaţia ei cu poezia, dar şi cu eseul şi critica literară, conturând un portret destul de neobişnuit în pătimaşul sud-est eu  [...]

de --- (Nr:40 din: 2015)

(Cluj-Napoca, 6-11 octombrie 2015) Aflat la cea de-a treia ediţie, Festivalul Internaţional de Carte Transilvania (director Vasile George Dâncu) este un eveniment de anvergură internaţională care susţine cultura scrisă română şi universală. Centrul Clujului va găzdui, din nou, cele mai impor  [...]

de Ioan Holban (Nr:40 din: 2015)

Eugen Uricaru, Complotul sau Leonard Bîlbîie contra banditului Cocoş, Editura Junimea, 2015.

„Un lucru povestit este la fel de real ca şi unul întâmplat”: aceasta este regula romanului Complotul sau Leonard Bîlbîie contra banditului Cocoş (Editura Junimea, 2015) al lui  [...]

de Sonia Elvireanu (Nr:40 din: 2015)

Liliana Corobca îmbină în mod fericit exigenţa cercetătorului ştiinţific cu talentul prozastic. Studiile sale specializate despre controlul cenzurii în comunism – Epurarea cărţilor în România. Documente (1944-1964, Instituţia cenzurii comuniste în România (1949- 1977) – dezvăluie doar o i  [...]

de Dan Stanca (Nr:40 din: 2015)

Iertare cer pentru titlul absolut banal pe care l-am propus şi care vă face, poate, să surâdeţi. Dar în candoarea mea care ţine locul culturii pe care la vremea potrivită nu am ştiut s-o asimilez cred că există de fapt doar două categorii de scriitori. Restul...

Nu am în veder  [...]

de Angela Furtună (Nr:40 din: 2015)

1. sunt o mumie cât se poate de vie supravieţuiesc ciugulind din alte mumii şi mă simt bine în secţiunea scriitorilor uitaţi, interzişi, vânaţi sau marginalizaţi ………………………………………………………………………… 2. îmi aud inima cum se adună încet la baza clepsidrei praf de sol  [...]

de Gabriela Gheorghişor (Nr:38 din: 2015)

Ion Pop, Casa scărilor, Editura Cartea Românească, Bucureşti, 2015, 91 pag.

Există, în vremea din urmă, îndeosebi printre tineri, o furie a „demolării“ înaintaşilor. Unii dintre aceştia, mai mult sau mai puţin scriitori, şi-au însuşit cu uşurinţă deviza avangardistă a negaţiei  [...]

de Constantin Cubleşan (Nr:38 din: 2015)

E aproape neverosimilă existenţa azi, la noi, a unui poet care scrie şi vibrează emoţional cu atâta putere în trăirea evenimentelor firii din universul vegetal şi tradiţional-rural, transilvănean în speţă, cum este Eugeniu Nistor.

El nu doar ştie că veşnicia s-a născut la sat  [...]

de Livius Ciocarlie (Nr:38 din: 2015)

Fondane în „Aş capodoperă deplină prefera îl citează luciditate o operă sclipitoare pe mediocră decât Valéry: în- o tr-o stare de transă”. Capodopera nu se scrie în transă, după cum nici cu luciditate de savant. (Fon- dane: „...extremul nu are nimic de pierdut şi totul de câştigat dac  [...]

de Conducerea USR (Nr:37 din: 2015)

Dan Mircea Cipariu, preşedinte al Filialei de Poezie din Bucureşti a USR, membru de drept al Consiliului şi al Comitetului Director al USR, a dat în judecată USR, solicitând „nulitatea absolută” a unor articole din Statutul în vigoare din 2013. O solicitare similară, Dan Mircea Cipariu fă  [...]

de Reporter (Nr:37 din: 2015)

Ca în fiecare an, Gala Premiilor Uniunii Scriitorilor a reunit, în data de 31 august a.c., de la orele 19,00, un public distins şi spiritual, care, în pofida caniculei, a umplut Aula Bibliotecii Centrale Universitare. Scriitori (nominalizaţi sau nu), ziarişti şi cititori au aşteptat cu  [...]

de Daniel Cristea-Enache (Nr:37 din: 2015)

Puţine manifestări literare la care am participat în ultimii ani au fost atît de frumoase precum cea de la Alba Iulia – şi am fost la multe. Pentru mine a fost o premieră să asist la Gala Poeziei Române Contemporane, aflată deja la a cincea ediţie; deci nu am cum să compar cu Gale  [...]

de Geo Vasile (Nr:37 din: 2015)

„Ma jeunesse n’a été qu’un long suicide. Je me hâtais de déplaire exprès par crainte de déplaire naturellement.”

François Mauriac

Incidente sau accidente

În fiecare zi un grăunte de ură a fost aruncată în circumvoluţiunile crei  [...]

de Victor Neumann (Nr:37 din: 2015)

De cîteva decenii admir impresionanta creaţie literară a lui Gheorghe Schwartz. Citesc şi recitesc cărţile scriitorului pentru diversitatea şi fecunditatea temelor, pentru construcţia monumentală sau pentru ideile lor istoricopolitice.

Scrisul inimitabil, încărcătura lui emoţi  [...]

de Angelo Mitchievici (Nr:37 din: 2015)

Proiectul Simonei Vasilache din noua sa carte, Caragiale, diavolul din detalii (Editura Casa de Pariuri Literare, Bucureş ti, 2015) este unul declarat minimalist pentru un scriitor care lucrează pe spaţii mici.

Într-adevăr, şi acest fapt nu decurge automat din „specia” abordat  [...]

de Luminiţa Voina-Răuţ (Nr:36 din: 2015)

Irina Dobrescu este ilustratoarea cărţilor: Konig Drosselbart, Editura Nord-Sud Verlag, Elveţia, 2014, Cui i-e frică de computer? Antologie, Editura Art, 2013, Manual de limba Engleză, Franceză, Germană, Ed. Art, 2012, Pulbere de stele, Ed. Art, 2012, Alice în ţara oglinzilor, Ed. Art, 2012  [...]

de Livius Ciocarlie (Nr:36 din: 2015)

Îmi pun Fragii sălbatici, mon préféré. Un bărbat (suntem de aceeaşi vârstă, dar el pare mai bătrân) înţelege în ce fel şi-a ratat viaţa. Înţelegând, se schimbă. Să zicem că pot să cred aşa ceva, deşi nu cred deloc. Oricum, eu n-am ratat nimic. Aşa cum sunt făcut, n-aş fi putut să trăiesc  [...]

de --- (Nr:35 din: 2015)

(numele nominalizaţilor sunt în ordine alfabetică)

Cartea de poezie

1. Ovidiu Genaru, Graffiti. Afişe. Insomnii, Ed. Ateneul Scriitorilor Bacău; 2. Ioan Moldovan, Timpuri crimordiale, Ed. Eikon; 3. Aurel Pantea, O înserare nepă- mânteană, Ed.  [...]

de Ioan Holban (Nr:35 din: 2015)

Lirismul lui Gheorghe Vidican din cea mai recentă carte a sa, Dimineaţa din pumni (Editura Aureo, 2014), pare a se fixa într-oserie de enunţuri, aglutinînd trăiri, stări, sentimente, amintiri, scene din (i)realitatea imediată a „guvernării boc”, fantasme, prieteni, „gabriel chifu şi mirce  [...]

de Grete Tartler (Nr:34 din: 2015)
Andrei Cornea, Uimitoarea istorie a lui Şabbatai Mesia,

roman istoric, Editura Humanitas, Bucureşti, 2015.

Cine a bătut cu piciorul Izmirul (vechea Smyrna) se va fi minunat, desigur, în faţa unor sinagogi părăsite, cu inscripţii în turca osmanică (invocări divine cu  [...]

de Vasile Spiridon (Nr:34 din: 2015)

În noua culegere Despre împărăţia omului surogat. Atitudini literare , VII (Bucureşti, Ed. Thracus Arte, 2014), Cassian Maria Spiridon adună texte publicate în răstimpul a doi ani (2010 – 2012), majoritatea dintre ele în revista „Convorbiri literare”.

La fel ca în cazul culeger  [...]

de Gabriela Gheorghişor (Nr:34 din: 2015)

Robert G. Elekes, Aici îmi iau dinţii-n spinare şi adio, Editura Tracus Arte, Bucureşti, 2015, 88 pag.

Robert G. Elekes (n. 1985) a absolvit Facultatea de Litere a Universităţii „Transilvania“ din Braşov. Este doctor în filologie (titlu obţinut la Facultatea de Lit  [...]

de Andrei Ionescu (Nr:34 din: 2015)

Motto: testem resurrectionis eius nobiscum fieri unum ex istis (Faptele Apostolilor 1,21)

Pasajul biblic hotărâtor aflat la originea expresiei a merge pe şest poate fi întâlnit în Faptele Apostolilor¸chiar la început. Să ne amintim situaţia în care se află aceştia, după înălţarea  [...]

de Adrian Popescu (Nr:34 din: 2015)

Regret că modestele mele „precizări” din România literară nr.29, relative la recenta traducere de la Humanitas din poezia lui Ezra Pound, au provocat nedumeriri şi poate mâhnire. Introducerea, comentariile, cronologia lui Horia-Roman Patapievci sunt, nu doar în opinia mea, docte, aşa cum nu s  [...]

de Ioan Holban (Nr:33 din: 2015)

Pentru cei care cunosc poezia lui Aurel Pantea, cel mai recent volum, O înserare nepămînteană (Editura Arhipelag XXI, 2014), ar putea părea o carte-pivot, o fantă în negrul compact – negru pe negru – al liricii sale de pînă acum, oprind mîna Nimicitorului, ca să lase loc mesajului deloc  [...]

de Livius Ciocarlie (Nr:32 din: 2015)

Treburi româneşti. Cineva îmi vorbeşte cu entuziasm despre o carte pe care, întâmplarea face, eu fiind cel care a scris-o, n-am cum să n-o cunosc. Sunt nevoit să-mi dau seama: nu numai că n-a citit-o; nu are nici idee despre ea. M-am simţit indiscret.

Citesc deja terminata viitoa  [...]

de Adrian G. Romila (Nr:31 din: 2015)

Anca Manolescu, Modelul Antim, modelul Păltiniş. Cercuri de studiu şi prietenie spirituală Editura Humanitas, 2015, 336 pag.

Într-un eseu din 2007, Horia- Roman Patapievici dădea un diagnostic sever intelighenţiei publice româneşti: non sequitur. Cu alte cuvinte, n-a existat  [...]

de Aurel Pantea (Nr:31 din: 2015)

nu pot fi trubadurul tău tu nu eşti religia mea nu vin cu tine în night club

cu inşi emasculaţi, băutori de licori, să se vindece de ejaculări premature, nu vreau trupul tău şiroind de priviri băloase sub lampioanele nebuniei

religia mea e această sea  [...]

de Irina Petraş (Nr:30 din: 2015)

Colecţia de debut a Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor a împlinit 10 ani de existenţă. Cred că o repede ochire asupra celor 28 de debuturi e necesară pentru a atrage atenţia nu doar asupra proiectului nostru, cât mai ales asupra seriozităţii cărţilor apărute, de-a lungul unui deceniu,  [...]

de Mircea Moţ (Nr:30 din: 2015)

Publicarea primului volum din opera lui Dumitru Radu Popescu (I, Mări sub pustiuri, Prefaţă de Cornel Ungureanu, Cronologie de Florea Firan, Iaşi, Polirom, 2010) este un bun prilej de a reciti proza de tinereţe a scriitorului, cu detaşarea îngăduită de faptul că despre textele volumului  [...]

de Gabriela Gheorghişor (Nr:30 din: 2015)

Nicolae Oprea, Ion D. Sîrbu şi timpul romanului, ediţia a doua revizuită, Editura Bibliotheca, Târgovişte, 2015, 321 pag.

Cu Ion D. Sîrbu şi timpul romanului, Nicolae Oprea deschidea, în anul 2000, seria unor studii critice dedicate lui Ion D. Sîrbu, cele mai cunoscute fii  [...]

de Ioan Holban (Nr:30 din: 2015)

Gheorghe Schwartz şi-a gîndit proza, încă de la început, în orizontul unor proiecte de anduranţă; în anii ’80 a fost „ciclul lugojan” al romanelor Pietrele, A treia zi, Spitalul, Om şi Lege, apoi, de la sfîrşitul deceniului nouă, prozatorul începea lunga serie romanescă Cei O Sută, cel ma  [...]

de Iulian Boldea (Nr:29 din: 2015)

Prin volumul de nuvele Migraţii (1971) şi, mai ales, prin romanele Masa zarafului (1972), Duminica mironosiţelor (1977), Întoarcerea lui Pascal (1979), Sărbătorile răbdării (1980) sau Prinţul Ghica (1982-1986), Dana Dumitriu s-a impus ca una dintre vocile singulare ale prozei româneşti pos  [...]

de Nicolae Oprea (Nr:28 din: 2015)

1.07.1925 – s-a născut Ion Maxim (m. 1980) 1.07.1926 – s-a născut Gheorghe Ursu (m. 1985) 1.07.1929 – s-a născut Costache Olăreanu (m. 2000) 1.07.1941 – s-a născut Ion Pop 1.07.1944 – s-a născut Vasile Muscă 1.07.1950 – s-a născut Ioan Neşu 1.07.1950 – s-a născut R  [...]

de Mihaela Albu (Nr:28 din: 2015)

Numele şi activitatea literară ale lui Vintilă Horia sunt, din păcate, încă rar întâlnite în presa literară românească. Aceasta este, de altfel, soarta majorităţ ii celor care au fost forţaţi de istorie să trăiască şi să creeze în alte spaţii geografice şi, totodată, excentric faţă de  [...]

de Livius Ciocarlie (Nr:28 din: 2015)

Într-o carte oarecare, dau peste o frază atribuită lui Pavese: „…nebunii, blestemaţii au fost copii, s-au jucat ca şi tine, au crezut că ceva frumos îi aşteaptă”. Ca mine? Ei bine, nu! La vârsta când copiii încep să se gândească la ei înşişi, ştiam deja că vremea, că Istoria, se întunecase  [...]

de Nicolae Oprea (Nr:26 din: 2015)

26.06.1904 – s-a născut Petre Pandrea (m. 1968) 26.06.1919 – s-a născut Anton Celaru (m. 2010) 26.06.1925 – s-a născut Mira Preda 26.06.1927 – a murit Vasile Pârvan (n. 1885) 26.06.1936 – a murit Constantin Stere (n. 1865) 26.06.1940 – s-a născut Ion V. Străt  [...]

de Stefan Cazimir (Nr:26 din: 2015)

În cea mai întinsă parte a ei, lirica anilor 1941 – 1944 este un amplu poem elegiac, un recviem polifonic, o litanie funebră. Pe nesfîrşitele drumuri ale războiului, mulţimea celor căzuţi a semănat stepa cu morminte fără număr: „Atîtea cruci, atîtea căşti adorm/ Sub straiul lunii, pe pri  [...]

de Gabriela Gheorghişor (Nr:26 din: 2015)

Cătălin Pavel, Nicio clipă Portasar, Bucureşti, Editura Cartea Românească, 2015, 308 pag.

Cătălin Pavel este arheolog. A mai publicat, până acum, un roman, Aproape a şaptea parte din lume (câştigă tor al concursului de debut literar „UniCredit” în 2010, apărut la Editura  [...]

de Iulian Boldea (Nr:26 din: 2015)

Impersonale în aparenţă, implicate însă, în fibra lor adâncă, poemele Simonei-Grazia Dima transpun trăirile în notaţie sublimată, dar şi în arpegii elegiace, marcate de discreţie, de o anume graţie retractilă.

Chiar dacă rumoarea cotidianului e adesea estompată, poeta lăsând  [...]

de --- (Nr:26 din: 2015)

Republicându-şi volumul de debut ca poet, aşa cum o face, Cassian Maria Spiridon se nedreptăţeşte pe sine pentru că pune accentul pe modul monstros – să o recunoaştem! – în care acesta i-a fost cenzurat.

El întrerupe din loc în loc lectura cărţii sale, o bruiază chiar prin inte  [...]

de Nicolae Oprea (Nr:25 din: 2015)

18.06.1886 – s-a născut Dinu Nicodin (m. 1948) 18.06.1909 – s-a născut Lena Constante (m. 2005) 18.06.1914 – s-a născut Al. Raicu (m. 1991) 18.06.1917 – a murit Titu Maiorescu (n. 1840) 18.06.1921 – s-a născut Ion Lungu (m. 2001) 18.06.1937 – s-a născut Bárány Ildikó  [...]

de Radu Călin Cristea (Nr:25 din: 2015)

Domnule Director,

Vă rog să aveţi amabilitatea de a-mi publica un drept la replică – urmare a exprimărilor injurioase pe care mi le aduce Mircea Mihăieş în România literară, nr. 22, a.c.

Mircea Mihăieş declară că „s-a săturat” de „aşa-numiţii optzecişti, cu excepţiile de  [...]

de Nichita Danilov (Nr:25 din: 2015)

„Cu genunchii pe zaruri”: fascinant acest titlu al volumului de versuri al lui Leo Butnaru apărut, în anul 2014, la Editura Tracus Arte din Bucureşti.

Fascinant şi derutant, totodată.

Titlul, şi nu numai titlul, ci şi o parte din poeziile cuprinse în volum te duc cu  [...]

de Livius Ciocarlie (Nr:25 din: 2015)

Aţi se da de înţeles – presupunând a fi acesta cazul – că ce faci nu merită făcut este un stimulent sau este un factor paralizant? Se va vedea după cum vei reacţiona. Însă nu vei afla dacă te comporţi ca unul care ştie el mai bine sau ca un veleitar. Nu încetez de a spune că a nu şti ce f  [...]

de Simona Vasilache (Nr:24 din: 2015)
În zilele de 5 şi 6 iunie a avut loc, la Alba-Iulia, a şaptea ediţie a Colocviului Naţional al Romanului Românesc, organizat de Uniunea Scriitorilor. Tema, provocatoare şi ofertantă, a urmărit nu atât formularea unei opţiuni pentru succes sau pentru valoare, cât discutarea relaţiei dintre ele, de la  [...]
de Adrian Popescu (Nr:24 din: 2015)
Corespondenţa dintre Marian Papahagi şi Ion Pop vede lumina tiparului la Editura Muzeului Literaturii Române, sub îngijirea Luciei Papahagi, după ce tot ea se ocupase de publicarea epistolelor trimise lui Mircea Zaciu de Marian Papahagi, pe atunci tânăr student la Roma. Avem în acest epistolar mai m  [...]
de Adrian G. Romila (Nr:24 din: 2015)
Câteva chestiuni de principiu despre hârtie şi ecran „Scriem pe computer, dar printăm ca nebunii.” (Umberto Eco) „Ceea ce m-a fascinat mereu, în marile biblioteci publice, e micul clopot de lumină verde ce desenează un cerc luminos în centrul căruia se află o carte. Ai cartea ta, ş  [...]
de Mircea A. Diaconu (Nr:24 din: 2015)
Pentru cine a urmărit traiectoria instituită de volumele lui Liviu Georgescu, 11 întîmpinări (Brumar, 2014) e confirmarea anumitor opţiuni evidente concretizate puternic pînă acum şi deopotrivă o înşelare a aşteptărilor, aproape o surpriză. Unitar în totul, volumul se articulează în jurul cîtorva în  [...]
de Nicolae Mecu (Nr:23 din: 2015)

Mioriţa Baciu Got, Istoria unui destin confiscat. Tatăl meu, martirul neştiut Viorel Baciu, Curtea Veche Publishing, Bucureşti, 2013 (443 pag. , urmate de un album de fotografii şi facsimile).

Scriind cartea al cărui titlu îl dă şi pe cel al comentariului de faţă,  [...]

de Nicolae Oprea (Nr:23 din: 2015)

6.06.1899 – s-a născut Franz Liebhard (m.1989) 6.06.1931 – s-a născut Miron Georgescu 6.06.1937 – s-a născut Marta Bărbulescu 6.06.1991 – a murit Gheorghe Pituţ (n.1940) 6.06.1944 – s-a născut Calinic Argatu 6.06.1944 – s-a născut Mariana Vartic 6.06.1946 – a mur  [...]

de Cosmin Ciotloş (Nr:23 din: 2015)

Există, în jurul lui Gellu Naum, o mulţime de anecdote cu caracter revelatoriu, capabile să articuleze ele însele o definiţie substanţială a poeziei. Critica literară nu le-a ignorat, dar nici nu le-a luat în serios. Prea biografice ca să poată sluji discuţiei pe text şi prea fantaste  [...]

de Gabriela Gheorghişor (Nr:23 din: 2015)

Gabriela Adameşteanu, Drumul egal al fiecărei zile, ediţia a VI-a, definitivă, Iaşi, Editura Polirom, 2015, 363 pag.

Drumul egal al fiecărei zile, distins, la apariţie, cu cele mai importante premii din România (Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor, 1976; Premi  [...]

de Ion Buzaşi (Nr:22 din: 2015)
Este prima abordare mai cuprinzătoare, de perspectivă monografică, a criticii literare a lui Cornel Regman, (1919-1999) unul din criticii importanţi ai celei de-a doua jumătăţi a secolului al XIX-lea. Dificultăţ ile unui asemenea demers critic, nu puţine, constau în prezentarea unei opere critice de  [...]
de Irina Petraş (Nr:22 din: 2015)
Anul 2015 este Anul Internaţ ional al Luminii. Am putut constata prin reacţie proprie cum se construiesc miturile, cum poţi ajunge să crezi, miraculos, în ceva de mintea ta scornit, de vorba ta numit. Un fel de efect bumerang al rostirii potrivite. Închipui o poveste explicativă şi o crezi, o vr  [...]
de Ioan Holban (Nr:22 din: 2015)
E de mirare că un poet de profunzimea şi, evident, de valoarea lui Daniel Săuca, al cărui volum apărut în urmă cu trei ani, Clopotele raiului (Editura Eikon, 2012), flancat de doi critici de mare autoritate – Al.Cistelecan, cu prefaţa Cum se pot rezolva conflictele irezolvabile şi Viorel Mureşan, în  [...]
de --- (Nr:21 din: 2015)
În perioada 12-16 mai a.c., la Nisipurile de Aur şi Balcic, s-a desfăşurat ediţia a cincea a Turnirului de Poezie. Confruntarea a avut loc, de data aceasta, între filialele USR din Arad (câştigătoarea merituoasă a trei ediţii precedente: Efes, Gyula, Barcelona) şi din Chişinău. Cele două echipe conc  [...]
de Ion Pop (Nr:21 din: 2015)
Poetul foarte tânăr care semna Sesto Pals (şi uneori cu pseudonimul D. Amprent, subliniind o marcă a autenticităţii scrisului, de şcoală bogziană) în revista „Alge“ (1930, 1933) dăduse clare semne, la vremea lui, ale unui talent promiţător în ambianţa adolescentină a unor confraţi de frondă avangard  [...]
de Ion Bălu (Nr:20 din: 2015)
Ion de Liviu Rebreanu şi primul volum din Moromeţii de Marin Preda se apropie şi se despart printr-o elocventă şi, aparent, paradoxală asociere oximoronică. Disimilitudinile sunt induse într-un „lanţ semnificant”, o lancaniană „articulaţie de contexte relevante” reiterate pe dimensiunile mai multor  [...]
de Irina Petraş (Nr:19 din: 2015)
Scriam altădată, într-un serial din „Tribuna“, despre „poezia în văzul lumii”, inventariind semnalmente ale poeziei de azi din perspectiva eşuării (programatice ori mimetice) din viziune în vedenie , dar analizând şi tentativa vag-disperată de a înlocui contraforţii estetici ai poemului cu aglomerăr  [...]
de Ion Mihai (Nr:19 din: 2015)
Ne vom ocupa mai jos de greşeli conţinute de cartea O istorie a lumii moderne 1920-2000 de Paul Johnson, apărută recent în a III-a ediţie la Editura Humanitas. Mărturisim că nu am avut în faţa ochilor vreo ediţie a cărţii în limba engleză, spre a depista cu precizie care dintre ele aparţin autor  [...]
de al. cistelecan (Nr:19 din: 2015)
Era atît de frumoasă încît nu numai că tulbura toată strada şi răsucea toate capetele după ea, dar mai şi stîrnea gesturi spontane de mare teatru galant-stradal: în noiembrie 1943, abia ajunsă la Madrid ca secretară a Institutului Cultural Român şi asistentă a directorului Alexandru Busuioceanu, un  [...]
de Eugen Negrici (Nr:18 din: 2015)
Pe cele mai multe dintre cărţile care contează într-o viaţă le ţii minte fiindcă ţi-au procurat, la vremea lor, satisfacţ iile senzoriale şi, uneori, spirituale de care aveai nevoie. Jurnalul lui Sebastian se numără printre cele, extrem de puţine, care au izbutit performanţa de a-mi produce – la  [...]
de Aurel Pantea (Nr:17 din: 2015)
Cred că problema subiectului liric al lui Vasile Dan, în toate cărţile publicate pînă acum, e religiozitatea. E vorba de o devoţiune tenace faţă de propriile-i himere. Poemul lui se constituie prin punerea subiectului poetic într-o disponibilitate ritualică. De fapt, orice poem al său oferă imaginea  [...]
de Gabriela Gheorghişor (Nr:17 din: 2015)
Linda Maria Baros locuieşte în Franţa şi are un CV remarcabil: doctor în literatură comparată la Sorbona, membră a Academiei Mallarmé, laureată a Premiului Apollinaire (şi secretar general al acestuia), directoare a Festivalului franco-englez de poezie din Paris, redactor-şef al revistei internaţion  [...]
de --- (Nr:15 din: 2015)
Participanţii la Colocviul Filialei Bucureşti – Critică, Eseistică şi Istorie Literară a Uniunii Scriitorilor din România, din data de 28 martie 2015, cu tema Traducerile şi critica lor – posibilităţi, limitări, experienţe, doresc să amintească tuturor factorilor şi persoanelor implicate în formarea  [...]
de Adrian G. Romila (Nr:15 din: 2015)
Conform celor patru Evanghelii nou-testamentare, sunt multe momentele în care Iisus a refuzat să facă minuni la cerere şi la fel de multe cele în care le-a săvârşit discret, ţinând ca oamenii să nu vadă evidenţele sau să nu-l pomenească drept autor al lor. Afară de ultima: în văzul tuturor, s-a  [...]
de Simona Vasilache (Nr:15 din: 2015)
Oantologie este, prin convenţie, o carte a vârstelor. A ceea ce rămâne, bun-rău, dar asumat, la momentul acela, ca esenţial, din fiecare. Vârste care, aşa cum nu plâng cu aceeaşi lacrimă, nici nu se spală în aceeaşi ploaie. Ploaia trivalentă, recent apăruta selecţie din poezia lui Gabriel Chifu  [...]
de Alex. Ştefănescu (Nr:14 din: 2015)
Am intrat zilele acestea într-o librărie în care un afiş chema cumpărătorii la semnarea unei petiţii împotriva „timbrului literar”, adică la semnarea unei petiţii împotriva scriitorilor. Un librar încerca să îl convingă pe un client, vorbindu-i cu o stranie înverşunare împotriva Uniunii Scriitorilor  [...]
de Marian Drăghici (Nr:14 din: 2015)
Flaviu George Predescu este, la 33 de ani tocmai împliniţi, autor al mai multor volume de versuri şi eseuri, dintre care, trebuie să recunosc, nu mi-a căzut în mâini nici unul. Asta până mai ieri, când, printr-o împrejurare hai să zicem norocoasă am primit, împrumutată, Obsesia gesturilor, carteobie  [...]
de Nichita Danilov (Nr:14 din: 2015)
Poetul Nicolae Spă- taru, născut în ţinutul Herţa, şi care s-a strămutat la finele anilor optzeci la Chişinău, face parte din categoria poe- ţilor discreţi, pentru care expresivitatea şi percuţia metaforei nu constituie un punct forte al poemului. Mesajul său e unul abscons, ce trebuie căutat nu  [...]
de Gabriela Gheorghişor (Nr:13 din: 2015)
Nora Iuga a încercat mereu să iasă din corsetul categoriilor, transgresând limitele, amestecând genurile literare, poezia cu proza, dar şi ficţiunea cu autobiografia. O frază din Sexagenara şi tânărul, carte care a şocat le bourgeois cumsecade, trimite la scrierea „onanistă” autoficţională (v. S. Do  [...]
de Ion Pop (Nr:12 din: 2015)
Numele lui Marin Sorescu a intrat în manuale printre ale scriitorilor „canonici“. I s-au dedicat, în timp, studii substanţiale, dar a cunoscut, cum se ştie, şi contestări radicale, din partea câtorva critici care l-au citit destul de unilateral şi la suprafaţă, generalizând scăderi punctuale de nive  [...]
de Iulian Boldea (Nr:12 din: 2015)
Poezia Martei Petreu mizează pe vibraţia anamnetică şi pe voinţa de clarificare interioară, într-o scriitură ultragiată şi cu un timbru etic al urgenţei, traumei, problematizării. Nicolae Manolescu conturează cel mai plauzibil portret al poetei: „Marta Petreu este o egocentrică prin natură, de o tru  [...]
de Iulian Boldea (Nr:11 din: 2015)
Ileana Mălăncioiu este, cum observă Nicolae Manolescu în Istoria critică a literaturii române, o poetă „inconfundabilă, nesupusă modelor sau variaţiilor de umoare a cenzurii, una dintre cele mai puternice personalităţi din întreaga literatură română”. Poeta şi-a configurat, de-a lungul timpului,  [...]
de Ioan Holban (Nr:11 din: 2015)
AIon Creangă şi tot astfel ar trebui să i se spună şi lui Ioan Groşan; poate că se şi întîmplă asta în boema clujeană şi bucureşteană, pe care o ilustrează, cu firească mîndrie autorul atîtor poveşti, spuse şi scrise, care ne-au (mai) înveselit anii întunecaţi din vechiul, dar şi din noul regim. Am  [...]
de Barbu Cioculescu (Nr:10 din: 2015)
Între trecut, „ficţiune pe care o corporalizăm prin visuri, năzuinţe, premoniţ ii, regrete“ şi prezent, „timp omniprezent, dar evaziv prin imprecizie şi halucinanţă, ce făgă- duieşte, oare, viitorul?“ Speranţele noastre esenţiale privesc înainte sau înapoi? Dar cum ai putea cuprinde euforia departel  [...]
de Luminiţa Corneanu (Nr:10 din: 2015)
Mi-e greu să înţeleg cum în epoca Google cineva crede că poate plagia şi rămâne negustor cinstit. La o căutare simplă după numele lui Leonid Dimov, într-o seară din luna trecută, am ajuns la un articol despre scriitorii onirici în Arhiva CNSAS, semnat de Ecaterina Pavel de la Universitatea Transilva  [...]
de Gabriela Gheorghişor (Nr:9 din: 2015)
Creaţie a desenatorului şi scenaristului italian Hugo Pratt, ivit în Balada mării sărate (1967), dar devenit protagonist odată cu seria episoadelor din „Pif“ (iniţiată în numărul 58 din martie 1970), Corto Maltese este astăzi unul dintre cele mai fecunde mituri culturale (în sensul mitologiilor lui  [...]
de Grete Tartler (Nr:9 din: 2015)
Cu aproape douăzeci de ani în urmă citeam în volumul O tăcere asurzitoare, (Eminescu, 1984) un poem care mi-a atras atenţia prin acordajul goethean: Fugă pentru instrumente necunoscute începea cu o meditaţie amintind de marea linişte din Cântecul de noapte al călătorului (Peste vârfuri…). „Peste  [...]
de Virgil Mihaiu (Nr:8 din: 2015)
Pavel Gătăianţu s-a născut în comuna Sân-Mihai din Banatul Sârbesc în anul 1957. A decedat, fulgerător, la începutul anului 2015. Deşi n-am avut şansa de a-l întâlni atât de frecvent pe cât mi-ar fi plăcut, cred că el a contribuit – în mod cvasimagic – la împlinirea unora dintre speranţele mele. Ca  [...]
de Nichita Danilov (Nr:8 din: 2015)
Un lung, nostalgic remember, construit pe trei paliere, prezentprezent, prezent-trecut, trecut-prezent-viitor, punctat cu note de lamento abia ghicit extras parcă din Orfeu şi Euridice al lui CristophWilibald Gluck sau, poate,din Flautul fermecat al lui Mozart, amestecat cu muzică rock psychedelic,  [...]
de George Vulturescu (Nr:8 din: 2015)
Ironia sorţii a făcut ca „galaxia” antieminescienilor să apară la Blaj, oraşul („fântână a darurilor” numit de Petru Pavel Aron, sau „şcoală a şcolilor româneşti” – Timotei Cipariu) spre care tindea inima lui Mihai Eminescu şi pe care-l saluta, prin 1866, cu aceste cuvinte evlavioase: „Te salut din  [...]
de Radu Cernătescu (Nr:7 din: 2015)
În 1829, Gheorghe Asachi scotea la „preţul de 4 galbini pe an” „Albina românească – Gazetă politico-literală” [sic!]. După o „Înainte cuvântare” şi o listă de „binevoitori” contributori, revista propunea ca text programatic un aparent inofensiv poem alegoric: Trântorul şi albina. Sub rime giocos  [...]
de Iulian Boldea (Nr:6 din: 2015)
Aurel Pantea e o voce singulară şi exemplară a poeziei româneşti de azi. El se înscrie în orizontul tematic şi expresiv al postexpresionismului, prin miza plasată pe gravitate, tragic, anticalofilie, dar şi prin incursiunile în abisurile şi fantasmele fiziologicului. Aurel Pantea priveşte realul ca  [...]
de Ioan Holban (Nr:6 din: 2015)
Un eveniment editorial cu totul remarcabil este începerea (re)editării, într-o „serie de autor”, la Editura Cartea Românească, a operei lui Gheorghe Crăciun: „Seria de autor – cum se spune într-o caldă, dar pertinentă prezentare din partea editurilor Polirom şi Cartea Românească – este deschisă de r  [...]
de Marius Chivu (Nr:6 din: 2015)
La rubrica „Ochiul magic” din nr. 5/30 ianuarie 2015, Cronicarul mă acuză că, deşi sînt critic la adresa proiectelor ICR post-Patapievici, am „beneficiat”, totuşi, de trei astfel de programe: „Göteborg, 2013, Bergen şi Londra, 2014. Nu ICR Patapievici, nu, ICR Marga şi Zamfiroiu, tutelat de Senat”.  [...]
de Marius Miheţ (Nr:5 din: 2015)
Înainte de a fi poet, Ion Mureşan este un omorchestră. El poate face la fel de bine şi munca de gazetar, magician, saltimbanc, profesor, actor, soţ, ce mai, cam de toate. Extraordinara lui degajare socială se revendică din disponibilităţile lui umane. Fireşte că, pentru cei ce nu-l cunosc, gestu  [...]
de Gabriela Gheorghişor (Nr:5 din: 2015)
În concepţia lui Nicolae Manolescu, „toată critica e o lectură, o descoperire, o bucurie, un viciu, o boală incurabilă”, y compris şi istoria literaturii, căci, de la Călinescu citire, „critică şi istorie sunt două înfăţişări ale criticii în sensul cel mai larg”. O dovedeşte din plin şi noua Istoria  [...]
de Gellu Dorian (Nr:5 din: 2015)
Am privit nu cu o detaşare firească, cum ar fi trebuit, ci cu o mirare crescândă atitudinea unor confraţi scriitori faţă de decizia juriului naţional de acordare a Premiului Naţional de Poezie „Mihai Eminescu” Opera Omnia pe anul 2014. Nu m-am aşteptat, ca organizator, alături de Primăria Municipiul  [...]
de Al. Cistelecan, Ion Pop, Cornel Ungureanu (Nr:5 din: 2015)
Stimaţi colegi, În calitate de membri ai juriului care desemnează laureatul Premiului Naţional pentru Poezie „Mihai Eminescu,” am primit cu mare mâhnire reproşurile şi acuzaţiile pe care mai tinerii noştri colegi ni le-au adresat printr-o scrisoare publică. Ne-au întristat deopotrivă vorbele gre  [...]
de Gellu Dorian (Nr:4 din: 2015)
De douăzeci şi patru de ani, la Botoşani se acordă Premiul Naţional de Poezie „Mihai Eminescu”. Toţi poeţii României au fost de fiecare dată, la jumătatea lunii ianuarie, data de naştere a poetului Mihai Eminescu, cu ochii pe Botoşani. Aşa cum a spus criticul literar Al. Cistelecan pe scena teat  [...]
de Horia Gârbea (Nr:4 din: 2015)
Faţă de cei care au cultul şi teama lucrului care „e tipărit, stimabile”, două personaje ale lui G. Călinescu au cu totul altă atitudine faţă de presă. Bietul Ioanide e indiferent. Ioanide nu află veşti capitale de care ziarele vuiesc. El dă gazetele necitite lui Butoiescu, constructorul său, care l  [...]
de Simona Vasilache (Nr:4 din: 2015)
S-ar spune că şi romanul de călătorie, şi cel frapant citadin şi-au trăit epoca, punând măcar punct şi virgulă fascinaţiei dintotdeauna a literaturii pentru trasee şi popasuri. E de ajuns, de pildă, să compari Doamna Dalloway, cu acţiunea ei croită pe oraş, cu nedumeririle şi revelaţiile urmând lini  [...]
de Zenovie Cârlugea (Nr:3 din: 2015)
O perspectivă lingvistico-onomastică Sub fascinaţia lingvisticii bănăţene (Eurostampa, Timişoara, 2012, 460 p.) reprezintă un veritabil corpus de studii şi cercetări, ipoteze şi note de lectură publicate, de-a lungul vremii, în varii publicaţii culturale, îndeosebi în reviste şi anuare ale institute  [...]
de Ioan Holban (Nr:3 din: 2015)
De la debutul în poezie al lui Ion Cocora, în revista „Steaua” din Cluj, au trecut cincizeci şi cinci de ani; în tot acest (răs)timp, poetul nu a fost „privitor ca la teatru”, dimpotrivă, odată cu grija pentru propriul discurs liric, s-a uitat în preajmă şi s-a poziţionat, adesea în răspăr, faţă de  [...]
de Ion Pop (Nr:1 din: 2015)
De câţiva ani încoace, Al. Cistelecan, admirat unanim pentru subtilele intuiţii şi judecăţi privind spaţiul poetic românesc, dar dedat, nu mai puţin, unui soi de mic narcisism ţinând de o anume caligrafie manieristă a expresiei, a publicat în presa literară o suită de profiluri de doamne lirice tran  [...]
de Gabriel Coşoveanu (Nr:1 din: 2015)
Cum să nu fii atent, ca scriitor, la stadiul atins de un domeniu, cel de „compartiment” secret, care, până mai ieri, în ancien régime, era populat de oameni care puteau părea orice altceva – în ipoteza vreunei ieşiri la rampă, şi aceea sibilinică – în afară de cetăţeni dispuşi la discursivitate?
 [...]
de Gellu Dorian (Nr:1 din: 2015)
Nu mai e nicio noutate pentru nimeni că Premiul Naţional de Poezie „Mihai Eminescu”, ajuns la cea de a XXIV-a ediţie, a devenit cel mai rîvnit premiu literar care se acordă în România după 1990. El se decernează la Botoşani de către Primăria Municipiului Botoşani, printr-o Hotărîre a Consiliului Loc  [...]
de Ştefan Cazimir (Nr:1 din: 2015)
„Curg perlele-n picuri pe placă Şi zuruie rare.” Toma, Okeanidele) Monica Lewinska, o tînără croitoreasă poloneză, s-a declarat fericită că, prin căsătorie, îşi va schimba numele, scăpînd astfel de glumele licenţioase debitate pe seama ei. Monica Lewinska n-a fost niciodată în Statele Unite,  [...]
de Reporter (Nr:51 din: 2014)
Miercuri, 26 noiembrie, începând cu ora 12, în prezenţa unui public format din nominalizaţi, invitaţii lor, laureaţi ai ediţiilor precedente, juriul format din Nicolae Manolescu (preşedinte), Gabriel Chifu, Gabriel Dimisianu, Mihai Zamfir, Sorin Lavric, Simona Vasilache şi Cosmin Ciotloş a decernat  [...]
de --- (Nr:51 din: 2014)
Filialele din Bucureşti ale Uniunii Scriitorilor din România au acordat – în cadrul unei Gale desfăşurate marţi, 25 noiembrie 2014, ora 11:00, la sediul Primăriei Sectorului 2 Bucureşti –, premiile literare pentru anul editorial 2013. Aceste premii, precum şi decernarea lor au fost susţinute de Prim  [...]
de Gabriel Chifu (Nr:51 din: 2014)
I Mama mea era regina neprihănită a acestei lumi, tatăl meu era prinţul neînvins al acestei lumi. În sărmana lor căscioară închiriată, de pe strada a. i. cuza nr. 49, din orăşelul c., ei amândoi alcătuiau centrul universului, miezul de foc al lumii. Şi toţi oamenii pământu  [...]
de Ion Buzaşi (Nr:50 din: 2014)
Este Eminescu autorul acestei antonomaze, acestui supranume al Blajului? Oraşului care a fost începând din secolul XVIII – până la Marea Unire din 1918, capitala culturală a Transilvaniei i s-au dat diferite denumiri: „Meka românilor”, „Sionul românesc”, oraşul „Luminilor ardelene”, „Şcoala şcolilor  [...]
de Reporter (Nr:50 din: 2014)
La Alba-Iulia, a avut loc, în 20 noiembrie, cea de a patra Gală a Poeziei Române Contemporane, cu sprijinul Consiliului judeţean, al preşedintelui său, Ion Dumitrel, şi al colegului nostru, Aurel Pantea, preşedintele Filialei. Douăzeci de voci poetice s-au auzit în sala solemnă a Unirii, introduse î  [...]
de Ştefan Cazimir (Nr:50 din: 2014)
Unei pagini negre din istoria României îi corespunde o pagină albă din istoria literaturii române. Participarea ţării noastre la războiul antisovietic a durat trei ani, două luni şi o zi : 22 iunie 1941 – 23 august 1944. Ce s-a scris în acest răstimp pe tema războiului în desfăşurare a rămas pînă as  [...]
de Antonio Patraş (Nr:50 din: 2014)
Deşi nu a fost receptată cum ar fi meritat, ca un eveniment editorial de excepţie, prima biografie călinesciană (Viaţa lui Mihai Eminescu, 1932) marchează un moment de hotar în istoria genului, pe care Călinescu îl reconfigurează din temelii. În fapt, după cum remarca şi Adrian Marino în articol  [...]
de Nichita Danilov (Nr:48 din: 2014)
Deiştii, pornind de la viziunea newtoniană asupra universului ca fiind un imens ceasornic construit şi pus în mişcare de către Creator, au promovat ideea că totul, mişcarea fizică, fiziologia fiinţei umane, politica, societatea, economia, funcţionează pe bază de legi principii raţionale stabilite de  [...]
de Gabriela Gheorghişor (Nr:48 din: 2014)
Vitalie Ciobanu trăieşte în Republica Moldova. Este prozator (a debutat cu romanul Schimbarea din strajă), jurnalist, redactor-şef al revistei Contrafort, comentator la postul Radio Europa Liberă şi editorialist la ziarul Adevărul din Chişinău. Prezenţa sa în spaţiul cultural de dincoace de Prut s-a  [...]
de al. cistelecan (Nr:48 din: 2014)
Anda Boldur, fiica Marinei Stroici, a fost o femeie foarte frumoasă. Manuela Cernat, nepoata Marinei Stroici, e o femeie foarte frumoasă. Oricît nu m-aş pricepe eu deloc la genetică şi oricît de imprevizibilă şi ilogică ar fi aceasta, cred că se poate presupune fără nici o teamă că şi Marina Stroici  [...]
de Mircea Martin (Nr:47 din: 2014)
Nu am citit şi nici nu cred că există vreun roman apărut în România comunistă mai subversiv la adresa regimului totalitar decât Drumul cenuşii de Augustin Buzura. Termenul însuşi de „subversiv” riscă să pară nepotrivit în acest caz, căci subversivitatea presupune ascundere, evitarea confruntării  [...]
de Sonia Cuciureanu (Nr:47 din: 2014)
Muza venală O muza mea iubită, în palate adorată, Când Ianuar porni-va vântul rece, Găsi-vei oare tu, în noaptea care trece Un mic cărbune-aprins să te-ncălzească-îndată? Vei colora tu oare umerii-ţi vineţii Cu razele nocturne ce se strecoară-agale? Simţind  [...]
de Gabriel Coşoveanu (Nr:46 din: 2014)
Cine vrea să-l cunoască mai bine pe Bujor Nedelcovici, pe scriitorul îngemănat cu omul şi crezul său, poate străbate cu folos Culoarea timpului (Editura ALLFA, 2014, unde i s-au publicat şi şapte volume de Opere complete), carte care încapsulează un portret compus mai ales din cronici şi fragmente e  [...]
de Constantin Abăluţă (Nr:45 din: 2014)
Emulaţia literară, atracţia magnetică a modelelor, cucerirea de noi zone ale sensibilităţii, testarea capacităţii proprii de a le întrupa adaptându-şi, modelându-şi poetica de până acum sunt semnele unei adevărate, reale evoluţii. Cei care preferă să se autocopieze la infinit riscă să piardă palpitu  [...]
de Ştefan Cazimir (Nr:45 din: 2014)
Socrul meu, Iacob Simionescu, care a lucrat în Jandarmerie, iar apoi în Miliţie, şi-a consemnat minuţios întregul curs al existenţei sub forma unor relatări autobiografice sau note de jurnal, ocupînd o seamă de caiete manuscrise: Pagini din viaţă (I-III), Povestiri adevărate, Ultima mea scrisoare et  [...]
de Cornel Ungureanu (Nr:45 din: 2014)
1.Despre Reşiţa poeţilor. Nu ştiu dacă a existat într-adevăr o competiţie între poetul Cocora şi poetul Martin în vremea în care la Reşiţa liceele notau cum se cuvine poeţii şi poezia adolescenţilor. Bănuiala că Mircea Martin a abandonat creaţia poetică fiindcă Ion Cocora era un poet mai bun nu ar f  [...]
de Horia Gârbea (Nr:45 din: 2014)
În „Piesa scoţiană” a lui William Shakespeare – numită adeseori aşa, perifrastic, de către oamenii de teatru pentru a evita presupusul blestem ce s-ar abate asupra celor care o numesc explicit – există două pasaje care nu apar în cele mai multe dintre ediţii. Ediţiile nu cuprind aceste „cîntece”, în  [...]
de Gabriela Gheorghişor (Nr:44 din: 2014)
Primul lucru ce îţi sare în ochi la noul volum semnat de Dan Cristea, Citind cărţile de azi, este cactusul de pe copertă, detaliu dintr-o ilustraţie a artistului Mircia Dumitrescu. Imaginea pare cât se poate de nimerită pentru a sugera, figurativ, chipul ţepos al criticului literar generic. În carte  [...]
de Florina Pîrjol (Nr:44 din: 2014)
Arhimandritul Paulin Lecca (1914-1996) face parte, e limpede, din familia teologilorscriitori, deschişi spre cultura laică, iubitori (şi rafinaţi cunoscători) de muzică şi literatură, capabili să contextualizeze teologia în rama – cu graniţe din ce în ce mai largi – a culturii. La fel ca Nicolae  [...]
de Ovidiu Pecican (Nr:43 din: 2014)
Scriind în 2002 – după cum rezultă din volumul Clanul Caragiale, unde este cuprins, fără vreo datare anterioară – textul „Caragiale şi complexul lui Fiesco”, Ion Vartic îşi manifesta pentru întâia dată interesul faţă de tema complexului numit prin trimitere la personajul schillerian, regăsită mai pe  [...]
de al. cistelecan (Nr:41 din: 2014)
Tam-nisam, doar pentru că-n tinereţei plăceau şi ei balurile şi se topea în vals (ori poate ştie el mai multe), Constantin Călin o face pe Eliza Mustea „femeie petrecăreaţă”.1 Dar cum să se încadreze la petrecăreţe o poetă ale cărei caiete sunt pline de lacrimi şi a cărei poetică e una de lacrimariu  [...]
de Toma Grigorie (Nr:41 din: 2014)
mâna trecerii teama de negru de moarte mă trezeşte cu noaptea în părul care m-a părăsit pun ceainicul la fiert ibricul îl pun ceva mai târziu pentru ştirile de la ora şapte începe o zi monotonă insipidă precum ceaiul fără zahăr mă furişez în casa Karamazovilor un  [...]
de Gabriela Gheorghişor (Nr:40 din: 2014)
Liliana Corobca este cunoscută îndeosebi ca prozatoare, prin romanele Negrissimo (2003), Un an în Paradis (2005) şi Kinderland (2013). Autoarea a fost însă şi cercetător ştiinţific la Institutul de Istorie şi Teorie literară „G. Călinescu“ din Bucureşti, iar anul acesta a publicat un studiu despre C  [...]
de Cornel Ungureanu (Nr:39 din: 2014)
Amintiri pentru fantomatecă Orice confesiune a lui Nicolae Prelipceanu începe cu un pas înapoi, cu o blândă negaţie, cu un „nu” înmuiat în nuanţe. E aici şi nu, nu este în acest loc. „Nu sunt obişnuit să-mi prezint singur cărţile. Nu se obişnuia asta pe când publicam şi eu mai des. Oricum, L  [...]
de Ştefan Cazimir (Nr:38 din: 2014)
Spre a ilustra principiul egalităţii între sexe, regimul comunist a „promovat” femei în cele mai diverse meserii, inclusiv în unele puţin sau deloc potrivite pentru ele. Au apărut astfel femeisudor, femei-tractorist, femei-macaragiu etc., etc. Un domeniu de predilecţie a fost, într-un timp, serviciu  [...]
de Marian Victor Buciu (Nr:38 din: 2014)
Titlul culegerii Angelei Martin, apărută la Ed. Eikon, Cluj-Napoca, în 2014, împrumutat unui fragment, Între tăcere şi cuvânt, pare a da prioritate limbajului în raporturile sale cu existentul. Punctul de pornire se găseşte în experienţa de traducătoare. Traducerea cu talent, concepută ca o recreaţi  [...]
de Alexandru Niculescu (Nr:36 din: 2014)
Oprea puţin cunoscută editură, dar foarte eficientă – cea a Universităţii din Bucureşti – ne-a adus în actualitate o realitate a culturii noastre: lipsa – voită, provocată – a literelor clasice, care, odată, au constituit o elită a intelectualităţii noastre. Şcoala – şi cea „secundară” şi cea univer  [...]
de Horia Gârbea (Nr:36 din: 2014)
Că madam Popescu nu mai dă divorţ. Procopoaia Din viaţa personajelor literaturii noastre nu lipsesc iubirile feroce. Unele se încheie cu fericita căsătorie şi putem bănui că fericirea conjugală se va întinde dincolo de hotarele volumului, pînă ce moartea îi va despărţi pe protagonişti. Aşa  [...]
de Cronicar (Nr:36 din: 2014)
O campanie a TVR Foarte des, la TVR, e difuzat un promo reuşit: o voce gravă şi caldă rosteşte pe un ton convingător, ca şi cum ne-ar transmite un mesaj urgent, cu adevărat important: „Cărţile. Treci zilnic pe lângă ele. Le vezi. Una dintre ele ar putea fi a ta. Cumpără o carte. E scrisă pent  [...]
de Ştefan Cazimir (Nr:35 din: 2014)
Aţi observat că, în ultimul timp, adverbul „deci” nu ne mai zgîrie urechile la fel de des ca mai înainte? L-a substituit cu aplomb expresia „ei bine”, de o frecvenţă maladivă îndeosebi pe micul ecran. Din zece propoziţii ale oricărei ştiri, vreo două încep obligatoriu cu „ei bine”. S-a mai răspî  [...]
de Ion Buzaşi (Nr:35 din: 2014)
Jurnalul lui Iordan Datcu este o „cronică” a deceniului 1981-1989, „ultimul deceniu al totalitarismului românesc”, „un deceniu satanic”, cum l-a caracterizat Mircea Zaciu. Editor şi folclorist, autor al unor lucrări de referinţă precum Dicţionarul folcloriştilor români şi Dicţionarul etnologilor  [...]
de Nichita Danilov (Nr:35 din: 2014)
Volumul de poeme Oameni în februarie al Lilyei Gazizova, o poetă nouăzecistă, de origine tătară, născută în nostalgicul oraş Kazan, cea de-a treia capitală a Rusiei, încărcat de catedrale cu cupole aurii, minarete şi falnice moschei, care scrie în limba rusă, tradus cu acurateţe de neobositul Leo Bu  [...]
de Cronicar (Nr:35 din: 2014)
Un exerciţiu de prognosticare În LETTRE INTERNATIONALE (numărul 90, vară 2014), Ion Vianu face un convingă- tor exerciţiu de prognosticare descriind „perspectivele postapocaliptice” ale lumii omului: „Bazele culturii şi civilizaţiei vor fi date uitării. Trăim deja un proces de uitare: în cur  [...]
de Ion Buzaşi (Nr:34 din: 2014)
Constatând că studiul asupra jurnalelor româneşti şi îndeosebi asupra jurnalelor intime feminine este lacunar în istoriografia literară românească, Elena-Claudia Anca şi-a propus să ofere prin acest eseu o imagine de ansamblu asupra jurnalului intim feminin în perioada interbelică. Primele două  [...]
de Gabriela Gheorghişor (Nr:34 din: 2014)
Între cercetătorii care şterg colbul de pe filele îngălbenite ale arhivelor noastre istorice, Constanţa Vintilă-Ghiţulescu este astăzi un nume de referinţă. Autoarea s-a dovedit deja o exploratoare pasionată şi perspicace a unor veacuri din zorii modernităţii româneşti, având ca hârtie de turnes  [...]
de Cronicar (Nr:34 din: 2014)
Marcarea unui jubileu Fundaţia Academia Civică a editat un nou volum de istorie orală, Şcoala Memoriei 2013, care marchează împlinirea, în anul 2013, a 20 de ani de la înfiinţarea Memorialului de la Sighet dedicat victimelor comunismului. La deschiderea ediţiei jubiliare a Şcolii de vară, din  [...]
de Cronicar (Nr:33 din: 2014)
Plecarea unui purtător de aură Revista VATRA (nr. 4-5) îi dedică un dosar lui Alexandru Muşina, strălucitul poet optzecist prematur dispărut. Şi este impresionantă reunirea de scriitori remarcabili – prieteni, colegi de generaţie, dar şi discipoli – prezenţi în revista din Târgu Mureş pentru  [...]
de Ştefan Cazimir (Nr:32 din: 2014)
Lectura cea mai atrăgătoare, în afara lucrărilor de specialitate, mi-o oferă cărţile de istorie şi, cu precădere, cele despre al Doilea Război Mondial. Ultima parcursă: Andrew Roberts, Furtuna războiului. Liniile de ansamblu fiindu-mi cunoscute, am zăbovit mai ales asupra unor detalii ale tablou  [...]
de Aurel Pantea (Nr:32 din: 2014)
Gînduri fade. Dispersie lentă. Viaţa interioară: inexistentă. Salut cunoscuţi vagi. Fără memorie, fără gînduri, fără dorinţă de acţiune. Întins. Ca o piele. Nimic interior. Doar decoruri. Transpir în umbra clădirilor voievodale. *** În parcul de sus al oraşului, nimic suspect, bătrîni  [...]
de al. cistelecan (Nr:32 din: 2014)
Avem şi noi, nu numai Tolstoi şi ruşii, o Ana Carenina. Spre deosebire de a lor, a noastră e chiar poetă. Din păcate, deşi autoare de trei cărţi - Poeme (Tipografia Atheneu, Bucureşti, 1940), Melodiile tristeţii (Editura Remus Cioflec, Bucureşti, 1942) şi Harfe uitate (Editura pentru literatură, Buc  [...]
de Cronicar (Nr:32 din: 2014)
O instituţie de cultură în pericol În revista 22 (nr. 29) citim un interviu cu directorul recent numit al Muzeului Literaturii Române, Ioan Cristescu, care rezumă situaţia la zi a instituţiei: „Am început de două săptămâni să împachetăm arhiva curentă, biblioteca curentă şi lucrurile uzuale,  [...]
de Ion Pop (Nr:31 din: 2014)
Virgil Botnaru, poet basarabean de la Bălţi, a debutat de curând cu o subţire plachetă de versuri pusă, în pas cu vremea, sub titlu „americănesc”, Return to innocence (Casa de Pariuri Literare, 2014). El ar fi sunat bine şi în româneşte, mai ales că un soi de „inocenţă” pigmentată din când în când i  [...]
de Simona Vasilache (Nr:31 din: 2014)
Chemându-se şi Variaţ iuni în căutarea temei, povestirea Probleme cu identitatea, a lui Mircea Nedelciu, se ocupă, nu încape îndoială, de literatură. E vorba, în trei variante din care primele două cvasi-identice, iar ultima în stilul postfeţei la Femeia în roşu, o deconspirare amicală a subtext  [...]
de Cronicar (Nr:31 din: 2014)
Şi scriitorii caută critici Nu doar criticii literari sunt în căutare de autori de literatură valoroşi, ci şi scriitorii înşişi, redactorii revistelor literare sunt atenţi să descopere critici literari capabili să înţeleagă şi să judece cărţile noi din literatura română şi deci să joace rolu  [...]
de Prof. dr. Gheorghe Boldur-Lăţescu, fost deţinut po (Nr:30 din: 2014)
Articolul se vrea o analiză a ce a fost bun şi ce a fost rău în sistemul comunist în general şi în special al celui din România anilor 1945- 1965. Textul conţine numeroase neadevăruri şi falsificări ale faptelor, care sunt strecurate pe nesimţite printre criticile pe care autorul le menţionează.  [...]
de Gabriela Gheorghişor (Nr:30 din: 2014)
După publicarea volumului de eseuri despre literatura franceză contemporană, Ultimele zile din viaţa literaturii (Cartea Românească, 2008), Alexandru Matei (despre care am citit că a debutat editorial în 2000, cu poezie, Tractir fiind acum, probabil, doar un „păcat” al primei juneţi) s-a îndepărtat  [...]
de Nichita Danilov (Nr:30 din: 2014)
Poetul Dimitrie Crudu poate fi văzut în fiecare zi dimineaţa, dar şi la orele când amiaza dă în clocot, navigând pe bicicleta sa pliabilă în formă de fluture, prevăzută cu o umbrelă, menită să-l ferească de soare sau de ploaie, în funcţie de caz, şi un claxon imens ce seamănă cu o trâmbiţă, prin car  [...]
de Cronicar (Nr:30 din: 2014)
Manualele de limba română de la gimnaziu În primul număr pe iulie al revistei 22, Raluca Alexandrescu analizează rezultatele la examenul de Capacitate de anul acesta. Dincolo de statistici şi de formularea subiectelor, se desprinde, referitor la limba română, o concluzie alarmantă: calitatea  [...]
de Nicolae Coande (Nr:29 din: 2014)
Cunoscut ca prozator şi jurnalist cultural (conduce revista electronică „Prăvălia culturală”), Cornel Mihai Ungureanu îşi face debutul ca dramaturg, după o serie de nominalizări la Premiile UNITER sau la festivaluri de dramaturgie originală românească. Cartea sa Soţii, prietene, amante a apărut rece  [...]
de Adina Diniţoiu (Nr:29 din: 2014)
După mulţi ani de activitate publicistică la „Academia Caţavencu” şi, ulterior, „Caţavencii”, prozatorul Ştefan Agopian revine, în 2013, cu o carte de amintiri, intitulată Scriitor în comunism (nişte amintiri), apărută la Editura Polirom. Marele prozator, autorul romanelor Tache de catifea (Cartea R  [...]
de Flaviu Predescu (Nr:29 din: 2014)
Motto: „Trandafir, oh, contradicţie pură, de a nu fi, sub atâtea pleoape, somnul nimănui”. (Rainer Maria Rilke) Prin reeditarea, după cinci ani a cărţii Incertitudine – gândire strategică şi relaţii internaţionale în secolul XXI, Editura Rao, 2014 (299 p.) profesorul George Cristian Maio  [...]
de Simona Vasilache (Nr:29 din: 2014)
Editura Humanitas a publicat recent, punând în fapt o idee a arhitectei Gabriela Tabacu, o carte superbă. Despre lucruri cum nu se poate mai fireşti, şi totuşi greu de cuprins în amintiri potrivite: Casele vieţilor noastre. Prefaţa Ioanei Pârvulescu e o uşă deschisă şi spre cotidian, spre frâmân  [...]
de Cronicar (Nr:29 din: 2014)
Un volum de versuri Am semnalat în numărul trecut două volume de curând apărute semnate de poeţi optzecişti, Marta Petreu şi Lucian Vasiliu. Lista se cuvine completată cu încă un nume. Tocmai nea sosit la redacţie o carte de versuri a unui alt optzecist, Ioan Moldovan: Timpuri crimordiale, t  [...]
de Ştefan Cazimir (Nr:27 din: 2014)
Poetul are 75 de ani; starea civilă – divorţat. Poeta are 83 de ani; starea civilă – văduvă. Ambii se bucură de cote generoase la bursa valorilor literare. Întîmplarea i-a reunit recent în paginile aceluiaşi număr al unui mare cotidian, fiecare cu cîte un amplu interviu. Din gura poetului aflăm  [...]
de Liviu Georgescu (Nr:27 din: 2014)
SIGILII I Lumina deschide un ochi cu mai multe priviri care au mai mulţi ochi cu mai multe priviri – ape adânci pentru interminabile mori. Îmi cresc braţe din umeri, îmi cresc degete din atingeri. Se cioplesc urechi din vibraţii. Mirosul se evaporă ca un abur din flor  [...]
de Cronicar (Nr:27 din: 2014)
Festivalul de Literatură Bucureşti – Chişinău – Orheiul Vechi În acest început răcoros de vară, conducerea Uniunii Scriitorilor şi-a îndeplinit o promisiune făcută colegilor basarabeni în toamna trecută, cu prilejul adunării generale pentru alegeri a Filialei USR din Chişinău, şi anume organ  [...]
de Cosmin Ciotloş (Nr:26 din: 2014)
Nu ştiu dacă faptul că pe coperta a patra a acestui volum figurează doi comentatori din afara spaţiului lingvistic românesc (Roberto Merlo şi Szabó T. Anna) are vreo legătură cu incisiva luare de poziţie a Martei Petreu intitulată Cum poţi scrie cronici literare fără să citeşti cărţile despe care sc  [...]
de Nicolae Mecu (Nr:26 din: 2014)
Nu-mi vine a crede, dar evidenţa constrângătoare a cifrelor mă obligă să o primesc: Al. Săndulescu împlineşte 85 de ani! Când l-am cunoscut în urmă cu vreo patru decenii era în floarea vieţii. Suferise, cu câtva timp în urmă, o operaţie „pe cord deschis”, într-o vreme când despre asemenea interv  [...]
de Cronicar (Nr:26 din: 2014)
Poveştile caselor noastre Casele vieţilor noastre - acesta este titlul unui elegant volum apărut recent la Editura Humanitas. Subiectul, casele reale ori visate, este privit din mai multe perspective: Adriana Bittel, Ana Blandiana, Andrei Pleşu, Antoaneta Ralian, Barbu Cioculescu, Dan C. Mih  [...]
de Simona Vasilache (Nr:25 din: 2014)
Luni seara, pe 9 iunie, în Aula Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional, a avut loc decernarea Premiilor Uniunii Scriitorilor pentru anul editorial 2013. Festivitatea, asezonată cu excelente momente de muzică veche românească, în interpretarea formaţiei Trei parale, n-a dus lipsă nici de dis  [...]
de Marian Drăghici (Nr:25 din: 2014)
Am scris poezie liber şi sub teroare –, şi nimeni nu-mi poate lua asta; nu ne poate lua asta. Am scris, atât cât am scris, în duh şi adevăr –, şi nimeni, nicio minciună colosală nu a putut drapa, înăbuşi, schimonosi, ţine sub obroc, poezia asta, a mea şi a altuia – micul ei geniu-inefabil-difuz-auto  [...]
de Cosmin Ciotloş (Nr:25 din: 2014)
Probabil că dacă n-ar fi existat reacţia lui Daniel Cristea-Enache (publicată chiar aici, în paginile revistei noastre în urmă cu câteva săptămâni), textul de „rămas bun cronicii literare” al lui Paul Cernat ar fi trecut aproape neobservat. Aşa însă, el pare să fie punctul de plecare al unei polemic  [...]
de Cronicar (Nr:25 din: 2014)
Turnirul de poezie de la Barcelona La începutul acestei luni, la Barcelona şi Calella a avut loc a patra ediţie a Turnirului de poezie, la care s-au întrecut reprezentanţii filialelor din Arad şi Timişoara, în următoarea componenţă: Romulus Bucur, Vasile Dan, Ioan Matiuţ, Andrei Mocuţa, Gheo  [...]
de Adrian Popescu (Nr:24 din: 2014)
La invitaţia ICR Chişinău, director Valeriu Matei, director-adjunct Nichita Danilov, în cadrul Programului Podul de cărţi, scriitorii Gabriel Chifu, vicepreş edinte al Uniunii Scriitorilor, director executiv al revistei România literară şi Adrian Popescu, redactor-şef al revistei „Steaua”, s-au întâ  [...]
de Eugen Cojocaru (Nr:24 din: 2014)
Cine s-ar fi gândit, şi totuşi... S-au scris mai multe romane bune în literatura română după 1989, dar prea puţine de referinţă şi mai rar cu tematica universală a Zeitgeist-ului actual. Cunoscutul romancier Bujor Nedelcovici – locuieşte din 1987 la Paris – ne-a oferit, de curând, o carte majoră nu  [...]
de Mihai Zamfir (Nr:24 din: 2014)
De ce alăturarea acestor două nume? Pentru că ele aparţin unor autori fără egal. Oricîte eforturi am depune, nu vom găsi un echivalent fie şi aproximativ al lui I.L. Caragiale în literaturile europene şi nici un echivalent al lui Eça de Queirós. Metaforic, putem spune despre Machado de Assis că ar f  [...]
de Florina Pîrjol (Nr:24 din: 2014)
Cred acum, la mai bine de 15 ani de la deziluzionarea şi trista despărţire postadolescentină de Mircea Eliade, că generaţia criterionistă nu poate fi înţeleasă deplin, rotund, fără a-l cunoaşte pe Mircea Vulcănescu. Mi se pare că, într-un alt sens – mai profund şi, cu siguranţă, mai durabil – el  [...]
de Livius Ciocarlie (Nr:24 din: 2014)
În spaţiul public, nu importă ce ai de spus. Îţi trebuie o voce autorizată, iar autorizaţia se obţine în baza unei chimii speciale, a unei lungimi comune de undă, a ceva ce nu se poate defini. N-o ai, nu vei fi auzit. Corina îmi spune ce a citit într-un sondaj despre cartea mea „de anul trec  [...]
de Cronicar (Nr:24 din: 2014)
Decalog sprinţar Amuzant interviul lui Gheorghe Erizianu, directorul Editurii Cartier din Chişinău, din numărul 466 al OBSERVATORULUI CULTURAL. Mucalit şi inteligent, Erizeanu pune la `ndem`na editorilor un decalog de sfaturi de piaţă. Iată-l: „1. Fii sigur, nu cunoşti piaţa de carte, chiar  [...]
de Ion Buzaşi (Nr:23 din: 2014)
S-au implinit 100 de ani de la naşterea lui Corneliu Coposu, liderul Partidului Naţional Ţărănesc, Creştin- Democrat, pe care Petre Ţuţea, vestit pentru zicerile sale celebre, memorabile şi profund caracterizante, l-a numit „ultimul Senior al României”. Pentru înălţimea sa morală desigur, pentru ele  [...]
de --- (Nr:23 din: 2014)
Juriul pentru decernarea Premiilor Uniunii Scriitorilor din România pe anul 2013, alcătuit din: Livius Ciocârlie, Gabriel Coşoveanu, Dan Cristea, Daniel Cristea Enache, Ioan Holban, Mircea Mihăieş (preşedinte), Nicolae Oprea a stabilit următoarele nominalizări: Cartea de Poezie 1. Emil B  [...]
de al. cistelecan (Nr:23 din: 2014)
Dacă pînă şi cel mai de treabă şi mai galant dintre criticii români apucă să zică de o carte că „neglijenţa este caracteristica acestei poezii încă nedefinite”, fie neglijenţa aceasta „reală sau aparentă,”1 nu cred să mai rămînă mult loc de vorbe bune. Din păcate, pentru că altminteri Lucia Alioth a  [...]
de Cronicar (Nr:23 din: 2014)
Istodor şi şaorma În DILEMA VECHE (nr. 536, din 22-28 mai), Eugen Istodor se face a nu şti (bănuiesc că ştie) la ce sunt bune dicţionarele literare. Îşi bate joc fără nici un haz (bănuiesc că are) de Dicţionarul literaturii române de la origini până la 1900, apărut în 1979, autori, critici i  [...]
de Cornel Ungureanu (Nr:22 din: 2014)
Istoria literaturii, de ieri şi de azi.... A gândi romanul la Târgu Mureş, iată primul titlu pe care aş fi vrut să-l pun unei recenzii despre Marea miză. Mihai Sin, autorul remarcabilului, ambiţiosului eseu din 2003, avea o experienţă de romancier, de publicist, de eseist – de ins care a tră  [...]
de Gabriela Gheorghişor (Nr:22 din: 2014)
Ca poet, dar şi ca autor al romanului Mortido, O. Nimigean a fost caracterizat îndeosebi prin termeni care ţin de sfera optzecismului postmodernist: histrionism poetico-stilistic, prestidigitaţie, disponibilitate experimentală, ludic şi (auto)ironie, ostentaţie intertextuală, sarabandă livrescă.
 [...]
de Cronicar (Nr:22 din: 2014)
Cioranul „meu“ În ORIZONT nr. 4, Dan C. Mihăilescu stă de vorbă cu Ciprian Vălcan despre Cioran (de altfel, tema centrală a revistei din Timişoara chiar aceasta este - Din nou despre Cioran). Întrebat „ce aspecte ale operei lui Cioran” l-au atras la o primă lectură şi care dintre acestea i s  [...]
de Dan Cristea (Nr:21 din: 2014)
Unul dintre cele mai sugestive poeme din recenta carte de versuri a lui Eugen Suciu (Ţeasta, Editura Tracus Arte) este cel de la pagina 29, intitulat Prin sălcii. Este, sub aparenţele unui pastel, un poem despre poem, despre felul cum se naşte acesta (formula generativă) şi despre locul propriu pe c  [...]
de Cronicar (Nr:21 din: 2014)
Marta Petreu în „Le Monde“ În LE MONDE DES LIVRES din 2 mai, Florence Noiville recenzează versiunea franceză a romanului Martei Petreu Acasă, pe câmpia Armaghedonului („Notre maison, la plainte de l’Armageddon”), datorată Floricăi Courriol. Spre deosebire de multe astfel de recenzii extrem d  [...]
de Ioan Holban (Nr:20 din: 2014)
Conexiunile dintre cult (religie) şi cultură sînt proprii mai ales zonelor unde ritmurile civilizaţiei au fost dublate de pulsul unui imaginar activ, bogat, somptuos, în efort continuu de a îmbrăţişa (explica, motiva, descrie, explora) lumea însăşi; altfel spus, acolo unde mitologia a „ameninţat“ me  [...]
de Gabriela Gheorghişor (Nr:20 din: 2014)
Aşezat la pianul umanioarelor, Ovidiu Pecican performează, cu o energie debordantă, partituri diverse: de la istorie şi europenistică la istorie şi critică literară, de la publicistică şi traduceri la beletristică (proză scurtă, roman, teatru). N-ar fi de mirare să-l vedem, în viitor, şi autor de ve  [...]
de Alexandru Niculescu (Nr:20 din: 2014)
Dacă îmi iau permisiunea de a mă implica în discuţiile despre lucrarea domnului Lucian Boia o fac dintr-un sentiment de solidaritate cu cei care de-a lungul vremii şi-au pus aceeaşi întrebare: de ce sîntem noi, românii, „altfel“? De ce este ţara noastră, România, „altfel“? Altfel… adică – ne put  [...]
de Ştefan Cazimir (Nr:20 din: 2014)
Romulus Vulpescu a fost un vizionar. Într-o vreme cînd frecventarea poeţilor „damnaţi”, adică marginalizaţ i de regimul totalitar, reprezintă un gest nelipsit de primejdii, Vulpescu nu ezita să-l facă. A participat bunăoară, în februarie 1952, la înmormântarea lui Constant Tonegaru. A doua zi a trec  [...]
de Livius Ciocarlie (Nr:20 din: 2014)
Andrei Pleşu nu acceptă cărările ocolite pe unde să se ferească de întrebarea incomodă: cum e cu putinţă ca Iisus, iubitorul, să le vorbească în parabole oamenilor pentru ca ei să nu înţeleagă? Preferă s-o apuce pieptiş, îndreptând ascuţişul răspunsului dinspre acei bieţi oameni spre noi, cei de acu  [...]
de Adrian Popescu (Nr:20 din: 2014)
Cetatea Leonină De prea multe ori, voit sau involuntar, ni se induce, sau persistă, pentru multă lume, confuzia dintre interiorul şi exteriorul Statului Vatican.O televiziune de apartament de la noi a pretins ridicol că emite de la Vatican, ştire nu doar falsă, dezminţită, categoric, aşa cum  [...]
de Cronicar (Nr:20 din: 2014)
O nouă emisiune tv Am văzut de curând la TVR o emisiune care ne-a plăcut: Mistere şi conspiraţii, moderată de Florin Iaru. Subiectul - reconstituirea ultimei zile din viaţa lui Marin Preda. De la circumstanţele morţii scriitorului, realizatorul şi invitaţii săi au lărgit cercul, firesc, evoc  [...]
de Dan Hăulică (Nr:19 din: 2014)
Silvia! – suna tonic şi brusc, în ultimele ei luni, apelul telefonic pe care-l adresa Cristina, la ore neconvenţionale, cîteodată spre miezul nopţii. Silvia Radu tresare şi acum, emoţionată, la amintirea acestei cordiale urgenţe, parcă voind s-o trezească, fără greş, din vreo delăsare placidă. T  [...]
de Cornel Ungureanu (Nr:19 din: 2014)
După Crohmălniceanu, Ion Pop şi Marin Mincu, alte lecturi şi revizuiri Într-o carte succintă, Evreii în mişcarea de avangardă românească, consecutivă celor trei volume consacrate literaturii române interbelice, deci unei experienţe întinse privind cercetarea istoriei literaturii române, Ov. S. C  [...]
de Dinu Flămând (Nr:19 din: 2014)
Dragă Nicolae Manolescu, Aflu că ar exista o scrisoare prin care fosta organizaţie UTC de la Uniunea Scriitorilor recomanda, din spirit de „obedienţă”, în 1974, fostului Consiliu al Culturii şi Educaţiei Socialiste, numirea fostului lider politic comunist, fost şi semi-poet, Nicolae Dragoş,  [...]
de Cronicar (Nr:19 din: 2014)
Declaraţia ministrului În revista 22 (nr. 16, 22-28 aprilie), Kelemen Hunor, ministrul Culturii, îi acordă un amplu interviu lui Armand Goşu. Iată ce gândeşte ministrul despre domeniul care ne priveşte: „Pentru revistele culturale noi am pregătit o hotărâre de guvern, tot de la fondul de reze  [...]
de Nichita Danilov (Nr:18 din: 2014)
Aşa-mi vine câteodată / să dau cu cuţâtu-n piatră”, aceasta poate fi considerată deviza sub care se desfăşoară, pe arii când mai ample, când mai înguste, întotdeauna însă având un ritm bine articulat, de spirală înscrisă în cercuri concentrice, lirica lui George Vulturescu, un poet din Nord, din vec  [...]
de Gabriela Gheorghişor (Nr:18 din: 2014)
După ce a încercat, anul trecut, să resusciteze corpul agonic al textualismului optzecist, în Ceaţă pe Tamisa, un roman distopic şi alambicat, Nicolae Stan îşi reeditează acum, într-o variantă revizuită, Apă neagră (volum publicat în 1999, la Editura Nemira, recompensat cu Premiul pentru Proză al As  [...]
de Radu F. Alexandru (Nr:18 din: 2014)
Cred că singurul comentariu aplicat pe cea mai recentă carte a Anei Blandiana, Fals tratat de manipulare, nu s-ar cuveni să fie decât o altă carte. Scrisă de cineva care, conectat la tensiunea maximă care pulsează în fiecare pagină, se simte în stare să preia şi să ducă mai departe (auto)analiza pe  [...]
de Ion Taloş (Nr:18 din: 2014)
După apariţia în volum a variantei Alecsandri a Mioriţei (1852), literatura şi cercetarea folcloristică românească se găsesc sub zodia acestei capodopere. Cu toate că, între timp, tradiţia orală a pus la dispoziţia cercetării alte sute de texte, unii cercetători îşi limitează investigaţiile tot la v  [...]
de Simona Vasilache (Nr:18 din: 2014)
Acest survol al cărţilor repuse în drepturi şi în discuţia unei alte epoci s-ar fi putut chema, la fel de bine, Feţele oraşului. Au apărut, în ultima vreme, cel puţin două reeditări consistente – începutul seriei memorialistice a lui Bacalbaşa, Bucureştii de altădată (Humanitas, 2014) şi instant  [...]
de Cronicar (Nr:18 din: 2014)
Veşti bune de la Alba Iulia Continuă să vină veşti bune de la Alba Iulia, loc unde, literar, mereu se întâmplă ceva remarcabil. Un exemplu recent – Colocviile tinerilor scriitori, reuniune desfăşurată în cursul acestei luni. Organizator a fost acelaşi tandem instituţional de succes compus di  [...]
de --- (Nr:17 din: 2014)
(9 aprilie 1894 - 13 mai 1957) CAMIL PETRESCU a editat ziare şi reviste, a colaborat la peste şaptezeci de publicaţii şi totdeauna a considerat că „neutralitatea este o iluzie, a nu adera este o imposibilitate. Simpla prezenţă şi este o solidaritate.“ Şi pentru că acesta a fost crezul său, f  [...]
de Luminiţa Corneanu (Nr:17 din: 2014)
Întâmplarea fericită face ca după apariţia în româneşte, anul trecut, a primului roman al argentinianului Roberto Arlt, Jucăria furioasă (la BBC Publishing), Editura Allfa să publice cel de-al doilea şi în acelaşi timp marele roman al acestui important autor sudamerican, cu care cititorii români de  [...]
de Cronicar (Nr:17 din: 2014)
Gabriela Adameşteanu, Cavaler al Ordinului Artelor şi Literelor Vineri, 11 aprilie 2014, la Reşedinţa Ambasadorului Franţei, a avut loc ceremonia de decernare a titlului de Cavaler al Ordinului Artelor şi Literelor din partea Republicii Franceze scriitoarei Gabriela Adameşteanu. În prezenţa  [...]
de Simona Vasilache (Nr:16 din: 2014)
Am primit cu uluire vestea morţii lui Andrei Bodiu, la început de aprilie, dintr- un infarct. L-am cunoscut acum aproape zece ani, la un colocviu studenţesc. Noi, bucureştenii, reuşisem, nu ştiu cum naiba, să ne rătăcim/ pierdem unii de alţii printr-un Braşov, altminteri, foarte familiar. Şi am  [...]
de Cronicar (Nr:16 din: 2014)
Istoria în documente La Iaşi apare anual o publicaţie sobră şi erudită, ARCHIVA MOLDAVIAE, cu un consiliu editorial din care fac parte Mihnea Berindei, Mihai D. Sturdza şi Dorin Dobrincu. Numărul III din 2012 (având 478 pagini) a reţinut atenţia Cronicarului prin trei texte remarcabile: arti  [...]
de --- (Nr:16 din: 2014)
Colocviile Studenţeşti – Facultatea de Litere, Bucureşti – ediţia I, 28-29 martie 2014 Cu ocazia manifestărilor dedicate sărbătoririi a 150 de ani de la înfiinţarea Universităţii din Bucureşti, Facultatea de Litere, împreună cuCentrul său Studenţesc de Cercetare şi Comunicare, a organiza  [...]
de Adrian Alui Gheorghe (Nr:15 din: 2014)
Există o tendinţă a artistului dintotdeauna de a se situa dincolo de fruntarii, în universalitate. Artistul dintotdeauna pare a nu se adresa, ca mesaj artistic, omului, ci omenirii; nu se adresează locului, ci universalului. George Călinescu, preluînd teze europene, îl temperează pe artist spunîndu-  [...]
de Cronicar (Nr:15 din: 2014)
La aniversară Recent, revista ARCA a sărbătorit 25 de ani de existenţă printr-un colocviu cu participare prestigioasă, în care s-a pus în discuţie chiar starea revistelor de cultură de la noi. Numărul aniversar al publicaţiei arădene (1-2-3, 2014), pe lângă sumarul obişnuit, de calitate, con  [...]
de Mircea Popa (Nr:13 din: 2014)
Aşa s-ar putea intitula recentul volum scos la Editura Acţiunea din Piatra Neamţ de către cunoscutul istoric literar şi iubitor de corespondenţe ale scriitorilor, Nicolae Scurtu. Cel de-al doilea volum din serialul închinat lui G.T.Kirileanu este destinat Scrisorilor către Constantin Meissner, figur  [...]
de Irina Petraş (Nr:13 din: 2014)
S-a observat deja înrudirea de stil cu proza scurtă optzecistă. În prefaţă, Horia Gârbea trimite şi la Cehov şi Gogol, deşi mai degrabă prozele unor Zoşcenko, Romanov, Ilf şi Petrov, antologate în celebra, pe vremuri, Romanţă a samovarului, s-ar putea impune ca repere. La rândul său, Alex Ştefăn  [...]
de Cronicar (Nr:13 din: 2014)
De citit În două numere succesive din OBSERVATOR CULTURAL (nr. 456, 13-19 martie şi următorul), sub titlul Tovarăşa Ana, este publicat un amplu eseu semnat de Norman Manea. (Să precizăm, acest text face parte din volumul Plicuri şi portrete, în curs de apariţie la Editura Polirom.) Este vorb  [...]
de Iulian Boldea (Nr:12 din: 2014)
Romanele lui Gheorghe Schwartz (Martorul, Pietrele, A treia zi,Spitalul, Efectul P, Om şi lege, Cei o sută etc.) sunt, cum observă Mircea Mihăieş, „încercări de reconstituire a unei epoci şi a unui climat”. Proiect epic ambiţios, de anvergură, început în urmă cu 27 de ani, Cei o sută, de Gheorghe Sc  [...]
de Cronicar (Nr:12 din: 2014)
Colonelul şi cărţile Ovidiu Şimonca atrage atenţia în editorialul său din OBSERVATOR CULTURAL din 13-19 martie asupra unui fapt care ne-a scăpat. În cadrul reorganizării programelor de la TVR, au apărut mai multe emisiuni culturale încredinţate, între alţii, lui Mircea Dinescu (ne gândim cu  [...]
de Nichita Danilov (Nr:11 din: 2014)
Horaţiu Mălăele face parte din rara familie a virtuozilor care pot reproduce la un singur instrument ciripitul păsărilor într-un crâng potopit de flori, uruitul roţilor de tren sau un întreg concert, la care participă vioara, violoncelul, toba, cornul, clarinetul, harpa, trompeta şi ţambalul, uneori  [...]
de Gabriela Gheorghişor (Nr:11 din: 2014)
Cu figura sa ascetică, de „lup de stepă“, departe de lumina reflectoarelor critico-literare ce răsfaţă celebrităţile lumii scriitoriceş ti, Marian Drăghici este, astăzi, un poet pour les connaîsseurs. Ce-i drept, autorul Negresei n-a fost niciodată un poet-vedetă, fiindcă a pierdut startul generaţie  [...]
de Livius Ciocarlie (Nr:11 din: 2014)
Insist ca într-un vis urât să citesc până la capăt jurnalul Sylviei Plath, o fiinţă care, într-adevăr, nu putea trăi şi care te sileşte să simţi că nici tu, deşi o faci de aproape opt decenii, nu poţi. De altfel, nu poţi să trăieşti decât pentru că te-ai obişnuit să trăieşti. Mă duc aproape ziln  [...]
de Cronicar (Nr:11 din: 2014)
Ce se află în spatele statuii Dosarul din revistaAPOSTROF (nr. 2) îi este consacrat lui Ştefan Aug. Doinaş şi conţine un singur text, întins pe şase pagini, semnat de Gelu Ionescu şi intitulat chiar Cazul Doinaş. Intervenţia criticului literar este pe tema răvăşitoare a colaborării poetului  [...]
de Ioan Holban (Nr:10 din: 2014)
Sonetul, spunea, cu dreptate, jucînduse puţin, Stefan Aug. Doinaş este „o instituţie italiană, cu sucursale în toată Europa, la fel ca papalitatea“. Sucursala de la noi s-a deschis în secolul XIX, cu Asachi, Ion Heliade Rădulescu, Macedonski şi, fireşte, Eminescu, apoi s-a consolidat, în modernitate  [...]
de Iulian Boldea (Nr:10 din: 2014)
Un roman-document, în care adevărul istoriei şi ficţiunea se împletesc, iar limitele dintre trăit şi spus au un desen extrem de fragil este Cei morţi înainte de moarte, de Traian Dobrinescu (Editura Aius, Craiova, 2013). Explorând spaţiul comunismului românesc, cu acuitate a percepţiei şi relatării,  [...]
de Marian Barbu (Nr:10 din: 2014)
Anul acesta, scriitorul Ioan Lascu din Craiova s-a aflat pe piaţa cărţii din România cu un volum de proză scurtă, denumit Începutul cuvintelor. Este o antologie a scrisului prozastic, conceput de autor în două dimensiuni stilistice: una conceptuală, sub zodia nonconformismului urmuzian, şi alta a bi  [...]
de Cronicar (Nr:10 din: 2014)
„Am vrut să înzdrăvenesc versurile“ Revista SCRISUL ROMÂNESC (nr. 2, 2014) marchează ziua de naştere a lui Marin Sorescu (dacă ar fi trăit, poetul ar fi împlinit, la 29 februarie, 78 de ani!). Aşa cum face, de altfel, şi România literară, chiar în acest număr, prin comentariul critic al lui  [...]
de Simona Vasilache (Nr:9 din: 2014)
Sâmbătă seara, pe 22 februarie, la Sala Rondă a Hotelului Intercontinental a avut loc ceremonia de acordare a Premiului „Cartea Anului”, oferit anual de România literară, cu sprijinul Uniunii Scriitorilor din România. Juriul României literare, format din Nicolae Manolescu (preşedinte), Gabriel Chifu  [...]
de Nicolae Oprea (Nr:9 din: 2014)
28.02.1881 - a murit A.T. Laurian (n. 1810) 28.02.1893 - a murit Grigore Grădişteanu (n. 1816) 28.02.1919 - s-a născut Melania Livadă (m. 1988) 28.02.1937 - s-a născut Magdalena Brauch 28.02.1941 - s-a născut Mircea {tefan Belu (m. 2002) 28.02.1944 - s-a născut Elena Gronov- Marinescu  [...]
de Livius Ciocarlie (Nr:9 din: 2014)
Victoria lui Ceauşescu e totală. Parcă suntem o plantă pe care el a sădit-o, a plivit-o, a stropit-o, i-a şi gustat primele fructe, dar abia acum e în rod. De aceea, oamenii „mari” supravieţuitori ai vremii lui sunt cei mai iubiţi, iubiţi cu înverşunare, de români. L-am auzit ieri pe unul, la înmorm  [...]
de Nicolae Prelipceanu (Nr:9 din: 2014)
Zilele trecute m-a pus nu ştiu cine să mă uit la un film despre care auzisem multe ofuri şi ahuri acum câteva bune (?) zeci de ani, Floarea Soarelui (I Girasole) de Vittorio de Sica. Nu l-am văzut la vremea lui, în 1970, când a fost turnat, l-am văzut, spre ghinionul cine ştie cui (al meu probabil,  [...]
de Mircea Braga (Nr:9 din: 2014)
Se citeşte puţin şi, chiar atunci cînd aceasta se întîmplă, relaţia cititorului cu textul este defectuoasă, dacă nu chiar blocată. E constatarea, implicită, a comentariului lui N. Manolescu (vz. un recent editorial al acestuia din România literară, nr. 47/22.11.2013), finalizată cu întrebarea, evide  [...]
de Cronicar (Nr:9 din: 2014)
Semnal Ne-a căzut sub ochi numărul 15 (anul II) din revista ACCENTE (format mic / A5, policromie, redactor-şef – Ciprian Măceşaru) şi o semnalăm cu plăcere, ca pe orice publicaţie dedicată literaturii de valoare. Din sumar, am reţinut prezentarea pe care Dan C. Mihăilescu o face cărţii Dragă v  [...]
de Nicolae Oprea (Nr:8 din: 2014)

16.02.1903 - s-a născut Ion Şiadbei (m. 1977) 16.02.1924 - s-a născut Ion Hangiu 16.02.1936 - s-a născut Stela Brie 16.02.1939 - s-a născut Constantin Stoiciu 16.02.1939 - s-a născut Ilie Constantin 16.02.1940 - s-a născut George Suru (m. 1979) 16.02.1947 - s-a nă  [...]

de --- (Nr:8 din: 2014)

Ştefan Badea s-a născut la 30 noiembrie 1951 la Butoieşti, judeţul Mehedinţi. A absolvit în 1974 Facultatea de Filologie, Secţia română-franceză a Universităţii din Timişoara. A fost profesor de limba şi literatura română la Liceul Măneciu Ungureni. A colaborat cu studii de lingvistică, stilis  [...]

de Cronicar (Nr:8 din: 2014)

Schimbare la faţă

Numărul 1 din acest an al revistei RAMURI ne întâmpină cu o înfăţişare grafică schimbată în bine, textele şi imaginile sunt elegant şi pregnant puse în pagină. Şi conţinutul revistei aduce noutăţi remarcabile. Gabriel Coşoveanu, redactorul-şef a  [...]

de Nicolae Oprea (Nr:7 din: 2014)

9.02.1908 - s-a născut Cicerone Theodorescu (m. 1974) 9.02.1924 - s-a născut Teodor Balş (m. 1983) 9.02.1932 - s-a născut Rusalin Mureşanu (m. 2001) 9.02.1934 - s-a născut Toma Istvan 9.02.1936 - s-a născut Andrei Pandrea 9.02.1941 - s-a născut Constanţa Călinescu
 [...]

de Livius Ciocarlie (Nr:7 din: 2014)

Luther: „Toţi însă, cu trupurile şi împrejurările noastre, suntem supuşi diavolului şi străini în această lumea al cărei principiu şi zeu este el”. Aşa e, dracul îşi vâră coada peste tot. Şi, totuşi, miracolul este că-i bine de trăit – dacă ai noroc. Altfel zis, dacă dracul îşi vâră coada n  [...]

de Cronicar (Nr:7 din: 2014)

Lupta cu veleitarii

Anul trecut, în efortul de a stopa asaltul veleitarilor, Uniunea Scriitorilor a schimbat regulile de intrare în USR, instituind unele cu un grad de exigenţă sporit. Principala prevedere se referă la obligativitatea candidatului de a avea la fiecare dintre cele  [...]

de Ioan-Aurel Pop (Nr:6 din: 2014)

De astă dată, Mircea Muthu „păşeşte rar pe dealuri transilvane”, după ce ne obişnuise cu maniera de „a se ploconi răsăritean şi moale” înaintea efigiilor hieratice bizantine şi a fantasmelor încrâncenate balcanice, de la Panait Istrati până la Ismail Kadare. Cărţile sale noi – Reper  [...]

de Cronicar (Nr:6 din: 2014)

Semne bune

Recent, am putut vedea la TVR un rezumat al Galei Poeziei Române Contemporane, care a avut loc în decembrie anul trecut, la Alba Iulia. Fapt îmbucurător, mai ales că, aşa cum i-a reţinut filmul, poeţii rostindu-şi versurile în istorica Sală a Unirii căpătau o remarcab  [...]

de Radu Cernătescu (Nr:5 din: 2014)
Eminescu a început să-şi scrie Scrisoarea III în cursul anului 1878, în vara în care poetul s-a aflat la Floreşti, la conacul familiei Mândrea- Bălceşti. Preocuparea lui pentru Cronicile noastre vechi (este titlul unui articol al său din septembrie, acelaşi an) a avut ca resort tocmai perioada aceas  [...]
de Ioan Holban (Nr:5 din: 2014)
Cea mai recentă carte de poezie a lui Cassian Maria Spiridon, Poeme în balans (Editura Charmides, 2013), se deschide cu Poeme din vremea cînd eram foarte tînăr, într-o structură intens simbolică, de o remarcabilă unitate a temelor şi motivelor lirice; toate poemele volumului se dezvoltă în orizontul  [...]
de Radu Aldulescu (Nr:4 din: 2014)
La 59 de ani, pentru prima dată în viaţă beneficiar al unei burse pentru literatură, am ajuns în una din cele mai bogate ţări din Europa, venind, e necesar să precizez, din una dintre cele mai sărace ţări din Europa. Bursa „Jean Jacques Rousseau” funcţionează în sudul Germaniei, la Akademie Schl  [...]
de Gellu Dorian (Nr:3 din: 2014)
Există iniţiative culturale, să le spunem proiecte, care, din capul locului, se anunţă a fi ratate, din simplul motiv că sunt gîndite ca şuşe din care trebuie să se înfrupte cineva, un ins, un partid, o clientelă. Astfel de proiecte se fac pe bani foarte mulţi, că aşa, de dragul artei, cum fac c  [...]
de Mircea Anghelescu (Nr:3 din: 2014)
Masiva carte a lui Răzvan Voncu despre locul vinului în imaginarul şi mai ales în „realul” românilor, aşa cum se reflectă el în literatură, nu este o surpriză: istoric literar format, cu o arie foarte largă de competenţe, inclusiv în spaţiile culturale învecinate nouă, el era indicat – dacă mă gânde  [...]
de Barbu Cioculescu (Nr:1 din: 2014)
Lecturând – căci de multă vreme nu mai citesc, ci lecturez – numărul de încheiere a trecutului an din România literară, aflu din editorialul dlui Nicolae Manolescu dezamăgitoarea informaţie că revista pe care o conduce are vârsta de numai patruzeci şi cinci de ani, jumătatea vieţii unui longeviv c  [...]
de Cornel Ungureanu (Nr:1 din: 2014)
Dacă şi-ar fi strâns la sfârşitul anilor optzeci cronicile literare întrun volum, Mircea Mihăieş ar fi fost, cred, cel mai expresiv critic al generaţiei optzeci. Şi trebuie să scriu iar ce detaşament de cronicari, de critici, de comentatori ai fenomenului literar intra în arenă în anii optzeci: de l  [...]
de Nicolae Oprea (Nr:52 din: 2013)

24.12.1872 - a murit Radu Ionescu (n. 1834) 24.12.1889 - s-a născut Nichifor Crainic (m. 1972) 24.12.1922 - s-a născut Victor Torynopol (m. 1985) 24.12.1933 - s-a născut Ion Ţugui (m. 2002) 24.12.1944 - s-a născut Vasile Savin 24.12.1946 - s-a născut Cristian Livescu  [...]

de Ion Pop (Nr:52 din: 2013)

Cifra 45, care numără anii grupării şi revistei „Echinox”, adună astăzi un număr de oameni, foarte tineri cândva sau tineri acum, ca să-şi aducă aminte că au fost şi că mai sunt încă. În fond, numeroasele promoţii echinoxiste au fost ale unor lucrători într-un tot mai larg atelier de  [...]

de Marius Ianuş (Nr:52 din: 2013)

În lumina blândă, albă a amiezii au venit în taină meşterii zăpezii şi-au ţesut cu grijă un covor frumos ca să-L veselească pe Pruncul Hristos.

Fulgi de nea îi vestesc sorţii că El nu e robul morţii !

Şi-au ţesut cu grijă un frumos covor ca să nu-şi  [...]

de Livius Ciocarlie (Nr:52 din: 2013)

N-o ia pe patru cărări, se duce drept la ţintă. Pentru că matematica se îndepărtează, până la a se rupe, de fundamentarea intuitivă, „ne vedem obligaţi să constatăm că drumul pe care merge ea este ciudat, ba chiar greşit”. În ceea ce mă priveşte, am intuit destul de bine tabla înmulţirii.  [...]

de Cronicar (Nr:52 din: 2013)

Din sumar

Am primit numă rul 5-6 din acest an al revistei LUMINA, revistă de literatură, artă şi cultură transfrontalieră, care apare în limba română la Pancevo, în Serbia (director - Nicu Ciobanu, redactor-şef - Ioan Baba). Este o publicaţie cu un trecut glorios şi cu apar  [...]

de --- (Nr:51 din: 2013)
În seara zilei de 10 decembrie 2013, în celebra Sală a Unirii din cetatea Alba Iulia, a avut loc un eveniment cultural resimţit ca atare de numărul mare de spectatori prezenţi. A fost ediţia a treia a Galei Poeziei Române Contemporane, moderată, ca şi celelalte, de Nicolae Manolescu, cel care a fost  [...]
de --- (Nr:51 din: 2013)
În ziua de 10 decembrie, a avut loc la Alba Iulia, întâlnirea Comitetului Director al USR ales în toamna aceasta. Printre priorităţile USR au fost menţionate şi discutate cele două iniţiative legislative cu privire la timbrul cultural, precum şi cea cu privire la finanţarea revistelor culturale. Au  [...]
de --- (Nr:51 din: 2013)
Luni, 9 decembrie, la Primăria Sectorului 2, în prezenţa preşedintelui USR Nicolae Manolescu şi a primarului Neculai Onţanu, s-au decernat premiile Filialelor bucureştene. Iată lista câştigătorilor celor şase filiale din Bucureşti: CRITICĂ, ESEISTICĂ ŞI ISTORIE LITERARĂ Juriul: Nicolae Bârna,  [...]
de Andreea Răsuceanu (Nr:51 din: 2013)
Dan C. Mihăilescu, Castelul, biblioteca, puşcăria. Trei vămi ale feminităţii exemplare, Editura Humanitas, Bucureşti, 2013, 200 pag. „De mic copil am avut un respect şi o curiozitate nesăţios admirativă pentru bătrâneţe şi feminitate. Un respect dublat, în consecinţă, de spaima în faţa virilit  [...]
de Nicolae Prelipceanu (Nr:50 din: 2013)
Tema ar fi că în lumea de azi, orice, chiar literatura, ca să reziste, trebuie să fie vândută. Şi cu cât se vinde mai bine, cu atât este considerată mai valoroasă. Ideea e că, deci, nu prea poţi fi independent, nonconformist, sau că poţi, dar în cazul ăsta plăteşti singur toate costurile, societat  [...]
de Stefan Cazimir (Nr:49 din: 2013)
România, 1951… Ţara se află de şapte ani sub ocupaţie rusească. Literatura publicabilă s-a încolonat fără murmur sub flamura realismului socialist. Poeţii cîntă pe întrecute electrificarea, planul de stat şi prietenia nezdruncinată cu marele vecin de la Răsărit. Şi în miezul acestui timp, mohorî  [...]
de Luminiţa Corneanu (Nr:48 din: 2013)
Anul acesta Târgul Interna- ţional de Carte Gaudeamus a coincis cu Black Friday, iar atmosfera chiar aşa a fost: lume multă, cozi la cărţi, aglomeraţie la evenimente. Black Friday („vinerea neagră”) este un obicei de promovare american împrumutat de câţiva ani şi la noi şi care presupune să ofer  [...]
de Simona-Grazia Dima (Nr:47 din: 2013)
Într-o epocă marcată de revelaţ iile, încă neclarificate până la capăt, ale istoriei şi politicii, meditaţia asupra eului autobiografic este plină de promisiuni. O dovedeşte actualitatea reeditării unei cărţi de o remarcabilă rigoare a cercetării, ce posedă, totodată, şi meritul de a lăsa deschis su  [...]
de Gheorghe Schwartz (Nr:46 din: 2013)
„Eşti nebun! Când crezi că o să termini o sută de biografii din tată în fiu, trebuind să te documentezi pentru toate perioadele istoriei atestate? O să avem din nou un proiect paranoic întrerupt definitiv, cel mult, la un sfert. Pentru literatura noastră, asta nu va constitui în nici un caz o ratare  [...]
de Cosmin Ciotloş (Nr:45 din: 2013)
Matei Vişniec, Negustorul de începuturi de roman, Bucureşti, Cartea Românească, 2013, 376 pag. La o primă vedere, titlul acestui roman de Matei Vişniec ar putea trimite la experimentele formale ale grupului OULIPO. Sau, ca să rămânem pe teritoriu românesc, la anonimul şi inexplicabilul (pentru  [...]
de al. cistelecan (Nr:45 din: 2013)
Din traumă de sensibilitate (sensibilitate cu luciditate, se-nţelege, în exasperare reciprocă şi geometrică) scrie şi Livia Ştefan. Iar trauma devine, fireşte, din surplus şi – mai ales – din anacronismul sensibilităţii şi al idealelor într-o lume de cinism iremediabil. Livia face (şi ea) răutăţ  [...]
de Luminiţa Corneanu (Nr:44 din: 2013)
Nici nu vreau să-mi imaginez de ce ziduri de scepticism se vor fi lovit, pe parcursul acestui an, Dan Lungu şi echipa lui, în pregătirea primei ediţii a Festivalului Internaţional de Literatură şi Traducere Iaşi – pe scurt, FILIT. Doar că scepticii, între timp, trebuie să se fi lecuit. Între 23  [...]
de Cosmin Ciotloş (Nr:44 din: 2013)
Ioan Es. Pop, 1983. Marş. 2013. Xanax, Prefaţă de Răzvan Voncu, ilustraţii de Mihai Zgondoiu,Bistriţa, Charmides, 2013, 54 pag Cu unsprezece ani înainte să debuteze în volum, Ioan Es. Pop (pe vremea aceea doar Ioan Pop) publica în revista studenţească „Nord“ un grupaj de poeme, rămas, până d  [...]
de Ion Buzaşi (Nr:43 din: 2013)
Iordan Datcu era cel mai indicat să realizeze această monografie, fiind el însuşi folclorist, istoric literar şi editor. Ca editor, l-a cunoscut mai bine pe Ovidiu Bârlea, căruia i-a editat la „Minerva”, unde era redactor, câteva din cele mai importante cărţi de etnologie şi folclor. Deşi Ovidiu Bâr  [...]
de Cosmin Ciotloş (Nr:43 din: 2013)
Dumitru Popescu, Artemis sau despre uzurparea sentimentului, Bucureşti, Editura RAO, 2013, 514 pag. Pe cât de adevărat e că, înainte de 1989, Dumitru Popescu s-a ilustrat ca un interesant autor de romane politice, pe atât de eronată se dovedeşte o astfel de etichetă în cazul recentului Artemis  [...]
de Vasile Proca (Nr:43 din: 2013)
Vasile Proca: Dragă Ioan Es. Pop, cum ai ajuns la poezie? Ioan Es. Pop: La cinci ani şi jumătate voiam să scriu şi nu ştiam scrie. Am suferit doi ani de zile extraordinar de tare pentru faptul că nu am putut scrie, deoarece nu ştiam literele. Ulterior, însă, n-am mai vrut să scriu, pentru că a  [...]
de Constantin Cubleşan (Nr:43 din: 2013)
Firească pentru demararea amplei construcţii a romanului biografic al rebrenilor – Ilderim Rebreanu, Spectre în labirintul uitării - Romanul familiei Rebreanu (Editura ZIP-MMXI, Bucureşti, 2011) în patru volume – o epicizare de tip saga, a vieţii unei familii (a „tribului”, zice autorul acestuia) de  [...]
de Barbu Cioculescu (Nr:43 din: 2013)
Magicianul scoate din joben o familie de iepuri albi, nu şi o cămilă, magul părăseşte ieslea unde-l condusese steaua, demiurgul făureşte planete care se vor stinge, poetul trece cuvintele prin pereţii oglinzii, de unde revin miraculos eterne. Ceea ce presimte şi lectorul deschizând amplu volum din s  [...]
de Cosmin Ciotloş (Nr:42 din: 2013)
B. Fondane, Opere XIV. Baudelaire şi experienţa abisului. Traducere din limba franceză de Ion Pop şi Ioan Pop-Curşeu Ediţie critică de Ion Pop, Ioan Pop-Curşeu şi Mircea Martin. Studiu introductiv şi sinopsis al receptării de Mircea Martin. Prefaţă de Monique Jutrin, postfeţe de Ioan Pop-C  [...]
de Daniel Cristea-Enache (Nr:42 din: 2013)
Sora mea de dincolo vine cu un efect de trompe-l’oeil ce l-a derutat chiar şi pe un critic de fineţea lui Ovid S. Crohmălniceanu, care, utilizînd un plural generic, explica volumul Ilenei Mălăncioiu astfel: sîntem „chemaţi să veghem o agonie într-o ambianţă spitalicească”. Aceasta ar fi presupus u  [...]
de Ioan Holban (Nr:42 din: 2013)
O ia de la capăt, revizitează aceleaşi locuri, frecventează/ aceiaşi oameni şi aceeaşi epocă, nimic/ nou - numai lucruri/ şi sentimente vechi”; cînd o nouă carte de Liviu Ioan Stoiciu începe astfel, te poţi întreba ce va fi diferit aici faţă de volumele precedente pentru că, iată, versurile care d  [...]
de Nicolae Manolescu (Nr:41 din: 2013)
În numele meu personal şi al colegilor mei din organismele de conducere ale USR, mulţumesc tuturor membrilor care au participat la reuniunile de alegeri din Filiale. Le mulţumesc, de asemenea, celor care mi-au acordat votul pentru un al treilea mandat. Îi felicit pe noii preşedinţi şi pe membrii ale  [...]
de --- (Nr:41 din: 2013)
Epuizantul maraton al alegerilor în cele 20 de Filiale ale Uniunii Scriitorilor din România, din Bucureşti, din ţară şi de la Chişinău a ajuns la sfârşit. La ultimele reuniuni programate, au fost aleşi preşedinţii Filialelor din Chişinău – Leo Butnaru, Iaşi – Cassian Maria Spiridon şi Bacău – Calist  [...]
de --- (Nr:41 din: 2013)
Nicolae Manolescu – preşedinte USR; Varujan Vosganian – prim-vicepreşedinte USR; Gabriel Chifu – vicepreşedinte USR; Consiliul: Nicolae Manolescu – preşedinte; Varujan Vosganian – prim-vicepreşedinte; Gabriel Chifu – vicepreşedinte; Aurel Maria Baros – Filiala Bucureşti- Proza; G  [...]
de Cosmin Ciotloş (Nr:41 din: 2013)
Atunci când, totuşi, e definită în dicţionarele de noţiuni literare (căci de regulă lipseşte), instituţia cenaclului are parte mai degrabă de descrieri decât de abordări conceptuale. Sigur că o astfel de încercare s-ar lovi de o serie piedici metodologice: pe de-o parte, cenaclul ţine mai degrabă de  [...]
de Octavian Soviany (Nr:41 din: 2013)
Ajunsă la venerabila vârstă de nouăzeci de ani, Mioara Cremene rămâne o personalitate artistică plină de dinamism, capabilă de cele mai surprinzătoare metamorfoze: poetă, romancieră, eseistă, autoare de literatură pentru copii, dar şi de studii erudite, cum sunt A doua iniţiere masonică a marchizulu  [...]
de Virgil Mihaiu (Nr:39 din: 2013)
Din ediţia pinceps a revistei „Jazz Compas”, lansată la Festivalul de la Gărâna, 2013, am aflat o noutate ce mi-a stârnit interesul: după realizarea cu succes a primei ediţii a unui festival de jazz la Biserica Luterană din Bucureşti, echipa celor de la Jazz.ro propunea o altă premieră, anume, un ev  [...]
de Virgil Mihaiu (Nr:38 din: 2013)
Se ştie prea bine că reflectarea valorilor culturii la televiziune, pe plan mondial, e precară şi suscită justificate critici. Dar există şi un revers al medaliei: atunci când micul ecran ne oferă şansa de a asista la adevărate evenimente culturale, ecourile pozitive se limitează cel mai adesea la f  [...]
de Daniel Cristea-Enache (Nr:38 din: 2013)
Ceea ce s-a întîmplat, recent, la Radio România Cultural nu este nici o întîmplare, nici un „accident” de parcurs profesional, nici efectul unei anumite conjuncţii a planetelor, repetabilă după un număr de ani, cînd o altă emisiune precum Revista Literară Radio va fi distrusă, dimpreună cu tradiţia  [...]
de Nicolae Coande (Nr: din: )
Poemele din Afaceri biografice (Ed. Autograf MJM, Craiova, 2012), structurate în cinci secţiuni între care graniţele sunt maleabile, sunt aşa cum ni le propune Anton Jurebie sub umbrela unui titlu paradoxalexplicit: „negocieri” profitabile ale eului cu Sinele – pre versuri tocmite. Părăsind apar  [...]
de Iulian Boldea (Nr: din: )
În acest an, Cornel Ungureanu, unul dintre criticii literari de certă anvergură ai literaturii române contemporane, împlineşte 70 de ani, o vârstă ce îndreptăţeşte un succint bilanţ. Prima carte a lui Cornel Ungureanu, cu titlul de rezonanţă proustiană La umbra cărţilor în floare (1975), a fost  [...]
de Radu Aldulescu (Nr:37 din: 2013)
Am recitit în vremea din urmă, după treizeci de ani sau mai mulţi, cîteva romane precum Groapa, Principele, Galeria cu viţă sălbatică, Vînătoarea regală, Moromeţii, Îngerul a strigat... Peste fericirea produsă de lectură, în tandem cu identificarea canonului valoric al marii literaturi şi al romanul  [...]
de Iulian Boldea (Nr:35 din: 2013)
La cei şaptezeci de ani pe care îi împlineşte în acest an, Constantin M. Popa şi-a dovedit, prin textele publicate (cronici, eseuri, pagini autobiografice) coerenţa de viziune şi de stil, perseverenţa în împlinirea proiectelor critice, relevanţa şi naturaleţea ca mărci specifice ale unui stil person  [...]
de Dan Hăulică (Nr:35 din: 2013)
Vă amintiţi, cînd, peste obişnuinţele unei aşezări tihnite, îşi fac apariţia, brutal, rinocerii, în piesa lui Ionesco, răspunsurile, pe care le stîrneşte monstruoasa epidemie de metamorfoze, răsfrîng, mai toate, o stupefiantă inadecvare. „Absurde de s’affoler”, găseşte un intelectual incredul, Dudar  [...]
de Nicolae Scurtu (Nr:34 din: 2013)
Biografia istoricului şi criticului literar Mircea Iorgulescu (1943–2011) suscită interesul cercetătorilor din generaţiile cele mai tinere, spre a-i putea stabili, cu rigoare, itinerariul creator şi, evident, fizic al celui mai exigent exeget al operei lui Panait Istrati. O relectură atentă şi  [...]
de Nicolae Coande (Nr:33 din: 2013)
Poemele din Afaceri biografice (Ed. Autograf MJM, Craiova, 2012), structurate în cinci secţiuni între care graniţele sunt maleabile, sunt aşa cum ni le propune Anton Jurebie sub umbrela unui titlu paradoxalexplicit: „negocieri” profitabile ale eului cu Sinele – pre versuri tocmite. Părăsind apar  [...]
de Iulian Boldea (Nr:33 din: 2013)
În acest an, Cornel Ungureanu, unul dintre criticii literari de certă anvergură ai literaturii române contemporane, împlineşte 70 de ani, o vârstă ce îndreptăţeşte un succint bilanţ. Prima carte a lui Cornel Ungureanu, cu titlul de rezonanţă proustiană La umbra cărţilor în floare (1975), a fost  [...]
de Silvia Kerim (Nr:33 din: 2013)
Emisiunea asta a însemnat pentru mine una dintre insulele de lumină dintr-un teritoriu plin de încercări, adesea teribile. Teritoriul acesta s-a numit Radio-ul naţional. Pe-atunci era unit cu televiziunea naţională, aşadar – Radioteleviziunea Română. Am ajuns pe acest teritoriu în Decembrie 1961  [...]
de Marian Victor Buciu (Nr:32 din: 2013)
Alexandru George îşi câştigă simpatia printr-o sinceritate mai accentuată decât se obişnuieşte, asumată nu fără riscuri, cât se poate de necesară însă înţelegerii şi explicării scrisului său. Unul asumat, organizat haotic, însă natural. Autorul de întâmplări, petreceri, capricii, ne oferă şi amă  [...]
de Ion Buzaşi (Nr:32 din: 2013)
Emil Giurgiuca (1906-1992) a avut un destin comun multor poeţi care au debutat în perioada interbelică, dar care, după Al Doilea Război Mondial, din cauza instaurării regimului totalitar, au cunoscut ani de marginalizare, de tăcere impusă. Aşa încât apariţia unei monografii despre poetul şi în  [...]
de Dan Barbilian (Nr:32 din: 2013)
Ion Barbu este printre puţinii scriitori care au beneficiat de o radiografie foarte exactă a operei. Ediţia în două volume apărută în colecţia Opere fundamentale, prin grija lui E.Simion şi Mircea Coloşenco acoperă în bună parte nevoile unei ediţii de bază, în bună parte chiar „critică”. Micile şi m  [...]
de Ion Mihai (Nr:31 din: 2013)
Este ştiută contribuţia popoarelor germanice la căpătarea individuaţiei ( în sensul lui C.G. Jung, de dezvoltare a particularităţ ilor) popoarelor neolatine: francezii datorită francilor, ibericii datorită vizigoţ ilor, italienii datorită goţilor şi lombarzilor.... În ce priveşte poporul român s  [...]
de Paul Diaconescu (Nr:31 din: 2013)
La Lyon, marele oraş de pe Ron, paşii m-au dus şi prin Muzeul marionetelor. Am aflat astfel o istorie veche de peste două secole: Laurent Mourguet, ţesător într-una din numeroasele şi faimoasele manufacturi ale oraşului, este împins de criza mătăsăriei din 1795 să-şi câştige pâinea prin târguri, ca  [...]
de Paul Diaconescu (Nr:31 din: 2013)
La o staţie de benzină din San Pedro, între Marbella şi Algesiras, o maşină cu un text în germană pe portiere. Facem cunoştinţă cu proprietara, editoare a unui săptămânal destinat nemţilor care locuiesc, permanent sau temporar, în oraşele şi satele presărate de-alungul coastei. O gazetă informativă  [...]
de Cătălin Mamali (Nr:29 din: 2013)

Paradigme universale (Ediţie integrală, Editura Paralela 45, 2011) este o lucrare de hotar care transgresează hotarele disciplinare cu scopul explicit de a explora ordinea ascunsă a lumii, a relaţiilor cu ceilalţi şi a cunoaşterii de sine. Cartea, care ne este oferită de Solomon Marcus, ca  [...]

de Nicolae Oprea (Nr:29 din: 2013)

20.07.1905 - s-a născut N. Carandino (m. 1996) 20.07.1912 - s-a născut Ştefan Popescu (m. 1995) 20.07.1934 - s-a născut Valentin Şerbu (m. 1994) 20.07.1939 - s-a născut Ilie Guţan (m. 2010) 20.07.1942 - s-a născut Nicolae I. Stănescu 20.07.1943 - s-a născut Adrian  [...]

de Dan Cristea (Nr:29 din: 2013)

Semnând „Marcovici” ultimul ei volum de versuri intitulat Intimitate (Editura Charmides, 2013), Angela Marinescu (să notăm că poeta s-a mai folosit de un pseudonim, şi anume Basaraba Matei, pentru una dintre primele ei cărţi) confirmă un lucru pe care îl ştiu demult cei care se ocupă  [...]

de Iulian Boldea (Nr:29 din: 2013)

Andrei Pleşu, Parabolele lui Iisus. Adevărul ca poveste, Bucureşti, Editura Humanitas, 2012

Miza parabolelor biblice este, de la început până la sfârşit, una deopotrivă gnoseologică şi ontologică, în măsura în care aceste pilde edificatoare antrenează, în structura lor su  [...]

de Cronicar (Nr:29 din: 2013)

Curiozităţi (ne)literare

  • Fosta noastră colaboratoare, Rodica Zafiu, a cărei trecere la DILEMA o regretăm, îşi culege de obicei exemplele de stricare a limbii de pe internet. Cu alte cuvinte, gata stricate de nişte inşi care au cele mai proaste relaţii cu limba ro  [...]
de Alex Goldiş (Nr:28 din: 2013)
Virgil Nemoianu, Opere I. Structuralismul. Calmul Valorilor, Bucureşti, Editura Spandugino, 2013. O serie incitantă de relecturi ne propune mica editură Spandugino odată cu proiectul de republicare a cărţilor lui Virgil Nemoianu. Dincolo de faptul că e vorba de prima reeditare integrală a  [...]
de Mircea A. Diaconu (Nr:25 din: 2013)
Cele două volume de versuri publicate de Liviu Georgescu în 2012 (Katanamorfoze, Editura Brumar, postfaţă de Al. Cistelecan, şi Ziua de dinainte, Editura Paralela 45, postfaţă de Mircea Martin), ca şi apariţiile frecvente în presa literară, relevă o nevoie stringentă a poetului, care trăieşte la N  [...]
de Jean-Pierre Siméon (Nr:25 din: 2013)
„Eu nu strivesc corola de minuni a lumii/Şi nu ucid cu mintea tainele ce le-ntâlnesc!” spunea Lucian Blaga. Iată o afirmaţie ce corespunde perfect stării mele de spirit, aşadar nu trebuie să vă aşteptaţi ca această prefaţă să-i livreze cititorului francez cheile de lectură aflate în aceste poeme. „  [...]
de Ion Bogdan Lefter (Nr:25 din: 2013)
Unul dintre cei mai rafinaţi „aperceptivi” ai prozei şi ai literaturii române şi totodată un mare stilist, cu o excepţională vocaţie de observator al lumii din jur şi cu o expresivitate de limbaj pe măsură, Gheorghe Crăciun etalează în paginile sale un impresionant talent nativ. De-ar fi să ne g  [...]
de Cronicar (Nr:25 din: 2013)
Primăvara cu Lettre internationale Revista LETTRE INTERNATIONALE, editată de ICR, pare să nu fi resimţit „seismul” care, de un an încoace, încearcă această instituţie, în dorinţa conducerii sale de schimbare la faţă cu orice preţ. La citire, publicaţia se dovedeşte parcă tot mai bună de la un  [...]
de Andrei Bodiu (Nr:23 din: 2013)
Există în literatura română, mai ales în cea de după 2000, o proză a dublei experienţe, care explorează comunismul şi postcomunismul. Artizanii acestei proze sunt în principal prozatorii generaţiei ‘80. Dintre ei startul l-a dat Mircea Nedelciu cu romanul său nefinalizat, Zodia scafandrului, un roma  [...]
de Constantin Cubleşan (Nr:22 din: 2013)
Într-un moment în care clasicii literaturii române par să fie tot mai restrictiv promovaţi în manualele şcolare, iniţiativa elaborării unei ediţii Coşbuc, destinată marelui public, într-un proiect editorial al Bibliotecii judeţene Bistriţa-Năsăud, sub egida Consiliului Judeţean, se dovedeşte a acope  [...]
de Dinu Flămând (Nr:22 din: 2013)
Între traducerile româneşti tipărite pe ultima sută de metri pentru acel „Salon du livre” care ne-a dat atâtea emoţii, o mare surpriză a constituit- o apariţia unei antologii cu poeme de Tudor Arghezi. Laude se cuvin, de la bun început, prestigioasei edituri pariziene „La Différence”, care a pu  [...]
de Adriana Teodorescu (Nr:22 din: 2013)
Irina Petraş, Moartea la purtător: stări şi cuvinte, Colecţia Migrene, Bucureşti, Editura ASE, 2012, 250 pag. Cartea Irinei Petraş, Moartea la purtător: stări şi cuvinte, a apărut la Editura Academiei de Studii Economice din Bucureşti – aproape sfidător, dacă ne gândim că moartea este, cum  [...]
de Reporter (Nr:21 din: 2013)
Aşa a definit Ana Blandiana, în preambulul Recviem-ului pentru victimele Sighetului, cei douăzeci de ani de când există Memorialul: un miracol. După ce directorul Filarmonicii, Andrei Dimitriu, gazda lansării de carte şi a concertului din seara de 15 mai de la Ateneu, a elogiat succesul unei întrepr  [...]
de Ion Buzaşi (Nr:21 din: 2013)
La mijlocul lunii iulie 1985, preotul şi profesorul Ştefan Manciulea, un cărturar blăjean de trudă benedictină, ultimul reprezentant al Şcolii Ardelene, lua drumul veşniciei. La slujba de înmormântare din curtea profesorului a ţinut o predică funebră, care s-a transformat treptat într-un veritabil p  [...]
de Nora Iuga (Nr:21 din: 2013)
Mi se întîmplă de multe ori să mă opresc în faţa unei vitrine cu delicatese şi să privesc minute în şir o bucată apetisantă de foie gras sau o mică piramidă de stridii, un platou cu felii de lacherdă... atunci simt cum căpăcelul glotei se închide şi pe culoarul liber al esofagului alunecă uşor un du  [...]
de Ileana Bucurenciu (Nr:20 din: 2013)
În zorii zilei de 6 martie a încetat din viaţă Doamna Cornelia Comorovski, fost profesor de literatură comparată la Universitatea din Bucureşti. Vineri, 8 martie, la ora 14.00, a fost înmormântată în pământ francez. La Angers, unde timp de peste 30 de ani a împărţit ştiinţă şi dragoste: ştiinţă cu d  [...]
de Alexandra Lazăr, Sînziana Stoie (Nr:20 din: 2013)
Nu mai este o noutate că, de ani buni, în mediul academic s-a impus acest Colocviu Naţional Universitar de Literatură Română Contemporană. Desfăş urat la Braşov în perioada 25-26 aprilie, evenimentul, finanţat prin proiectul Excelenţă Culturală Academică Braşoveană de Primăria Municipiului Braşov,  [...]
de Cătălin Davidescu (Nr:20 din: 2013)
Cel mai recent proiect vizual a lui Mihai Ţopescu, este important în descifrarea biografiei sale spirituale actuale. El nu aduce nimic nou la nivel formal, artistul mobilizând procedee compoziţionale şi tehnici similare suitelor de lucrări anterioare, afirmând mai mult decât o atitudine artistică sa  [...]
de Nicolae Prelipceanu (Nr:19 din: 2013)
Am fost şi rămân pentru restabilirea drepturilor încălcate de regimul comunist. În speţă cel la proprietate. Dar la noi, ca-n atâtea alte cazuri, se abuzează şi de acest principiu. (Topîrceanu spunea într-o parodie că fiicele Evei din vremea lui „din merele oprite vor face marmeladă”.) Nu e un s  [...]
de Ion Buzaşi (Nr:17 din: 2013)

Eugen Simion este criticul literar„de certă autoritate şi vocaţie constructivă”. Meritele sale în istoriografia literară românească şi în critica literară sunt prea binecunoscute pentru a mai fi înşirate aici. Ne referim în cele de mai jos la o latură mai puţin cunoscută a activităţii c  [...]

de Paul Cernat (Nr:17 din: 2013)

De curînd a ieşit de sub tipar al doilea şi - din nefericire - ultimul volum din Jurnalul cu faţa ascunsă al lui Fănuş Neagu, acoperind durata 2005-2011 şi ţinut pînă cu puţin înaintea morţii (ultima însemnare, un de profundis, datează de pe 7 mai 2011). Cîteva fragmente au fost publicat  [...]

de Nicolae Oprea (Nr:17 din: 2013)

26.04.1920 - s-a născut Al. Husar 26.04.1922 - s-a născut Ştefan Aug. Doinaş (m. 2002) 26.04.1936 - s-a născut Aurel Gh. Ardeleanu 26.04.1938 - s-a născut Dan Claudiu Tănăsescu 26.04.1937 - s-a născut Ieronim Tătaru 26.04.1957 - s-a născut Diana Adamek 26.04.1963  [...]

de Alex Goldiş (Nr:17 din: 2013)

Bogdan Coşa, O formă de adăpost primară, Bucureşti, Cartea românească, 2013, 96 p.

Drept o surpriză ar putea trece reconversia lui Bogdan Coşa la poezie, dacă ţinem cont de faptul că volumul de debut, Poker, a înregistrat un real succes de public şi că, în general, critica a vorb  [...]

de Cronicar (Nr:17 din: 2013)

Solidaritatea scriitorilor

Se înmulţesc intervenţiile publice ale scriitorilor de valoare care-şi afirmă răspicat susţinerea pentru Uniunea Scriitorilor şi programele sale, ca şi solidaritatea cu echipa de conducere a acestei instituţii. Un exemplu recent: poetul Adrian Popescu  [...]

de Nichita Danilov (Nr:16 din: 2013)
Poezia este matematica sufletului; prin forţa verbului, ea ne deschide porţile tainice ale fiinţei şi nefiinţei, ale cognoscibilului şi incognoscibilului. Matematica operează cu cifre, poezia cu sentimente, cu stările cele mai ambigue prin care trecem şi atunci cînd simţim, fie şi pentru o clipă, bu  [...]
de Simona Vasilache (Nr:15 din: 2013)
Abstracţiunile modernismului, la noi, ca şi aiurea, s-au hrănit mai curând din teorie decât din biografie. Cu foarte cunoscutul vers „poetul, ca şi soldatul, nu are viaţă personală“, neomodernismul lui Nichita Stănescu a dizolvat biograficul din nou în literatură, însă într-un fel care-l depersonali  [...]
de Simona Vasilache (Nr:14 din: 2013)
Vineri, 29 martie, începând cu ora 12, a avut loc ultima întâlnire a scriitorilor în Sala Oglinzilor, înainte ca sediul USR, Casa Monteoru, să le revină proprietarilor puşi în drepturi de justiţie. În deschidere, amfitrionul reuniunii de adio, preşedintele Uniunii Scriitorilor, Nicolae Manolescu, a  [...]
de Răzvan Andrei (Nr:13 din: 2013)
Problema unei distincţii între filozofie şi literatură nu e nouă. Dimpotrivă, ea funcţionează implicit ori de câte ori avem înainte un autor. Dar, dacă tradiţia ne-a băgat în cap că, de exemplu, Aristotel e filozof şi Proust romancier (literat), în cazul altor autori ca Nietzsche, Derrida sau Cioran  [...]
de Adrian G. Romila (Nr:12 din: 2013)
În 1999 Editura Nemira arăta publicului românesc o latură mai puţin cunoscută a savantului Ioan Petru Culianu. După ce se traduseseră lucrările sale de referinţă în domeniul istoriei religiilor (Eros şi magie în Renaştere, Gnozele dualiste ale Occidentului, Experienţe ale extazului), apăreau at  [...]
de Marian Victor Buciu (Nr:11 din: 2013)
Politicul fusese evitat în România comunistă, vrea să-şi amintească memorialistul Matei Călinescu în dialogul larg, o însumare de capitole alternate, cu Ion Vianu. Rămâne de discutat în ce măsură fusese posibilă sustragerea fără a lăsa urme. Se pare că răspunde chiar el şi într-un fel complicat, da  [...]
de Ion Cocora (Nr:10 din: 2013)
Scriu aceste rânduri cu un anume sentiment de vinovăţie (uite că mai există şi aşa ceva!) pe care îl încerc de mai multă vreme faţă de Gheorghe Grigurcu. În 2008, dacă nu mă înşel, mi-a propus să-i tipăresc, la Editura Palimpsest, în colecţia „Ediţii sentimentale”, o antologie de poeme. Oferta,  [...]
de Gabriel Chifu (Nr:9 din: 2013)
Săptămâna trecută presa, televiziunile au luat foc: Uniunea Scriitorilor îşi va pierde sediul tradiţional. Să înţelegem din acest subit interes că publicului de la noi îi pasă de soarta scriitorilor români? Ar fi bine. Casa Monteoru: sediul central al USR de pe Calea Victoriei nr. 115, spaţiu cu  [...]
de Ion Buzaşi (Nr:9 din: 2013)
Memorialistica epistolară a lui Ion Brad însumează, cu această carte, paispre- zece volume, toate scrise după 1990. De data aceasta sunt scrisori de dragoste către iubita şi apoi soţia sa, blăjeanca Olimpia Alexandrina Şuteu. Scrisorile de dragoste ale poeţilor (scriitorilor) prezintă întot- deauna  [...]
de Ioan Holban (Nr:8 din: 2013)
Pe un drum, aproape obligatoriu în fiecare vară, de la Iaşi la Neptun, trenul opreşte în gara Ţăndărei; farmecul special al locului se descoperă la întoarcere, cînd garnitura opreşte acolo la vremea după-amiezii: vipie, aer năclăit în mierea unui soare albicios, fierbinte, cîţiva cîini abia mişcîndu  [...]
de A. Gh. Olteanu (Nr:6 din: 2013)
Sunt numeroase temeiurile pentru care învăţământul românesc s-a degradat dincolo de un anumit punct imaginabil. Într-un articol de fond din „România literară“de acum câteva luni, dl Nicolae Manolescu vorbea despre şcoală ca despre o „pepinieră“ de bătăuşi. Vorbea cu îngrijorare şi găsea, printre  [...]
de Cornel Ungureanu (Nr:6 din: 2013)
Colocviile de la Putna legate în ultimii ani de opera lui Eminescu (în 2010, şi a lui Creangă) au fost consacrate în 2012 Muntelui. Este evident pentru oricine că propunerea însemna o întoarcere către Eminescu, dar şi către câţiva dintre cei mari ai Moldovei, mereu legaţi de simbologia ascension  [...]
de Radu Aldulescu (Nr:4 din: 2013)
Înainte de a descoperi maeştri ai genului precum Jack London, Ernest Hemingway, G.B. Shaw, sau chiar George Călinescu, fascinat la un moment dat de personalitatea campionului european interbelic Lucian Popescu, primele povestiri cu boxeri pe care am picat aparţineau scriitoruluiboxer- ziarist (exact  [...]
de Luminiţa Voina-Răuţ (Nr:4 din: 2013)
Micaela Ghiţescu, Între uitare şi memorie, Bucureşti, Editura Humanitas, 2012, 309 pag. O cunosc pe Micaela Ghiţescu de câteva decenii, dar abia acum, citindu-i singura carte, după cum ea însăşi mărturiseşte, un volum de memorii intitulat sugestiv Între uitare şi memorie, îmi dau seama că de  [...]
de Adrian Alui Gheorghe (Nr:3 din: 2013)
Mircea Cărtărescu este un scriitor român. Poet, prozator, eseist, publicist. S-a născut în Bucureşti, a fost între membrii importanţ i ai „Cenaclului de luni”, reprezentant (de seamă, dacă îmi este permis să spun!) al „generaţiei 80” din literatura română. E prezent în manualele şcolare cu cîteva te  [...]
de Geo Vasile (Nr:3 din: 2013)
Poezia şi proza tânărului Eminescu constituie tot atâtea proiecţii, măşti, avataruri liricodramatice şi filosofice ale autorului însuşi. Personaje ca Toma Nour, Ioan (din romanul Geniu pustiu, tradus de regretatul italienist Marin Mincu prin Genio desolato), Andrei Mure- şanu sau Horia, întrupează a  [...]
de Cornel Ungureanu (Nr:1 din: 2013)
1) Ce rămâne? Cea mai frumoasă carte a anului, cartea lui Mircea Mihăieş despre Faulkner, începe cu întrebarea: ce rămâne? Rămân, în primul rând, cărţile celor care împlinesc proiecte ample, de anvergură, cărţile ce trec de 400 de pagini sau ciclurile romaneşti care trec de 4000 de pagini. Rămâne Bi  [...]
de Alex Goldiş (Nr:46 din: 2012)
Dacă anul trecut a putut trece uşor drept un an al criticii sau al prozei, 2012 înclină considerabil balanţa în favoarea poeziei. Câtorva debuturi notabile – Radu Niţescu, Alex Văsieş şi Teodora Coman – li se alătură reveniri spectaculoase din partea celor mai buni poeţi ai generaţiei tinere. Fr  [...]
de Sabina Spineni (Nr:46 din: 2012)
Avatar Opriţi cercul ! La prima staţie, vreau să cobor din caruselul vieţilor mele anterioare, să sar pe trepte într-un picior, zorind să scape timpul de gravitaţie şi inima bietului soare, de fibrilaţie, şi până să-mi scoată chipul la licitaţie, să-mi forward-e  [...]
de Cronicar (Nr:46 din: 2012)
Portret de editor În BUCUREŞTIUL CULTURAL citim un interviu cu Silviu Lupescu, directorul general al Editurii Polirom. În aproape orice capitol al discuţiei, Silviu Lupescu exprimă puncte de vedere consistente, de care trebuie să se ţină cont: „Pe plan local, doar câteva biblioteci municipale ma  [...]
de Marian Victor Buciu (Nr:45 din: 2012)
Unele dintre textele adunate în Jocurile divinităţii. Gândire, libertate şi religie la sfârşit de mileniu (ediţie îngrijită de Ioan I. Ică Jr., Ed. Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 1997), au fost rostite la Radio „Europa Liberă”. Limbajul este unul direct, familiar, plastic, cu simplităţi şi g  [...]
de Gabriela Gheorghişor (Nr:45 din: 2012)
Mihai Iovănel, Evreul improbabil. Mihail Sebastian: o monografie ideologică, Cartea Românească, Bucureşti, 2012, 322 pag Ca aproape tot ce vine dinspre Tânăra Generaţie interbelică, Mihail Sebastian reprezintă un „caz”. Cu atât mai interesant şi mai controversat din cauza sau datorită originii  [...]
de Cronicar (Nr:45 din: 2012)
Privind din alt unghi În revista ISTORIE ŞI CIVILIZAŢ IE (nr. 37, octombrie 2012), pe care o citim totdeauna cu folos intelectual, de data aceasta nea atras atenţia articolul „Corneliu Zelea Codreanu – un rol de Oscar?” semnat de o tânără cercetătoare în ştiinţe politice, Andreea Chiru. Prin int  [...]
de Cătălin Davidescu (Nr:44 din: 2012)
Recurgând la conceptele deja stabilite de postimpresionişti, fovişti, nabişti, expresionişti şi chiar avangardişti, uneori sensibilizaţi de relaţia cu peisajul, pictorii băimăreni reuşesc ficţiuni vizuale de o mare substanţă emoţională care oferă, în general, o lectură neofilită a acestuia. Iniţ  [...]
de Cronicar (Nr:44 din: 2012)
România e alta Să presupunem că vrem să mergem la teatru. Şi că alegem o reprezentaţie despre care avem referinţe că nu este una oarecare: Ivanov de Cehov, montată pe scena Teatrului Bulandra de Andrei Şerban. Ei bine, nu numai că nu vom fi dezamăgiţi (la pomul lăudat să nu te duci cu sacul…), d  [...]
de Cronicar (Nr:43 din: 2012)
Din Bucureştiul Cultural În BUCUREŞTIUL CULTURAL (nr. 118, octombrie) am remarcat grupajul de articole dedicate lui Marius Robescu. Daniel Cristea-Enache scrie despre romanul postum Trunchiul şi aşchia, publicat în 2005-2006 la Editura Muzeul Literaturii Române, roman lipsit de receptare critică  [...]
de Alex Goldiş (Nr:42 din: 2012)
Nu cred că există, în spaţiul românesc de după 1990, un mizantrop mai iubit de public decât Octavian Paler. Sigur că moralişti ai societăţii româneşti de tranziţie avem destui – de la jurnalişti precum Cristian Tudor Popescu până la eseişti precum Andrei Pleşu sau Gabriel Liiceanu. Ei mizează, î  [...]
de Cronicar (Nr:42 din: 2012)
Mitul Naţional ? În revista 22 (nr. 39, 25 septembrie – 1 octombrie) ne-a atras atenţia comentariul Cristinei Bogdan asupra unei expoziţii deschise la mijlocul lunii septembrie la Muzeul Naţional de Artă al României, cu tema Mitul Naţional. Contribuţia artelor la definirea identităţii româneşti  [...]
de Cronicar (Nr:41 din: 2012)
„Nu mai am nici un cititor“ În APOSTROF nr. 8 descoperim un text preţios: un poem-scrisoare, datat 10 septembrie 1987, pe care Florin Mugur l-a scris şi i l-a trimis lui Livius Ciocârlie. Versurile celor 7 fragmente care compun poemul surprind prin prospeţime şi expresivitate, par scrise acum: „  [...]
de Nicolae Oprea (Nr:40 din: 2012)

5.10.1830 - a murit Dinicu Golescu (n. 1777) 5.10.1847 - s-a născut Anghel Demetriescu (m. 1903) 5.10.1881 - s-a născut Barbu Lăzăreanu (m. 1957) 5.10.1884 - s-a născut D. V. Barnovschi (m. 1954) 5.10.1902 - s-a născut Zaharia Stancu (m. 1974) 5.10.1917 - s-a născut Ernest Ver  [...]

de Alex Goldiş (Nr:40 din: 2012)

Cu Blank, se poate spune că Vlad Moldovan debuta „la spartul târgului”, tocmai când formula poetică a douămiismului începea să dea semne de oboseală. Fără a o rupe total cu ea – o anumită cruzime autenticistă era de regăsit şi în versurile junelui poet – , volumul din 2008 (câştigător al Conc  [...]

de --- (Nr:40 din: 2012)

Uniunea Scriitorilor din România şi Asociaţia Scriitorilor Bucureşti anunţă cu profundă durere încetarea din viaţă a scriitorului Alexandru George, la 28 septembrie 2012. Alexandru George (numele real George- Alexandru Georgescu) s-a născut la 6 aprilie 1930 în Bucureşti şi a fost un străluci  [...]

de --- (Nr:40 din: 2012)

Uniunea Scriitorilor din România şi Asociaţia Scriitorilor Bucureşti anunţă cu profundă durere dispariţia distinsului poet şi traducător Romulus Vulpescu. A încetat din viaţă la vârsta de 79 de ani, pe 18 septembrie 2012, lăsînd traduceri din literatura franceză imposibil de ocolit. Romulus V  [...]

de Cronicar (Nr:40 din: 2012)

O demisie morală

Într-o revistă cândva plină de umor, un fost (nu e vina noastră) poet, convertit la publicistică, face (nu prima oară) speculaţii politice. Cică USR a invadat ICR: a se vedea numirea unor scriitori, membri ai USR, în diferite posturi la ICR. Ca şi cum cineva ar fi cerut pă  [...]

de Nicolae Manolescu (Nr:39 din: 2012)

Domnule preşedinte, Iertaţi-mi formula protocolară, dar, date fiind motivele care mă determină să vă scriu, formula firească între doi prieteni care se cunosc de-o viaţă mi s-ar fi părut nelalocul ei. Nu colegului de breaslă şi prietenului îi adresez scrisoarea care urmează, ci preşedintelui Secţ  [...]

de Nicolae Oprea (Nr:39 din: 2012)

28.09.1876 - a murit Costache Negri (n. 1812) 28.09.1882 - s-a născut Vasile Pârvan (m. 1927) 28.09.1931 - s-a născut Valeriu Râpeanu 28.09.1932 - s-a născut Leonida Teodorescu (m. 1994) 28.09.1934 - s-a născut Sina Dănciulescu 28.09.1950 - s-a născut Emilian Marcu 28.09.1  [...]

de Livius Ciocarlie (Nr:39 din: 2012)

Folosirea stângace a calificativelor: „În acest loc a fost sanatoriul în care a murit marele poet Mihai Eminescu.” Cine a scris nu ştie că Mihai Eminescu, fără marele poet, înseamnă mai mult. Aştept multă vreme un 135. În staţie, doi bătrânei. Prin faţa noastră trec tot felul de maşini, unele  [...]

de Cronicar (Nr:39 din: 2012)

Parisul văzut de un parizian

În revista SECOLUL 21 (nr. 1-6), Cronicarul a descoperit o mică bijuterie: un text de Michel Deguy intitulat „Distrugerea Parisului”. Ochiul poetului şi filosofului francez vede ceea ce ochiul turistului obişnuit nu poate să distingă: „Tot mărind Parisul pr  [...]

de Nicolae Oprea (Nr:38 din: 2012)

21.09.1864 - s-a născut Elena Văcărescu (m. 1947) 21.09.1875 - s-a născut H. Sanielevici (m. 1951) 21.09.1884 - s-a născut D. Barnoschi (m. 1954) 21.09.1934 - a murit G. Bogdan- Duică (n. 1866) 21.09.1938 - s-a născut Ioan Constantinescu (m. 2002) 21.09.1942 - s-a născut Ion Ş  [...]

de Alex Goldiş (Nr:38 din: 2012)

Alex Văsieş, Lovitura de cap, Bucureşti, Editura Casa de Pariuri Literare, 2012, 64 p.

Am mai scris-o şi cu alte ocazii: nu ştiu cum se întâmplă, dar la noi declinul poeziei cu majusculă (anunţat de Ion Simuţ încă de acum mai bine de un deceniu), departe de a diminua interesul pentru f  [...]

de Cronicar (Nr:38 din: 2012)

Booksland

Ne-a atras atenţia o ştire tv care spune multe. A prins contur şi la noi o iniţiativă prezentă de mult în unele ţări europene: în vagoanele de metrou au fost puse diverse volume de beletristică, menite să fie citite, rând pe rând, de călătorii care circulă cu acest mijloc de  [...]

de Paul Aretzu (Nr:37 din: 2012)

să mă întorc în faţa mea. să mă cufund în propriul chip şi să vorbesc în gura mea, întorcându-mi limba în limba mea. cu palmele să-mi acopăr tot trupul şi să-l cuprind ca pe lumina dusă acasă spre ziuă. cu genunchii strânşi, îmbrăţişându-mă cu braţele. respirând din mine însum  [...]

de Nicolae Oprea (Nr:37 din: 2012)

14.09.1778 - s-a născut Costache Conachi (m. 1849) 14.09.1853 - s-a născut Radu Rosetti (m. 1926) 14.09.1856 - s-a născut Sofia Nădejde (m. 1946) 14.09.1906 - s-a născut Emil Vora (m. 1979) 14.09.1942 - s-a născut Gabriela Genţiana Groza 14.09.1948 - s-a născut Iacob Roman <  [...]

de Livius Ciocarlie (Nr:37 din: 2012)

Îneacă într-un sos de vorbe deciziile – „…a fi inutil până la religiozitate; a trasforma existenţa într-un pretext al nimicniciei personale” – de la care nu s-a abătut. Ar fi şi acestea numai vorbe dacă nu le-ar scrie când e lipsit realmente de mijloace şi de perspective, neştiind că nu mai are d  [...]

de Cronicar (Nr:37 din: 2012)

Despre identitatea europeană

Revista 22 (nr. 35, din 28 august - 3 septembrie) reproduce (în traducerea lui Florin Gabrea) un interviu pe care André Glucksmann i l-a acordat lui Roman Leick şi care a apărut în „Der Spiegel”. Tema centrală a discuţiei o constituie identitatea europeană,  [...]

de Constanţa Buzea (Nr:36 din: 2012)

***

Ce nu se spune, s-a mai spus, Nimic de plâns lângă tăcere, A fi cândva atât de sus Fără surâs, fără putere, Rimând cu gândurile dus, Ritmând făţiş, cum nu se cere, Trup lin trădându-şi nesupus, Natură, spirit şi plăcere, Albí şi se născu adus Mereu î  [...]

de Iulian Boldea (Nr:36 din: 2012)

Un „erudit al ingeniozităţii şi un mistic al savanteriei filologice” (Al. Cistelecan) ce a împlinit, la 8 iulie, 70 de ani, Şerban Foarţă a fost, pe bună dreptate, considerat de exegeză un artizan al cuvântului poetic şlefuit cu migală, inserat cu obstinată atenţie în montura unei fraze radical c  [...]

de Nicolae Oprea (Nr:36 din: 2012)

7.09.1902 - s-a născut Şerban Cioculescu (m. 1988) 7.09.1930 - s-a născut Gheorghe Mihăilă (m. 2011) 7.09.1930 - s-a născut Ion Arieşanu 7.09.1944 - s-a născut Teodor Tihan 7.09.1946 - s-a născut Petru Livius Bercea 7.09.1951 - s-a născut Markó Béla 7.09.1972 - s-a născut  [...]

de Cronicar (Nr:36 din: 2012)

Gropi vacante

În articolul „Chiar pe Calea Victoriei” din ultimul număr al DILEMEI VECHI, istoricul Andrei Pippidi deplînge indolenţa edililor faţă de arhitectura Bucureştiului. Situaţia nu e nouă, dar cum Cronicarul trece aproape zilnic pe lînga terenul viran consemnat în articol, mer  [...]

de Nicolae Oprea (Nr:35 din: 2012)

1.09.1847 - s-a născut Simion Florea Marian (m. 1907) 1.09.1939 - s-a născut Maria Cogălniceanu 1.09.1940 - s-a născut Alexandru Grigore (m. 1981) 1.09.1943 - s-a născut Constantin M. Popa 1.09.1944 - a murit Liviu Rebreanu (n. 1885) 1.09.1948 - s-a născut Ioan Dumitru Denciu  [...]

de Adina Diniţoiu (Nr:35 din: 2012)

De curând a fost reeditat, la Editura Casa de Pariuri Literare, volumul de poeme jucăria mortului de Constantin Acosmei, apărut iniţial în 1995 şi aflat acum la a patra reeditare – o ediţie frumoasă, revăzută de autor (cu o prefaţă de Daniel Cristea- Enache). E un volum foarte bun – îndeosebi  [...]

de Livius Ciocarlie (Nr:35 din: 2012)

Pe Splaiul Unirii, îi zic. Mă duce şi mă lasă într-un loc. Nu prea seamănă a splai. O fi pe aici vreun râu subteran, îmi zic. De găsit, nu găsesc. Apare o poştăriţă. Ce bulevard e ăsta? Bulevardul Unirii, zice. Nu-i Splaiul Unirii? Nu. Şi Splaiul unde e? Mai încolo. Mai merg ce mai merg şi, la ca  [...]

de Cronicar (Nr:35 din: 2012)

Lenea minţii

Revista de literatură şi artă ANTITEZE, care apare la Piatra Neamţ sub conducerea redactorului-şef Raluca Naclad, conţine în numărul din iulie un grupaj aniversar dedicat centenarului Celibidache, unde cronicarul a dat peste cîteva extrase din luările de cuvînt ale compozi  [...]

de Nicolae Oprea (Nr:34 din: 2012)

25.08.1849 - s-a născut G. Dem. Teodorescu (m. 1900) 25.08.1902 - s-a născut Camil Baltazar (m. 1977) 25.08.1907 - a murit Bogdan Petriceicu Hasdeu (n. 1838) 25.08.1925 - s-a născut M. Niţescu (m. 1989) 25.08.1935 - s-a născut Mihail Sabin (m. 1975) 25.08.1952 - a murit Tiberi  [...]

de Paul Diaconescu (Nr:34 din: 2012)

Zbigniew

Am luat-o pentru titlul ei: Ajutor! Mă numesc Zbigniew. Tot un Pierde- Ţară şi el, mi-am zis, dar răsfoind cartea am văzut că nu era chiar aşa: Zbigniew s-a născut aici. Dar cum să te cheme Zbigniew într-o ţară în care sunetul „z” se pronunţă „s”? Iar dacă numele de familie în  [...]

de Cătălin Davidescu (Nr:34 din: 2012)

Prezenţă mai mult discretă în peisajul artistic contemporan, Gabriel Giodea nu a început să se manifeste public decât în anul 2006 când a debutat la Craiova cu Mobile & Inside , fiind atunci prima voce din spaţiul oltean care îşi formula demersul cu o sensibilitate şi într-o vizualitate aprop  [...]

de Cronicar (Nr:34 din: 2012)

Scrisori de la Ion Ghica

În MAGAZIN ISTORIC (nr. 8/2012) d-na Georgeta Filitti publică două scrisori ale lui Ion Ghica. Sunt inedite? D-na Filitti nu ne spune, în această privinţă, nici da, nici nu. Iar noi nu am avut răgazul să consultăm Catalogul corespondenţei lui Ion Ghica (întocmit de  [...]

de Nicolae Oprea (Nr:33 din: 2012)

19.08.1914 - s-a născut I. Vitner (m. 1991) 19.08.1935 - s-a născut Oltyán Laszló (m. 1990) 19.08.1935 - s-a născut Dumitru Radu Popescu 19.08.1941 - s-a născut Elena Bulai 19.08.1948 - s-a născut Radu Anton Roman (m. 2005) 19.08.1961 - a murit N.I. Herescu (n. 1906) 19.08  [...]

de Livius Ciocarlie (Nr:33 din: 2012)

„…mulţumesc, bine, îmi răspunde de la capătul firului moartea”, aşa scrie, într-un vers, Octavian Doclin.

„Şi mor treptat, şi iarăşi nu mai mor…”. Gheorghe Pruncuţ.

Cădem de acord: tot timpul aşteptăm să treacă timpul. Găsim noi câte un pretext!

Primesc de la Jean Pop  [...]

de --- (Nr:33 din: 2012)

Deloc vorbăreţul Picasso

France Culture a consacrat între 23 şi 27 iulie o serie de emisiuni lui Picasso. Marele pictor, se ştie, avea limba legată. Pe cât de harnic şi iute era de mână, pe atât de leneş şi de încet era de gură. Autorii emisiunii s-au străduit să pună cap la cap docume  [...]

de Cronicar (Nr:33 din: 2012)

Candidatul

ARGEŞ nr. 7 (iulie), la rubrica „Accent ascuţit”, publică, sub semnătura lui Dumitru Augustin Doman, un articol de o ironie tăioasă intitulat Candidatul Laurian Stănchescu şi minunatele lui idei de preamărire a scriitorului român contemporan: „Nu ştiu când au loc alegerile la Un  [...]

de Nicolae Oprea (Nr:32 din: 2012)

13.08.1864 - s-a născut Spiridon Popescu (m.1933) 13.08.1917 - s-a născut Ovidiu Bârlea (m.1990) 13.08.1917 - a murit Alexie Mateevici (n.1888) 13.08.1927 - s-a născut Silvia Andreescu 13.08.1928 - s-a născut David Gyula 13.08.1928 - s-a născut Ion Lăncrănjan (m.1991) 13.0  [...]

de Alex Goldiş (Nr:32 din: 2012)

Puţine destine creatoare ale scriitorilor români contemporani sunt mai contorsionate decât cel al lui Norman Manea. Aproape din orice punct de vedere l-ai privi, autorulÎntoarcerii huliganului e ceea ce s-ar putea numi „un caz”. Mă refer aici atât la problema identitară – evreul din România e  [...]

de Cronicar (Nr:32 din: 2012)

O opţiune lăudabilă

În Q MAGAZINE, sub semnătura lui Ionuţ Vulpescu, putem citi, ca principal articol, de deschidere, al numărului 137 (din iulie-august), o evocare a lui N. Steinhardt, acum, la centenarul naşterii sale: „Una dintre marile cărţi ale literaturii române din secolul XX, Jurna  [...]

de --- (Nr:31 din: 2012)

Ioan Alexandru, cunoscutul poet, publicist, eseist, traducător şi, după 1990, om politic, a trăit la începutul tinereţii o frumoasă poveste de dragoste, într-un sat românesc de pe Someş. În perioada studiilor din oraşul Cluj, între Ioan Alexandru, viitorul poet, autorul Imnelor (Imnele bucuriei –  [...]

de Livius Ciocarlie (Nr:31 din: 2012)

Pierd vremea, mă ţin de nimicuri şi, brusc, îmi vine în cap câte un fragment. Nu ştiu la ce-i bun, cine are nevoie de el – dar e distractiv. 

Se ia, în cantitate variabilă, de preferinţă cu nemiluita, libertate faţă de sine, de ceilalţi, de viaţă şi de moarte, de scris şi se amestecă b  [...]

de Cronicar (Nr:31 din: 2012)

Dispoziţia şi vocea

În EUPHORION nr. 5-6, Nora Iuga este prezentă cu o pagină de poeme, dar şi cu un interviu din care cităm: „Mi-am creat şi o teorie cu care mă mândresc. Autorul, pe parcursul unei cărţi, traversează dispoziţii (în germană Stimmungen). Dispoziţiile îşi cheamă vocea (d  [...]

de Nicolae Oprea (Nr:30 din: 2012)

30.07.1887 - s-a născut Franió Zoltan (m. 1978) 30.07.1893 - s-a născut Mihail Celarianu (m. 1985) 30.07.1894 - s-a născut Al. O. Teodoreanu (m. 1964) 30.07.1934 - s-a născut Tita Chiper-Ivasiuc (m. 2002) 30.07.1935 - s-a născut Traian Dorgoşan 30.07.1940 - s-a născut Constant  [...]

de Alex Goldiş (Nr:30 din: 2012)

Lucrul care frapează imediat când rosteşti numele lui Petre Barbu e neafilierea la niciuna dintre direcţ iile (era să zic „găştile”) literare de azi. Jurnalist de profesie, prozatorul şi dramaturgul a preferat să păstreze o distanţă profilactică faţă de o lume culturală nu doar zgomotoasă, ci, di  [...]

de Redacția (Nr:30 din: 2012)
De curând am putut vedea şi auzi, pe unul din canalele Tv de la noi, o ştire care ne dă de gândit. Este povestea unui tunel lung de şapte sute de metri care a fost descoperit că lega o casă nou construită de un garaj, parcă. De ce era nevoie de un asemenea tunel secret? Fiindcă un capăt al său se af  [...]
de Cronicar (Nr:30 din: 2012)

ADN-ul voievozilor români

Informaţia ar fi uluitoare, dacă în România de astăzi ar mai exista un minim respect faţă de ştiinţă: Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional a aprobat, cu câtăva vreme în urmă, prin semnătura unui arheolog, deshumarea osemintelor lui Vladislav-Vlaicu Vodă  [...]

de Dan Stanca (Nr:29 din: 2012)

Subsemnatul este consternat şi, pur şi simplu, nu mai înţelege pe ce lume i-a fost dat să trăiască. Ar vrea să scrie relatarea aceasta la persoana întâi, dar dintr-un fel de pudoare combinată cu nevoia de autodeta- şare crede că mai nimerită ar fi persoana a treia.

Se mai gândeşte că ş  [...]

de Carmen Focşa (Nr:29 din: 2012)

Trăim grăbiţi de parcă-ncercăm Să scăpam de o povară, de o obligaţie mondenă În care să nu ne-ntrebe nimeni prea mult, În care darurile să nu ne-spăimânte La gândul că trebuie să le-ntoarcem înzecit, În care moartea celuilalt să nu-nsemne Doar fatalitatea ajunsă deocamdată  [...]

de Livius Ciocarlie (Nr:29 din: 2012)

„…la vertu dans toute la fleur de sa bêtise.” Cinismul în toată splendoarea lui, la Vautrin. La scriitorul însuşi, sarcasmul cu aparenţă soft: „…un fel de făptură intermediară între om şi plantă sau – poate – între om şi Dumnezeu.”

„…alţii spiritualizează carnea, cerându- i să le dea c  [...]

de Cronicar (Nr:29 din: 2012)

O revistă din Alba Iulia

Am citit numărul triplu (apriliemai- iunie) al revistei DISCOBOLUL. Sunt de reţinut poemele pe care le publică Liviu Ioan Stoiciu: „ai fi putut să-mi scrii – la cât de vinovat mă simt, ai/ fi putut să-mi întăreşti credinţa/ în tine, că doar pe tine te iubesc. D  [...]

de Mihaela Mudure (Nr:28 din: 2012)

Începuturile modernităţii (în termeni româneşti, perioada 1700-1830, chiar 1848) au atras multe condeie. Amestecul baroc de orientalism şi occidentalism, încercările de modernizare simultane cu supravieţuirea încăpăţânată a unor structuri care ţin profilul tradiţional românesc, toate acestea au a  [...]

de Cronicar (Nr:28 din: 2012)

Ofensiva unei edituri

Casa de Pariuri literare, editura înfiinţată de un cristian şi Victor Jalbă- Şoimaru îşi continuă ofensiva. Cu încăpăţânare şi cu vocaţie, dar şi cu o precizie de ceasornic elveţian, aceşti doi tineri editori propun cititorilor, săptămână de săptămână, noi şi noi  [...]

de Aurel Pantea (Nr:27 din: 2012)

Moartea pentru Tine, Doamne Isuse Hristoase, e o chestiune clasată, face parte din inventarul problemelor rezolvate. Înainte de a cunoaşte febrele ei, sudoarea de sînge, pe care Tu ai cunoscut-o, eu Te iubesc, Doamne, şi cu partea din mine ce va muri, cu stratul gros de umanitate,  [...]

de Livius Ciocarlie (Nr:27 din: 2012)

Despre un primitiv: „…rămâne aşezat timp de ore, pur şi simplu acolo, într-o inerţie totală; dacă-l întrebi la ce se gândeşte, este ofensat, căci în ochii lui a gândi este privilegiul nebunilor! Deci n-ai de ce să presupui că se agită vreo gândire în el.” Mă cam recunosc.

Cred că, fără  [...]

de Cronicar (Nr:27 din: 2012)

O lecţie de istorie, altfel

Ziarul ROMÂNIA LIBERĂ, sub semnă tura lui Dan Gheorghe, semnalează un eveniment care va avea loc între 23 şi 27 iulie, la Piteşti. Cinci dintre supravieţuitorii „experimentului Piteşti” vor povesti studenţilor de astăzi despre ororile la care au fost supuşi  [...]

de Cătălin Davidescu (Nr:26 din: 2012)

S-au scris de-a lungul anilor, aici şi în stră- inătate, studii consistente despre creaţia lui Marcel Iancu, unul dintre actorii importanţ i ai avangardei istorice. Cred că se vor mai scrie multe alte rânduri despre opera sa ori locul pe care îl merită, şi poate nu-l are încă în lume, dar mai ale  [...]

de Constantin M. Popa (Nr:26 din: 2012)

Poezia lui Toma Grigorie, de la Visele cuvintelor, prima sa carte, şi până la recentul volum, Cina cea de toamnă (Ed. DaciaXXI, 2011), refuză lectura inocentă.

Cele trei decenii care au trecut de la anul debutului editorial nu marchează etape lirice distincte. Creaţia literatului craio  [...]

de Cronicar (Nr:26 din: 2012)

Hiperbolă fără temei

În numărul 5 din 2012 al revistei ACOLADA, Barbu Cioculescu, cu acelaşi umor şi aceeaşi rafinare a termenilor, îşi răsfaţă cititorii cu cîteva meditaţii care vin la ţanc în marginea posterităţii lui Caragiale. Dar ce a atras atenţia Cronicarului în articolul „Carag  [...]

de Livius Ciocarlie (Nr:25 din: 2012)

Cobor să stau de vorbă cu T şi am imaginea formidabilei intensificări şi creşteri de viteză a Istoriei în unele împrejurări. Găsesc pe masă, rămasă cine ştie cum, o invitaţie primită de la Jack Lang, ministrul Culturii, la o recepţie unde avea să fie prezent, se spune, şi Laurent Fabius, preşedin  [...]

de Cronicar (Nr:25 din: 2012)

Promenada scriitorilor

Recent, la sediul Filialei Cluj a USR, în cadrul reuniunii de primăvară-vară a scriitorilor clujeni, a fost lansat un impunător volum colectiv, Promenada scriitorilor. Almanah ilustrat, 2012. Cartea a apărut la Editura Eikon, cu sprijinul Primăriei Cluj-Napoca. L  [...]

de Ioan Holban (Nr:24 din: 2012)

Într-o mărturisire de pe coperta a patra a celei mai recente cărţi de poezie, La pierderea speranţei (Casa de Pariuri Literare, 2012), Nicolae Prelipceanu ne îndeamnă să nu căutăm aici vreo structură de rezistenţă, fără a-şi refuza, însă, „o aparenţă de unitate“ care vine „din constanţa obsesiilo  [...]

de Cronicar (Nr:24 din: 2012)

Spune-mi ce priveşti

N-ar fi lipsit de interes să facem un experiment simplu: să ne oprim o clipă privirea asupra ofertei pe care diverse firme de televiziune prin cablu ne-o pun la dispoziţie, încercând să configurăm profilul nostru intelectual în funcţie de ce programe preferăm. Să l  [...]

de --- (Nr:23 din: 2012)

A încetat din viaţă profesorul Marco Cugno (n. 25 aprilie 1939, Avigliana, Italia). Traducător, istoric şi critic literar, licenţiat în Litere al Universităţii din Torino, a fost, între 1965 şi 1969, lector de limba italiană al Facultăţii de Filologie de la Universitatea din Bucureşti. După reînt  [...]

de Cronicar (Nr:23 din: 2012)

Exerciţii de concizie expresivă

Ne-a vizitat ţara profesorul David Crystal, specialist în ligvistică din Marea Britanie, care a ţinut o serie de conferinţe la Bucureşti, Iaşi şi Timişoara. Cu acest prilej, el a acordat Silviei Dumitrache un interviu ce poate fi citit în numărul 368 din OBS  [...]

de Alexandru Niculescu (Nr:22 din: 2012)

Dacă îmi permit să scriu despre un eminent istoric care nu a avut prea multe relaţii cu lumea literară, nici în România, nici în străinătate, justificările mele pot fi insuficiente. În definitiv, eu nu sunt istoric, iar „România literară“ este o revistă de literatură.

Şi totuşi! Dacă u  [...]

de Magda Cârneci (Nr:22 din: 2012)

Am să încep printr-o mărturisire. Cînd am cumpărat antologia Poezia este altceva. 1001 definiţii ale poeziei * , mărturisesc că m-am desfătat din plin de varietatea şi mai ales de frumuseţea citatelor şi comentariilor despre actul poetic pe care aţi ştiut să le uniţi cu ingeniozitate în paginile  [...]

de Iulian Boldea (Nr:22 din: 2012)

Într-un articol din „România literară” (nr. 17/ 2010) Nicolae Manolescu sintetizează, într-o schemă analitică triadică, profilul poetic al lui Ion Horea: „Trei lucruri sunt izbitoare în versurile lui Horea. Primul este o ureche muzicală absolută. Cum, iarăşi, ardelenii n-au avut decât rareori. Al  [...]

de Cronicar (Nr:22 din: 2012)

Plagiatul, plagă (inter)naţională

Două articole şi un interviu ne reţin atenţia în numărul din 15-21 mai al revistei 22. Andrei Cornea comentează, în stilul lui limpede şi exact, situaţia de la MECT ca urmare a plagiatelor celor doi miniştri numiţi de USL, unul retras, altul, demisiona  [...]

de Gabriel Coşoveanu (Nr:21 din: 2012)

Asociată rugozităţii minereşti, Valea Jiului, într-o ierarhizare rapidă a locurilor atractive făcută de mentalul colectiv, nu-şi găseşte un loc fruntaş. Dimpotrivă. Sufocată în halda de steril a prejudecăţ ilor despre umanitatea întunecată care iese din subsol cu negrul presimţirilor urâte, repre  [...]

de Livius Ciocarlie (Nr:21 din: 2012)

Impersonalitatea mea e şi nativă, şi asumată. Pornesc de la părerea că e bine ca într-o cultură să existe cât mai multe orientări. Nu simt nevoia să-mi zdrobesc adversarii. Când merită, mă bucur că ei există. De aceea însă nici nu am, decât virtuali, iar cultura unei ţări se face cu adversari rea  [...]

de Alexandru Matei (Nr:21 din: 2012)

Ne-ar trebui o mie de ani să reclădim ce s-a dărîmat repejor, după cel de-Al Doilea Război Mondial, şi nici aşa n-am fi siguri că am putea reface un imens prestigiu pierdut: în 1963, după ce limba rusă devenea opţională în şcolile româneşti, doi din trei elevi români alegeau limba franceză ca pri  [...]

de Cronicar (Nr:21 din: 2012)

De ce (ar trebui să) sprijinim cultura în Europa?

A apărut în DILEMA VECHE nr. 429, din 3 - 9 mai 2012, un articol care la vremea respectivă a scăpat vigilenţei Cronicarului, dar care tratează un subiect peren, prin urmare merită a fi semnalat chiar şi cu întârziere. Textul este semnat  [...]

de Gabriela Gheorghişor (Nr:20 din: 2012)

Într-un format inedit, itinerant, s-a desfăşurat, la Călimăneşti şi la Alba Iulia (4-6 mai 2012), cea de-a V-a ediţie a „Colocviului romanului românesc contemporan“. S-ar zice că romancierii au mers pe urmele voievozilor Mircea cel Bătrân şi Mihai Viteazul, poposind o zi pe malul Oltului, la Ho  [...]

de Marta Petreu (Nr:20 din: 2012)

1. Prima frază e capătul ghemului, Rebreanu avea dreptate. Ca la versuri. Nici o deosebire, din acest punct de vedere, între scrierea unui poem şi scrierea unui roman. Sau chiar a eseurilor ori studiilor. Prima frază ca îmbinare a materiei şi formei. 2. Nu uita ce-a făcut Tolstoi din Nataşa R  [...]

de Madeliene Karacasian (Nr:20 din: 2012)

Proclamarea de către UNESCO a Erevanului drept Capitală Mondială a Cărţii în 2012 a prilejuit, în ultima decadă a lunii aprilie, o serie de manfestări care au avut în centrul atenţiei lor sărbătorirea a 500 de ani de tipar armean, cea de-a VI-a Conferinţă Panarmeană a Scriitorilor, vernisajul „Ar  [...]

de Luminiţa Marcu (Nr:20 din: 2012)
Politizarea revistei în numărul din 27 iulie 1967 este mai mult decît evidentă şi aminteşte perfect vremurile cînd fotografia lui Lenin ocupa un sfert din prima pagină. Acelaşi aranjament şi acum, doar că fotografia îl înfăţişează pe Nicolae Ceauşescu, din profil, aplaudînd la tribuna Marii Adunări  [...]
de Cronicar (Nr:20 din: 2012)

Baliverne

Sunt fără sfârşit convoaiele de inşi care susţin că i-au fost prieteni lui Nichita Stănescu şi că ştiu despre el lucruri de tot felul care trebuie spuse neapărat contemporanilor. Li se alătură acum Irimie Străuţ, autor de literatură pentru copii, fost cursant al faimoasei Şco  [...]

de --- (Nr:19 din: 2012)

Juriul Uniunii Scriitorilor din România pentru nominalizări, alcătuit din: Mircea A. Diaconu (Preşedinte), Lucian Alexiu, Iulian Boldea, Dan Mircea Cipariu, Sanda Cordoş, întrunit în data de 2 mai 2012, a decis nominalizarea următoarelor cărţi pentru Premiile Uniunii Scriitorilor din România, pen  [...]

de Sorin Arhire (Nr:19 din: 2012)

George Cristian Maior, Incertitudine. Gândire strategică şi relaţii internaţionale în secolul XXI, Bucureşti, RAO International Publishing Company, 2009, 252 pag.

Apărută la prestigiosul grup editorial RAO, cartea reprezintă de fapt o alăturare a eseurilor scrise de auto  [...]

de Nicolae Oprea (Nr:19 din: 2012)

13.05.1889 - s-a născut Ion Trivale (m. 1916) 13.05.1924 - s-a născut Iv Martinovici (m. 2005) 13.05.1927 - s-a născut Gheorghe Vlad (m. 1992) 13.05.1931 - s-a născut Dan Grigorescu (m. 2008) 13.05.1936 - s-a născut Bárány Ferencz 13.05.1937 - s-a născut George Sanda 13.05  [...]

de Alex Goldiş (Nr:19 din: 2012)

Liviu Antonesei, Victimele inocente şi colaterale ale unui sângeros război cu Rusia, Bucureşti, Editura Polirom, 2012, 204 p.

Avem puţini autori români mai proteici şi mai harnici decât Liviu Antonesei, fie că e vorba de studii docte în sociologie, de jurnalism (cultural  [...]

de Livius Ciocarlie (Nr:19 din: 2012)

Principalul defect al democraţiei: votul universal. Cum n-o să găseşti mai mulţi amatori de Beethoven decât de manele, nici mai mulţi oameni avizaţi decât cu mintea aburită n-o să găseşti. Norocul democraţiei este că politicienii nu se ţin de promisiuni. Fac ce cred ei că trebuie să facă, mai bin  [...]

de Luminiţa Marcu (Nr:19 din: 2012)

Numărul 20, din 18 mai [1967], are deasupra frontispiciului revistei trimiterea la „Scriitori ai secolului XX, Faulkner, Rilke”, un semn evident al deschiderii spre cultura occidentală care se manifesta pe toate planurile şi, aşa cum se stabilise de curînd, indiferent de „modalitatea artistică”.  [...]

de Cronicar (Nr:19 din: 2012)

Agenda evenimentelor culturale

La Călimăneşti şi Alba Iulia s-a desfăşurat Colocviul romanului românesc. În dezbaterile din prima zi, de la Hotelul Căciulata, aflat pe malul Oltului, lângă Mânăstirea Cozia, au avut intervenţii interesante (poate locul i-a inspirat) Dan Stanca, Horia  [...]

de Ion Cocora (Nr:18 din: 2012)

Greu e să mă împac cu gîndul că la 30 aprilie s-a împlinit un an de la plecarea dintre noi a prietenului Petru Cârdu. Încă nu se uscase cerneala pe cel de al doilea volum de poeme al său, Aducătorul ochiului, când la începutul anilor şaptezeci am însoţit la Vârşeţ, în calitate de cronicar teatral  [...]

de Nicolae Oprea (Nr:18 din: 2012)

5.05.1919 - s-a născut Mihnea Gheorghiu (m. 2011) 5.05.1922 - s-a născut Dumitru Hâncu 5.05.1927 - s-a născut Vicu Mîndra (m. 2010) 5.05.1933 - s-a născut Gheorghe Zarafu 5.05.1940 - s-a născut Toma Grigorie 5.05.1948 - a murit Sextil Puşcariu (n. 1877) 5.05.2004 - a murit  [...]

de Ruxandra Niculescu (Nr:18 din: 2012)

Vor rămâne cărţile

„Să se laude alţii cu paginile scrise – eu mă mândresc cu cele pe care le-am citit.“ (Jorge Luis Borges)

În urma mea vor rămâne cărţile altora în sicriele rafturilor – pe masa mea paginile de un alb cadaveric cuţitul creionului<  [...]

de Cronicar (Nr:18 din: 2012)

Proiecte culturale

Sunt în curs mai multe proiecte culturale de mare interes ale Uniunii Scriitorilor. În aceste zile, la Alba Iulia, cu sprijinul Consiliului Judeţean şi în organizarea filialei locale a USR, s-a desfăşurat cea de-a şaptea ediţie a Colocviului tinerilor scriitori. Part  [...]

de Luminiţa Marcu (Nr:18 din: 2012)

În acelaşi număr [18/1967], obsesia istorică începe deja să ia un aer fioros, pentru că în interior, cu supratitlul „Afirmarea conştiinţei naţionale în literatura română”, se înşiră articole categorice şi chiar inflamate, pe trei pagini, semnate în primul rînd de Dan Zamfirescu (în cel mai amplu  [...]

de A. Gh. Olteanu (Nr:17 din: 2012)

Conversaţia cu Nora Iuga, Bucureşti, Editura Tracus Arte, 2011, 187 pag.

Am cunoscut-o pe Nora Iuga în 2005, când hazardul ne-a îngăduit împreună în Neptun, la festivalul „Zile şi nopţi de literatură“ organizat de Uniunea Scriitorilor. O femeie volubilă, toată energie, c  [...]

de Livius Ciocarlie (Nr:17 din: 2012)

Am citit cu mult interes o carte a lui Erwin Kessler despre trei artişti, dintre care m-a reţinut mai ales Ştefan Bertalan. Arta acestuia îi apare criticului nu ca o reacţie la Epocă, ci ca efect al dereglării produse de ea într- o sensibilitate vulnerabilă. Deşi în altă tonalitate, mergând până  [...]

de Luminiţa Marcu (Nr:17 din: 2012)

Gazeta literară numărul 17 din 27 aprilie 1967 este un foarte interesant exemplu de îmbinare a sărbătorii politice cu un autohtonism din ce în ce mai apăsat. Deasupra frontispiciului, care are, desigur, culoarea roşie, stă scris, cu acelaşi roşu aprins, „Trăiască 1 Mai”. Îndemnul cu litere minusc  [...]

de Cronicar (Nr:17 din: 2012)

Bieţii cititori

Reproducem câteva fragmente dintr- o cronică de poezie publicată în revista ARGEŞ: „Poeziile din recentul volum (…) trasează liniile de forţă ale unui lirism răscolitor şi grav, impunând prin autenticitatea trăirilor, ca şi prin fermitatea articulării lor într-un univer  [...]

de Rodica Zafiu (Nr:16 din: 2012)

În textele lui Caragiale se găsesc destule forme lexicale sau expresii ieşite din uzul curent; cititorii nu le observă, de obicei, fie pentru că sunt familiarizaţi cu fragmentele aflate în circuitul public şi repetate ca atare, fie pentru că sensul lor se deduce din context.

Ca şi în c  [...]

de Luminiţa Marcu (Nr:16 din: 2012)

Titlurile care ies în evidenţă în numerele anului 1966 sînt cu preponderenţă cele legate într-un fel sau altul de ideea patriotică, fie că se vorbeşte despre „Specificul naţional în literatura română” (la o masă rotundă a Gazetei literare preluată în numărul din 7 aprile), despre daci, într-o tab  [...]

de Cronicar (Nr:16 din: 2012)

Scara măgarilor

Pe o scară a măgarilor, câţiva plagiatori recenţi din Europa ar ocupa, în ordinea importanţei funcţiei publice, următoarele locuri: 1) un preşedinte de ţară; 2) un ministru; 3) un parlamentar. Despre primii doi aţi aflat mai demult, ca şi despre ţările lor, Ungaria şi,  [...]

de Iulian Boldea (Nr:15 din: 2012)

Versurile lui Eugeniu Nistor din această antologie cu titlu sugestiv, Prolegomenele inimii (Editura Dacia XXI, 2011), au, dincolo de timbrul elegiac şi de postura lor uşor confesivă, o ţinută interogativă limpede. Poetul problematizează, pune sub semnul întrebării adevăruri prestabilite, mirarea  [...]

de Livius Ciocarlie (Nr:15 din: 2012)

N-aş putea să cred decât într-un Dumnezeu care plânge. Dacă nu, mai bine un principiu spiritual.

Când am o idee, o formulez cu grijă. O trec în computer. O recitesc. O şterg.

Experienţă referitoare la puterea de gândire în somn. Visam spre dimineaţă când, la trezire, îţi mai ami  [...]

de --- (Nr:15 din: 2012)

Ghid amoros

Amuzant şi inteligent comentariul lui Ciprian Vălcan din ultimul număr la revistei timişorene ORIZONT (în articolul Teoria amantelor) în marginea cărţii scriitorului argentinian Julio Alfonso Coreto, Manual pentru buna întrebuinţare a amantelor, publicat în 1958. Aflăm că argen  [...]

de Luminiţa Marcu (Nr:14 din: 2012)

Numărul 7 al revistei, din 17 februarie 1966, oferă un nou prilej de manifestare a poeziei partinice, pentru că se comemorează evenimentele de la Griviţa. Nu există însă, ca altădată, nici un anunţ în acest sens, semnificativ pentru faptul că evenimentul istoric nu mai marchează atmosfera întregi  [...]

de Cronicar (Nr:14 din: 2012)

O şcoală de lectură critică

Luni seara, 26 martie, într-un cadru neconvenţional, la Club A, s-a desfăşurat o reuşită ediţie a Atelierelor Vorba Vine iniţiate de Cosmin Ciotloş cu studenţ ii Facultăţii de Litere din Bucureşti. Este un cerc de lectură care-i reuneşte pe unii dintre cei mai pr  [...]

de Livius Ciocarlie (Nr:13 din: 2012)

În momentul ăsta, nu ştiu cum se face, poate pentru că e Crăciunul, oamenii stau pe acasă, nu te pun la treabă, fapt este: n-am nici o temă de făcut.

Este reconfortant să afli că ai trăsături comune cu oameni mari. De exemplu, cu Jung. Am fost şi eu „sincer, un idiot la matematică”, ca  [...]

de Luminiţa Marcu (Nr:13 din: 2012)

În 1968, dominaţia literaturii şi a subiectelor de specialitate se simte asupra evenimentului istorico-politic. În numărul 3 din 18 ianuarie 1968 al Gazetei literare, (…) accentul paginii, şi din punctul de vedere al paginării, şi datorită subiectului incitant pentru publicul cititor de literatur  [...]

de Cronicar (Nr:13 din: 2012)

Intelectualii şi politica

Dosarul DILEMEI VECHI din 22- 28 martie se intitulează „Intelectualii şi politica” şi cuprinde o dezbatere pe tema incitantei cărţi a lui Lucian Boia, Capcanele puterii. Elita intelectuală românească între 1930 şi 1950 (Humanitas, 2011), precum şi patru portre  [...]

de Alexandru Niculescu (Nr:12 din: 2012)
De ziua ta aniversară, gândul mi se-ndreaptă de departe cu dragoste şi preţuire către tine. Acum 70 de ani, odată cu Buna Vestire, ai apărut pe lume în timpuri grele. Anii care au urmat au fost încă şi mai grei. Dar tu de atunci şi până azi ai reuşit, curată şi iluminată de Sus, să dai României o op  [...]
de Luminiţa Marcu (Nr:12 din: 2012)

Oprivire comparativă asupra paginilor prime ale revistei Gazeta literară din anii 1966, 1967 şi 1968 – ultimul an de apariţie – poate fi un exerciţiu productiv. (...) Din punct de vedere al conţinutului, citite comparativ, aceste prime pagini arată o serioasă diminuare a politicului dinspre 1966  [...]

de Cronicar (Nr:12 din: 2012)

Ce adevăruri ne livrează televiziunile

Din seria de jalnice măsluiri cu care televiziunile Antena (şi probabil nu numai ele!) alimentează populaţia, de curând ne-a fost dezvăluită una antologică. Graţioasa crainică Andreea Berecleanu apare în jurnalul de ştiri şi ne anunţă, cu voce gravă d  [...]

de Vasile Lungu (Nr:11 din: 2012)

În lipsa unor mărturii lămuritoare din partea lui Caragiale asupra motivelor care l-au determinat să ia hotărârea exilului berlinez, biografii marelui scriitor au formulat câteva ipoteze. În anii proletcultismului, istoricii literari dogmatici nu vedeau decât o singură cauză a părăsirii ţării  [...]

de Livius Ciocarlie (Nr:11 din: 2012)

Te prietenoasă cu meşterii care ne vin în casă. Rezultatul: lucru de mântuială (la domnul A., un mare generos, şi dornic să schimbe o vorbă, era prăpăd). Eu, teoretician, o învăţ: nu-i practic să te porţi bine cu românul. Te ia de prost.

Se ştie, un om cu grijă pentru starea lui de spi  [...]

de Luminiţa Marcu (Nr:11 din: 2012)

Orelaxare aproape generală se simte în paginile revistei Gazeta literară în a doua jumătate a anului 1965. Nici importante discuţii cu miză literară – pentru că deschiderea pe care o aştepta toată lumea avusese deja loc în cadrul Conferinţei U.S.R. –, nici majore intruziuni ale politicului nu mai  [...]

de Cronicar (Nr:11 din: 2012)

O lectură agreabilă

În zece ani, România a suferit o decimare, în sensul iniţial al cuvântului: adică, a pierdut aproximativ o zecime din populaţia sa. Sau, cum plastic se exprimă autorii documentarului din FLAC|RA, „România a pierdut o Lituanie”. Această depopulare a României are efec  [...]

de Luminiţa Marcu (Nr:10 din: 2012)

Paginile 2 şi 3 ale numărului 13 şdin 1965ţ sunt pline de fotografii de mari dimensiuni cu G. Călinescu, alături de reproducerea cunoscutului portret de Ciucurencu. Supratitlul nu dezvăluie însă limpede nefericitul eveniment, pentru că se scrie doar „Omagiu lui G. Călinescu”. Textul care anunţă l  [...]

de Cronicar (Nr:10 din: 2012)

O lansare neobişnuită

Recent, în Sala Oglinzilor de la Uniunea Scriitorilor, a avut loc o neobiş nuită lansare de carte: în centrul atenţiei s-a aflat volumul cu un titlu care şochează, Morţii mă-tii, romanul de debut semnat de un cristian. Moderatorul acestei reuniuni a fost criticul lite  [...]

de Livius Ciocarlie (Nr:9 din: 2012)

Sunt la o petrecere cu mulţi. Cineva întreabă dacă începem – adică, ne punem pe mâncat şi băut – sau vedem mai întâi Nunta lui Wajda. Eu, ca decan de vârstă, şi fiindcă n-am apucat să-l văd, optez pentru film. Mai bucuroşi, mai nu prea, oamenii trec într- o sală de alături. Eu, însă, am atâtea de  [...]

de Luminiţa Marcu (Nr:9 din: 2012)

„Discuţiile” de la conferinţă, adică specia cea mai ofertantă pentru înţelegerea mecanismelor lumii literare dincolo de declarativism şi angajamente retorice, sînt preluate de Gazeta literară de abia în paginile 4, 5, 6 şi 7, ca o addendă nu tocmai importantă faţă de hotărîrile şi deciziile luate  [...]

de Cronicar (Nr:9 din: 2012)

La aniversară

În numărul 354 (din 16-22 februarie) al OBSERVATORULUI CULTURAL este publicat un eseu ce nu trebuie ratat: „Tragedie ungară, farsă europeană”, semnat de unul dintre cei mai cunoscuţi intelectuali est-europeni, disidentul şi filosoful G. M. Tamás. Citind textul, cronicarul  [...]

de Dan Hăulică (Nr:8 din: 2012)

Caut un sunet, ca un vaier ce s-ar potrivi împrejurării, aprig şi totuşi respectuos faţă de inexorabilul rostindu-se într-o atare dispariţie. Cum oare, înalt şi vrednic de privit, cum se aşternuse dintr-odată, fără apărare, sub secerea nemiloasă?

La cele 9 capitole cîte îmi plăcuse a-i ded  [...]

de Luminiţa Marcu (Nr:8 din: 2012)
În Gazeta literară numărul 10 de joi 4 martie 1964 se pot vedea şi schimbările concrete survenite în urma criticii aduse lui Beniuc, pentru că pe prima pagină revista pune într-o casetă separată noua conducere a USR. Astfel: „Preşedinte: Botez Demostene, vicepreşedinţi: Pas Ion, Stancu Zaharia, Barb  [...]
de Cronicar (Nr:8 din: 2012)

Răfuieli vechi şi noi

În revista sătmăreană POESIS INTERNAŢ IONAL, numărul 7 din decembrie 2011 (o revistă care ar avea enorm de câştigat dacă ar aduce conţinutul literar la nivelul graficii, excelente), editorialul poetului Claudiu Komartin se intitulează „Regăsirea normalităţii”. E singu  [...]

de Livius Ciocarlie (Nr:7 din: 2012)

Surpriză! Pentru Rousseau, statul acceptabil – nu desă- vârşit – este acela care permite şi chiar încurajează spiritul critic. Deci, Rousseau nu este un precursor al revoluţiei, cum s-a tot spus. Că atunci spiritul critic te cam costa.

Rousseau: „Fiecărui popor trebuie să i se dea un sistem  [...]

de Luminiţa Marcu (Nr:7 din: 2012)

Numărul 9, de joi 25 februarie 1964 este primul dedicat propriu-zis conferinţei scriitorilor, care se deschide deja după obicei cu un discurs de Tudor Arghezi. (...) Asistăm la căderea celui mai influent personaj din sistemul literar al ultimilor ani, Mihai Beniuc. Spectacolul degradării sale e  [...]

de Cronicar (Nr:7 din: 2012)

Vieţile noastre în bibliorafturile lor

În OBSERVATOR CULTURAL (din 9-15 februarie) citim o pagină foarte interesantă sub titlul „La telefon, Ion Vinea”, unde este reprodusă o discuţie telefonică purtată de Ion Vinea cu Henriette Yvonne Stahl, în după- amiaza zilei de 11 aprilie 1960. A  [...]

de Luminiţa Marcu (Nr:6 din: 2012)

Ultima pagină a acestui prim număr şdin 1965ţ are un titlu deosebit de interesant, „Vrăjitorul din Montparnasse”. Nu doar că este vorba despre Brâncuşi, dar se vorbeşte astfel despre cartierul parizian în care a locuit. Articolul, semnat de Victor Torynopol şi însoţit de nişte schiţe ale lui Brân  [...]

de Cronicar (Nr:6 din: 2012)

De la presă adunate

EVENIMENTUL ZILEI de luni 6 februarie, zi în care primul-ministru al României a demisionat iar Consiliul de Securitate al ONU şi-a anunţat încă o dată neputinţa de a pune capăt masacrului din Siria, consacră o întreagă pagină, cui credeţi?, unui eveniment cu adevă  [...]

de Livius Ciocarlie (Nr:5 din: 2012)
Sunt, pare-se, un individualist ratat, judecând după o definiţie a lui Todorov (în Grădina nedesă vârşită). Cunosc singură- tatea esenţială (din când în când), sunt şi dispersat. Nu prea lupt să mă afirm. Liber de constrângere morală nu sunt, ceea ce-mi permite să cad în păcate, lucru important, d  [...]
de Luminiţa Marcu (Nr:5 din: 2012)

Omasă rotundă organizată de revistele „Gazeta literară” şi „Tribuna”, consemnată în paginile 6 şi 7 ale numărului 35, reia tema „Tinerii prozatori şi critica literară”. În ciuda evenimentelor şi a festivităţilor, o viaţă literară subterană pare că se desfăşoară constant, neabătut, reuşind să iasă  [...]

de Cronicar (Nr:5 din: 2012)

Frica de succes

În revista CRONICA din Iaşi (numărul din decembrie 2011), Cătălin Turliuc, scriind despre stereotipurile sociale care ne ghidează conduita, atinge o temă care i-a atras atenţia Cronicarului. E vorba de teama de succes: nu doar femeile se tem că succesul ar putea avea ur  [...]

de Luminiţa Marcu (Nr:4 din: 2012)

În numărul 35 şdin 1964ţ, N. Gheran oferă date interesante despre sistemul editorial. S-au publicat, în ultimii 13 ani, 600 de autori din 50 de ţări, 2500 titluri în 45.000.000 exemplare; 20 de volume Shakespeare în 490.000 exemplare, Balzac, 20 volume, 535.000 exemplare, Tolstoi, 70 volume în 17  [...]

de Cronicar (Nr:4 din: 2012)

Veşti îmbucurătoare

A apărut o nouă publicaţie literară VORBA VINE, revista studenţilor de la Facultatea de Litere din Bucureşti. Ne-au atras atenţia din numărul pilot, recent lansat, şi paginaţia vie, ingenioasă, şi conţinutul acestei foi literare. Pe copertă, descoperim echipa redacţiona  [...]

de Livius Ciocarlie (Nr:3 din: 2012)

Cărţile au suflet? Nu numai cărţile, orice obiect. Iată: îmi cade de pe masă capacul de la stilou. Îl aud cum se loveşte de podea. Mă aplec să-l ridic – dar nu-i. Mă uit mai atent, nu-i! Îmi dau seama că trebuie să-l caut. Mă ridic cu grijă, să nu-l calc, dau la o parte scaunul, mă pun în genunch  [...]

de Cronicar (Nr:3 din: 2012)

Ion Mircea – Premiul naţional de poezie „Mihai Eminescu“

Pe 15 ianuarie 2012 a avut loc la Botoşani, pe scena Teatrului „Mihai Eminescu” din Botoşani Gala de decernare a Premiului naţional de poezie „Mihai Eminescu” – Opera Omnia, ediţia a XXI-a. Juriul de acordare a premiului, forma  [...]

de Luminiţa Marcu (Nr:3 din: 2012)

Comemorarea lui Eminescu se insinuează cu cîteva numere înainte de numărul propriu-zis care coincide cu data morţii poetului (...). Numărul dedicat exclusiv poetului este numărul 24 de joi 11 iunie 1964, care are sub frontispiciu precizarea „Număr omagial închinat comemorării a 75 de ani de l  [...]

de Cronicar (Nr:2 din: 2012)

Persistenţa „calapodului sovietic“

ISTORIE ŞI CIVILIZAŢIE este o revistă pe care Cronicarul o citeşte totdeauna cu plăcere. Din ea ne putem extrage acele poveşti esenţiale ce ne privesc pe toţi, cele care compun istoria noastră şi ne ajută să înţelegem ce ni se întâmplă. Textele din „Istor  [...]

de Luminiţa Marcu (Nr:2 din: 2012)

Un alt laitmotiv al acestui început de an ş1964ţ pare să fie patriotismul, idee care se făcuse simţită deja în ultimii doi ani, dar acum capătă cu adevărat vizibilitate în Gazeta literară. (...) Pe prima pagină a numărului 4 iese în evidenţă o nouă rubrică intitulată „Oamenii patriei noastre”. Ma  [...]

de Luminiţa Marcu (Nr:1 din: 2012)

Gazeta literară începe anul 1964 sub semnul bilanţului. Primul îl face Mihai Beniuc în numărul 1 de joi 2 ianuarie 1964, într-un editorial festiv. (...) Ceea ce subliniază Mihai Beniuc (...) ţine de un canon ce nu include nici un nume de tînăr poet, iar ca trăsătură definitorie a literaturii rămî  [...]

de Cronicar (Nr:1 din: 2012)

Ghiduşii ideologice

În DILEMA VECHE din 15-21 decembrie trecut, Dan C. Mihăilescu publică o scrisoare de la o elevă de la colegiul bucureştean Sf. Sava în care pesimismul lui Cioran este simţit (căci nu de o interpretare e vorba) ca un elixir de vitalitate. Foarte frumos, nu neapărat  [...]

de Ion Buzaşi (Nr:51 din: 2011)

În primăvara anului 1967, Victor Eftimiu a fost pentru a patra oară oaspete al Blajului. Mai fusese în 1911, la Serbările jubiliare de la Semicentenarul Astrei, în 1922, cu ocazia unei şezători literare iniţiate de Octavian Goga şi în 1937, tot la o aniversare a Astrei – 75 de ani. Atunci, în  [...]

de Cronicar (Nr:51 din: 2011)

Despre nuanţe

Revista STEAUA nr.12 publică mai multe scrisori ale lui Ion D. Sîrbu adresate familiei (surorii şi mamei sale), între anii 1967-1970. Ele sunt interesante şi pentru biografia scriitorului, dar şi pentru reconstituirea şi înţelegerea atmosferei din epocă. Mai cu seamă generaţi  [...]

de Luminiţa Marcu (Nr:51 din: 2011)

Pe Baruţu T. Arghezi îl reîntîlnim în numărul 18 [din 1963] al revistei, cu o cronică de televiziune. Este probabil unul dintre pionierii genului şi este surprinzător faptul că reuşeşte o cronică relaxată, dar argumentată, foarte precisă şi categorică, lipsită de inhibiţii şi de eufemisme. Rubric  [...]

de Nicolae Oprea (Nr:50 din: 2011)

16.12.1924 - s-a născut Hajdu Zoltán (m. 1982) 16.12.1943 - s-a născut Tudor Olteanu 16.12.1951 - s-a născut Ion Codrescu 16.12.1952 - s-a născut Rolf Bossert 16.12.1953 - s-a născut Leonard Oprea 16.12.1956 - s-a născut Călin Andrei Mihăilescu 16.12.1969 - s-a născut Cris  [...]

de Cronicar (Nr:50 din: 2011)

Stânga stângii

Ne-am mai referit la gruparea de stânga „Critic/Atac”. Ea a publicat de curând la Editura Cartier o culegere de texte programatice, într-un fel ca replică la două cărţi similare consacrate gândirii liberale apărute la Humanitas. În revista 22 de săptămâna trecută, Andrei  [...]

de Nicolae Oprea (Nr:49 din: 2011)

9.12.1924 - s-a născut Tania Lovinescu 9.12.1941 - s-a născut Mircea Vaida Voevod 9.12.1943 - s-a născut Luiza Petre-Pârvan 9.12.1949 - s-a născut Valentin Marica 9.12.1956 - s-a născut Liliana Rus 9.12.1957 - s-a născut Gheorghe Glodeanu 9.12.1972 - a murit Ieronim Şerbu  [...]

de Cronicar (Nr:49 din: 2011)

Profesionalism şi calitate

Ori de câte ori scrie despre un număr nou al revistei VIAŢA ROMÂNEASC|, Cronicarul riscă să se repete, fiind obligat de fiecare dată să constate profesionalismul şi calitatea literară a acestei publicaţii a Uniunii Scriitorilor. Într-un fel, Viaţa Românească  [...]

de Luminiţa Marcu (Nr:49 din: 2011)

În numărul 10/ 1963 al „Gazetei literare”ţ cronica literară este semnată de Matei Călinescu (...) şi este o cronică dedicată lui Lucian Blaga. De fapt, după cum se va vedea, nu este doar o cronică, ci o evaluare a operei lui Blaga prilejuită de publicarea volumului antologic de „Poezii”, imedia  [...]

de Cronicar (Nr:48 din: 2011)

Miercuri, 23 noiembrie, la Clubul Prometheus, a fost decernat Premiul Cartea anului 2011, acordat de „România literară“ cu sprijinul Fundaţiei Anonimul. La capătul unei ceremonii care a durat mai bine de o oră, juriul, alcătuit din Nicolae Manolescu (preşedinte), Gabriel Chifu, Gabriel Dimisi  [...]

de Nicolae Oprea (Nr:48 din: 2011)

2.12.1890 - s-a născut Molter Károly (m. 1981) 2.12.1935 - s-a născut Nicolae Labiş (m. 1956) 2.12.1940 - s-a născut George Iarin 2.12.1948 - s-a născut Dan Bogdan 2.12.1951 - s-a născut Al. Cistelecan 2.12.1952 - s-a născut Remus Valeriu Giorgioni 2.12.1972 - s-a născut I  [...]

de Alex. Ştefănescu (Nr:48 din: 2011)

Lui Mircea Dinescu îi place foarte mult – se ştie – pescuitul. Şi cred că are o înţelegere secretă cu peştii. Îi convinge să vină, unul după altul, numai în undiţa lui. L-am văzut cândva, la Neptun, pe digul din dreptul Casei Scriitorilor, scoţând stavrizi şi guvizi din mare la interval de două-t  [...]

de Livius Ciocarlie (Nr:48 din: 2011)

De bătrâneţe se teme cine se vede cu ochii celorlalţi. Nu-i un motiv specific. Aşa, putem să ne temem de viaţă în general. Nimeni nu ne vede cum ne-ar plăcea nouă să ne vadă. Decât când e naiv.

La Rochefoucauld: „Puţini oameni ştiu să fie bătrâni.” Eu aş şti, dar nu mă crede nimeni. Ia  [...]

de Cronicar (Nr:48 din: 2011)

Clarificări morale

Revista 22 conţine în numărul 47, din 15-21 noiembrie, mai multe articole peste care cititorul nu poate trece indiferent. Toate aceste puncte din sumar ţin de zona necesarelor clarificări morale de care societatea românească are atâta nevoie. În primul rând, este rep  [...]

de Luminiţa Marcu (Nr:48 din: 2011)

Odată cu numărul 7 [din 1963] al Gazetei literare asistăm poate la cea mai spectaculoasă schimbare de grafică a revistei. În frontispiciu numele revistei apare cu literele prime g şi l întrepătrunse, fondul este roşu, doar literele albe. Întrepătrunderea acestor prime litere va fi mult timp de ac  [...]

de Nicolae Oprea (Nr:47 din: 2011)

26.11.1896 - s-a născut Dumitru Murăraşu (m. 1984) 26.11.1901 - s-a născut Mihail Drumeş (m. 1982) 26.11.1912 - s-a născut Ioan Comşa (m. 2006) 26.11.1925 - s-a născut George Alexe 26.11.1925 - s-a născut Ion Omescu (m. 2000) 26.11.1926 - s-a născut Tudor Opriş 26.11.1929  [...]

de Cronicar (Nr:47 din: 2011)

Elegant şi nimicitor

În DILEMA VECHE (nr. 404, din 10-16 noiembrie) citim cu încântare un articol de Andrei Pleşu, intitulat „O sminteală”. Limpezimea demonstraţiei, acuitatea cu care observă viaţa publică de la noi, fineţea desenului ce portretizează creând tipologii, formulările inspirat  [...]

de Luminiţa Marcu (Nr:47 din: 2011)

În acelaşi număr 3 [din 1963], paginat ca un editorial pe cea mai onorantă poziţie a paginii 1, un articol-studiu semnat de Matei Călinescu despre „Universul poetic şi varietatea stilurilor”. Prima sintagmă din titlu are un deloc întîmplător aer călinescian, pentru că tînărul critic va cita chiar  [...]

de Radu Călin Cristea (Nr:46 din: 2011)

S-au împlinit doisprezece ani de la trecerea în nefiinţă, în urma unui cumplit accident rutier, a criticului şi istoricului literar Radu G. Ţeposu (n. 19 aprilie 1954 – m. 5 noiembrie 1999). Primăria din satul său natal (Şirnea, jud. Braşov) a dezvelit recent o plăcuţă cu efigia în bronz a lui Ra  [...]

de Nicolae Oprea (Nr:46 din: 2011)

19.11.1799 - a murit Alecu Văcărescu (n. 1769) 19.11.1837 - s-a născut Aron Densuşianu (m. 1900) 19.11.1919 - a murit Alexandru Vlahuţă (n. 1859) 19.11.1921 - s-a născut Dinu Pillat (m. 1975) 19.11.1923 - s-a născut Monica Lovinescu (m. 2008) 19.11.1932 - s-a născut Emil Poena  [...]

de Livius Ciocarlie (Nr:46 din: 2011)

Ieri, târg. Cartea mea cea bună nu-i, cartea mea cea slabă e. Edituri şi edituri…

À propos de prostii. Recitindu-l pe Proust, îmi dau seama că spuneam destule la curs. Ce m-ar împiedica să spun prostii şi aici ?

Şi à propos de à propos. Una din noutăţile aduse de Proust este  [...]

de Cronicar (Nr:46 din: 2011)

Rusaliile negre

Numărul 2-3 pe 2011 al revistei MEMORIA. REVISTA GÎNDIRI ARESTATE atrage atenţia prin articolul „Memoria deportărilor din România”, în paginile căruia e descris episodul mutării într-o singură noapte a anului 1951 a locuitorilor din Banat şi Mehedinţ i, către o destinaţ  [...]

de Luminiţa Marcu (Nr:46 din: 2011)

Joi, 3 ianuarie 1963 Gazeta literară apare avînd pe prima pagină „Cuvîntarea tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej rostită la posturile de radio şi televiziune cu prilejul Anului Nou”. (...) Imediat sub acest text este paginat un articol cu tematică pur literară, am putea spune chiar strict speciali  [...]

de Nicolae Oprea (Nr:45 din: 2011)

12.11.1869 - a murit Gheorghe Asachi (n. 1788) 12.11.1947 - s-a născut Nicolae Diaconu (m. 2005) 12.11.1949 - s-a născut Adriana Babeţi 12.11.1950 - s-a născut Mircea Nedelciu (m. 1999) 12.11.1984 - a murit Eta Boeriu (n. 1923)

13.11.1909 - s-a născut Eugen Ionescu (m.  [...]

de Cronicar (Nr:45 din: 2011)

O lecţie a lui Liviu Ciulei

La despărţiea de Liviu Ciulei, revista 22 publică fragmente dintr-un amplu interviu din anul 1968, acordat de marele regizor lui Romulus Rusan. Pe atunci, Liviu Ciulei avea 43 de ani, era director la Teatrul „Bulandra”, iar în 1965 obţinuse marele succes cu  [...]

de Luminiţa Marcu (Nr:45 din: 2011)

Pentru comemorarea lui I.L. Caragiale şîn 1962ţ se mobilizează mulţi şi probabil o fac cu plăcere şi bună-credinţă, pentru că se pot citi texte de o calitate remarcabilă. Aşa este evocarea semnată de Cella Delavrancea în pagina 4 a numărului 23 al Gazetei literare. Cella Delavrancea povesteşte cu  [...]

de Livius Ciocarlie (Nr:44 din: 2011)

Dintr-un motiv oarecare, sunt nevoit să-mi răsfoiesc cărţile, începând cu Fragmente despre vid. Constat că am trăit frecvent într-o tensiune la limita suportabilităţii, tensiune care de mult s-a potolit. Efectul, atunci: „Euforia nefericirii. Să umbli năuc. Să-ţi fie totuna. Să nu vrei nimic.” Da  [...]

de Cronicar (Nr:44 din: 2011)

„Luceafărul de dimineaţă“ în haine noi

A reapărut LUCEAFARUL DE DIMINEAŢA într-o formulă schimbată: lunar de cultură al USR, 24 de pagini, redactor-şef – Dan Cristea, secretar general de redacţie – Horia Gârbea. Primul număr din seria nouă este promiţător. Dan Cristea semnează cronica  [...]

de Luminiţa Marcu (Nr:44 din: 2011)

În numerele 19 şi 20 [din 1962], Tudor Arghezi oferă un adevărat spectacol de comice contradicţii. Mai întîi este nevoit să bifeze tema dezarmării (conflictele militare animă periodic spiritele literare de la Gazetă) şi o face cu o directeţe plină de umor, ca şi cum ar vrea să scape de această mi  [...]

de Nicolae Oprea (Nr:43 din: 2011)

29.10.1918 - s-a născut Ştefan Baciu (m. 1993) 29.10.1930 - s-a născut Radu Cosaşu 29.10.1938 - s-a născut Vasile Voia 29.10.1950 - s-a născut Dorel Cosma 29.10.1969 - s-a născut Sanda Panait 29.10.1994 - a murit Titus Popovici (n. 1930) 29.10.1996 - a murit Constantin Cri  [...]

de Cronicar (Nr:43 din: 2011)

Binefacerile televiziunii

Cronicarul e tot mai convins că cine şi-a făcut din televizor un tabiet e un spirit masochist care adoră să fie scuipat în faţă de fiecare dată cînd apasă pe butonul de pornire. Altfel nu-şi poate explica audienţa de care au parte nişte emisiuni care, judecate din  [...]

de Luminiţa Marcu (Nr:43 din: 2011)

În pagina 6 a acestui număr 18 [din 1962], în trei coloane mari, Matei Călinescu revine la analizele sale amănunţite şi neabătute asupra poeziei contemporane, de data aceasta cu titlul „Concret şi abstract în poezie”. Exemple negative: Radu Boureanu (cu poemul „Moartea morilor de vînt”), Mihu Dra  [...]

de Cronicar (Nr:42 din: 2011)

Spiritul Europei

Marţi 11 octombrie, Ateneul Român a găzduit a patra întîlnire din cadrul ciclului de conferinţe dedicate unor teme de actualitate spirituală. Primele trei au avut ca invitaţi pe: Gabriel Liiceanu şi Herta Müller, Andrei Pleşu şi Adam Michnik, Nicolae Manolescu şi Dorin  [...]

de Luminiţa Marcu (Nr:42 din: 2011)

În numărul 16 al Gazetei literare din 19 aprilie 1962, apare poate cel mai memorabil text semnat de Tudor Arghezi din toată această perioadă în care bătrînul poet colaborează destul de des cu diverse texte, mici articole sau poezii sau discursuri festive, aşa cum au fost cele din jurul Conferinţe  [...]

de Cronicar (Nr:41 din: 2011)

Revista revistelor pe scurt

De citit neapărat ancheta din 22 consacrată necesităţii de a se studia în şcoală literatura universală („Aproape mi-e jenă că trebuie să pledez în favoarea ei, scrie Andrei Cornea, moderatorul dezbaterii. Dacă ar fi după mine, eu nu aş argumenta deloc. Aş sp  [...]

de Luminiţa Marcu (Nr:41 din: 2011)

Se revine [în 1962] la cronica literară unică, modelul celor trei cronici pe pagina 2 este deocamdată abandonat. Cronicile sînt semnate mai ales de Matei Călinescu, Ov.S.Crohmălniceanu, G.Dimisianu şi urmează în general linia deschiderii spre literatura de calitate estetică. Între cronici însă şi  [...]

de Cronicar (Nr:40 din: 2011)

Paradisul cosmopolit şi temniţa naţională

Instructivă şi deopotrivă amuzantă ancheta DILEMEI VECHI în marginea temei „Uniunea sau naţiunea?” din numărul 398 din 29 septembrie-5 octombrie 2011. Instructivă, fiindcă afli cîteva detalii mai puţin ştiute despre proiectul care a stat la baza cr  [...]

de Luminiţa Marcu (Nr:40 din: 2011)

Începînd cu acest număr 5 [din 1962] (paginile 2, 3, 4) şi continuînd pe pagini întregi pînă la numărul 7 inclusiv, sînt publicate textele „discuţiilor” conferinţei [pe ţară a scriitorilor]. Aşa cum am observat şi pînă acum cu prilejul altor evenimente similare, e vorba despre texte trunchiate, u  [...]

de Cronicar (Nr:39 din: 2011)

Caietele de la Putna

A apărut de curînd numărul 3 (350 pagini) al revistei CAIETELE DE LA PUTNA, publicaţie ce însoţeşte anual Simpozionul internaţional de la Mînăstirea Putna, închinat academicianului Zoe Dumitrescu-Buşulenga (unsă în călugărie sub numele de Maica Benedicta). Cum fiecare  [...]

de Luminiţa Marcu (Nr:39 din: 2011)
Gazeta literară numărul 4 din 28 ianuarie 1962 pune în casetă la frontispiciu indicaţia că este un număr dedicat Conferinţei pe ţară a scriitorilor, iar textul care ocupă aproape întreaga primă pagină este „cuvîntarea tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej la Conferinţa pe ţară a scriitorilor”. Cuvîntar  [...]
de Cronicar (Nr:38 din: 2011)

Revista revistelor pe foarte scurt

De citit neapărat articolele din 22 nr.37 despre reforma şcolii şi, nu în ultimul rând, interviul ministrului Daniel Funeriu; şi tot acolo, polemica dintre Ion Vianu şi Ştefan Racovitză pe tema unui muzeu al totalitarismului, în legătură cu care, dacă  [...]

de Luminiţa Marcu (Nr:38 din: 2011)

Odată cu acest număr [21 din 1961] reîncepe şi discuţia cu miză literară, sub o nouă rubrică, paginată chiar sub editorial, „Discuţie despre poezie”. Sînt doi scriitori paginaţi în oglindă, „De vorbă cu Marcel Breslaşu” şi „De vorbă cu Mihai Beniuc”. Şapoul anunţă intenţia redacţională: „în dorin  [...]

de Cronicar (Nr:37 din: 2011)

Ţara la televizor

În opinia Cronicarului, o ştire ce n-ar trebui să treacă neobservată, transmisă zilele trecute pe mai multe canale de televiziune, este aceea privind cea mai bogată instituţie publică de la noi. Aceasta nu este, aşa cum am fi tentaţi să credem, o bancă, ci o bibliotec  [...]

de Cronicar (Nr:36 din: 2011)

Boală veche

Iată ce aflăm din memoriile lui Lupu Kostaki publicate în revista ISTORIE ŞI CIVILIZAŢIE, numărul 23, din luna august: „Din cauza moravurilor orientale şi a politicianismului, majoritatea funcţionarilor noştri nu îmbrăţişaseră cariera ca vocaţie şi prin merit, ci cu sprijin  [...]

de Luminiţa Marcu (Nr:36 din: 2011)

Aniversarea partidului este (...) o sărbătoare care se întinde pe mai multe numere şi în cinstea căreia se produc o serie întreagă de evenimente, printre care o „adunare festivă” politică, din mijlocul căreia Gheorghe Gheorghiu-Dej transmite un mesaj, dar prezintă şi un raport, din care se citeaz  [...]

de Nicolae Oprea (Nr:35 din: 2011)

4.09.1881 - s-a nascut George Bacovia (m. 1957) 4.09.1945 - s-a născut Gheorghe Zincescu 4.09.1949 - s-a născut Gheorghe Neagu 4.09.1952 - s-a născut Spiridon Popescu 4.09.1954 - s-a născut Cornelia Maria Savu 4.09.1963 - s-a născut Alexa Gavril Bâle 4.09.1992 - a murit Dan Deşl  [...]

de Cronicar (Nr:35 din: 2011)

România la televizor

Am urmărit, pe TVR Info, un reportaj foarte bun. Subiectul: prima impresie a unui călător român sau străin când intră în ţară pe la diversele puncte de trecere a frontierei. Postul respectiv de televiziune a pus în aplicare o idee simplă: şi-a trimis reporterii în  [...]

de Luminiţa Marcu (Nr:35 din: 2011)

În numărul 19 [din anul 1961] al Gazetei, atrage atenţia prezenţa unui personaj mai puţin prezent în peisaj, fostul avangardist Saşa Pană, care publică o poezie partinică în mesaj, dar foarte interesantă în procedeele sale care amintesc de începutul de secol sincronizat cu tot ce avea Europa mai  [...]

de Cronicar (Nr:34 din: 2011)

Revista revistelor, pe scurt

De citit. Articolul lui Bedros Horasangian din „Observator cultural” (nr.330), care ne aduce aminte (şi nouă!) că Neagu Djuvara a împlinit 95 de ani. Din acelaşi număr al aceleiaşi reviste, de citit şi articolul lui Radu Ioanid, despre unele carenţe ale DEX  [...]

de Denisa Mirena Pişcu (Nr:33 din: 2011)

***

Dorm într-o cameră, într-o casă, unde toţi mă ignoră şi mă adoră. Noapte de noapte uşile se deschid şi închid lângă mine, zi de zi suport scârţâitul uşilor şi lipăitul paşilor. Sunt prinsă în această intersecţie, cu patul în mijlocul<  [...]

de Irina Petraş (Nr:33 din: 2011)

Folosesc ca relansator al temei – relaţia cititor-scriitor – titlul unui serial simpatic, Lie to me, construit pe ideea manifestărilor gestuale şi de mimică ale minciunii, tot atâtea semne într-un cod larg-omenesc descifrabil la o privire atentă şi exersată. Mai adaug şi amănuntul că pariez d  [...]

de Cronicar (Nr:33 din: 2011)

Revista revistelor

Cititi neaparat în „Observator cultural” nr. 327 comentariul Libusei Vajdova depre diaspora universitară românească, „O faţă neglijată a exilului”. De pe lista de nume propusă de autoare ar trebui scoşi Cioran şi Negoiţescu, nici unul nefiind profesor, şi adăugaţi Mi  [...]

de Luminiţa Marcu (Nr:33 din: 2011)

În pagina 3 [a numărului 13/1961] se publică a amplă proză de Ernest Hemingway tradusă de Cezar Baltag cu un şapou în care se explică cum în ziarele din Spania, „scribii lui Franco”, îl denunţă pe Hemingway drept comunist şi îl invită să nu mai calce în Spania. Proza face parte din volumul Danger  [...]

de Nicolae Oprea (Nr:32 din: 2011)

14.08.1870 - s-a născut I. A. Rădulescu- Pogoneanu (m. 1945) 14.08.1937 - s-a născut Nicolae Iliescu 14.08.1944 - s-a născut Ion Roşioru 14.08.1945 - s-a născut Mircea Ghiţulescu (m. 2010) 14.08.1950 - s-a născut Gheorghe Manolache 14.08.1950 - s-a născut Nicolae Pogonaru  [...]

de Livius Ciocarlie (Nr:32 din: 2011)

Şi mi-am spus uite că totuşi mai poţi să scrii măcar aşa din când în când câteva fraze şi pe drum mi-au mai venit vreo două în minte şi mi-am spus am să le scriu mâine şi dimineaţa când mi-am adus aminte că vreau să le scriu mi-am spus ce-i cu prostiile astea cu fleacurile astea, ce rost are să l  [...]

de Cronicar (Nr:32 din: 2011)

Ramuri de vară

Cei interesaţi de literatura română au ce să citească în numărul din august al revistei RAMURI. Adrian Popescu, care s-a impus, ca prezenţă literară, drept un om al păcii, simte nevoia, chiar şi el, să intervină, pentru a doua oară consecutiv, în „războiul” de la USR (de fap  [...]

de Luminiţa Marcu (Nr:32 din: 2011)
În numărul 11 [din 1961], Zaharia Stancu, scriind sub titlul „O măreaţă victorie”, povesteşte cum a participat la toate alegerile de din 1946 încoace, cum a bătut ţara („pot spune, cu mîna pe inimă, că am fost martor ocular al tuturor prefacerilor”), şi cum „de la întîiele alegeri libere din toamna  [...]
de Cristiana Gavrilă (Nr:31 din: 2011)

Nu exagerăm cu nimic afirmând despre Matei Vişniec că este, după Eugène Ionesco, al doilea dramaturg român care s-a impus în lumea teatrală franceză. Textele lui sunt la fel de cunoscute şi jucate în Franţa, ca şi în România. Citindu-i piesele, remarci cu uşurinţă o asimilare a literaturii şi  [...]

de --- (Nr:31 din: 2011)

Război şi Pace

sfârşit de ianuarie pe-nserat scăpate de zi în lupta cu noaptea primele picături de ploaie plonjează înfundat în zăpadă ca nişte torţe care se sting sfârâind la impactul cu apa: ţi se umple paharul pentru că din cauza mea nu a  [...]

de Cronicar (Nr:31 din: 2011)

Şcoala şi ţara

În revista „22”, nr. 30, din 19-25 iulie, Andreea Pora comentează rezultatele slabe de la examenul de titularizare recent susţinut de profesori: „Când «virgula este o întrerupere de sarcină» şi «motivele poeziei sunt iubirea», atunci, evident, «învăţarea est  [...]

de Luminiţa Marcu (Nr:31 din: 2011)

Rubrica „Proza de analiză” continuă în numărul 6 [din 1961] al Gazetei literare, tot pe prima pagină, de data aceasta intervievatul fiind Eugen Barbu, care vorbeşte despre acelaşi roman al lui G.Călinescu (...)

Mai puţin subtil decît Marin Preda în afirmaţiile sale globale care condamn  [...]

de Cronicar (Nr:30 din: 2011)

Ce lipseşte pe piaţa politică

În DILEMA VECHE de la sfârşitul lui iulie, Andrei Pleşu remarcă, la rubrica sa „Nici aşa, nici altminteri”, că vieţii politice româneşti îi lipsesc trei lucruri. „Asistăm mai întâi la o gravă carenţă a exprimării ”, scrie Pleşu. Nu e vorba doar de cunoaşte  [...]

de Luminiţa Marcu (Nr:30 din: 2011)

(…) [În numerele din 1961] Revista revine la subiecte strict literare, sub un titlu cu aer interbelic, „Proza de analiză”. Discuţia se va întinde pe cîteva numere şi cred că se poate uşor observa că de data aceasta dezbaterea e una reală, fără indicaţie de la partid, dar argumentele rămîn în sfer  [...]

de Paul Diaconescu (Nr:29 din: 2011)

Scoop

Ieşind din super-marketul Morisson iau, dintr-un teanc pus la vedere, ziarul local, 8 pagini A4, „Gibraltar Chronicle”. Un cotidian gratuit, modest şi sobru, cu multe reclame şi câteva informaţii despre puţinele evenimente dintr-un oraş de 35 de mii de locuitori. Privirea îmi e a  [...]

de Cronicar (Nr:29 din: 2011)

Cei buni şi cei răi

Cronicarul a citit articolul lui Bogdan Creţu din OBSERVATOR CULTURAL (nr. 324, din 7-13 iulie), intitulat USR în criză?, articol care se încadrează în seria atacurilor îndreptate împotriva lui Nicolae Manolescu şi a USR. Premisa intervenţiei sale se dovedeşte de un  [...]

de Luminiţa Marcu (Nr:29 din: 2011)

Un alt subiect al momentului îl reprezintă apropiatele alegeri din 5 martie [1961], despre care scrie un fel de editorial Zaharia Stancu în numărul 3. Ca de fiecare dată, se face apel la Caragiale pentru a arăta „tragicele stări de lucruri pe care poporul nostru a reuşit să le măture o dată pentr  [...]

de Eugen Negrici (Nr:28 din: 2011)

Nu am scris până acum despre poezia ta dintr-un motiv foarte simplu: nu am simţit nevoia să mă desprind de ea. Mai mult, aş zice că, dată fiind calitatea drogului, mi-a fost imposibil. De la primul contact cu forţa, insolenţa, stranietatea versurilor tale, m-am simţit dependent de uraganul pe car  [...]

de Luminiţa Marcu (Nr:28 din: 2011)

În aceste prime numere ale anului 1961 se vede şi un interes sporit faţă de problemele culturale ale străinătăţii, chiar dacă în continuare pe principiul căutării cu orice preţ a defectelor din sisteme culturale occidentale, cîteodată cu un curios efect de oglindă, aşa cum se întîmpla în articole  [...]

de Cronicar (Nr:27 din: 2011)

Bacău: Casa Alecsandri în pericol!

În ultimul număr al revistei ATENEU, Ioan Dănilă atrage atenţia asupra unei aventuri imobiliare băcăuane în centrul căreia se află Casa Vasile Alecsandri, declarată monument istoric încă din 1980. „La începutul lui martie, Consiliul Judeţean şi Primăr  [...]

de Luminiţa Marcu (Nr:27 din: 2011)
Pandantul raportului de deschidere [privind „Discuţiile la cea de-a III-a Plenară a Tinerilor Scriitori”] sînt concluziile, o altă specie a acestui tip de discurs, mult mai puţin liberă decît discuţiile, dar totuşi cu un grad mai mare de subiectivitate decît raportul. Anii de pînă acum au consolidat  [...]
de Cronicar (Nr:26 din: 2011)

Un sumar de reţinut în întregime

A apărut numărul dublu 5-6 al revistei VIAŢA ROMÂNEASCA. Editorialul lui Nicolae Prelipceanu e consacrat „manuscriselor româneşti ale lui Cioran”. Dorin Tudoran şi Marian Drăghici scriu surprinzător şi convingător despre Eugen Jebeleanu, la centenarul n  [...]

de Luminiţa Marcu (Nr:26 din: 2011)

În Gazeta literară numărul 2 de joi 5 ianuarie 1961, întreaga pagină 3 este pusă sub titlul „Discuţii la cea de-a III-a Plenară a Tinerilor Scriitori”, fiind reproduse opinii aparţinînd a doi autori din generaţii extreme, Eugen Simion şi Demostene Botez. Din discursul lui Eugen Simion rămîne evid  [...]

de Cronicar (Nr:25 din: 2011)

Mircea Cărtărescu la TVR1

Căutând pe ecranele televizoarelor, ca şi în alte rânduri, normalitatea, o ordine de valori adevărată, Cronicarul a urmărit de curând, pe canalul TVR1, Profesioniştii, emisiunea Eugeniei Vodă care l-a avuit ca invitat pe Mircea Cărtărescu. A fost o plăcere să-  [...]

de Luminiţa Marcu (Nr:25 din: 2011)

Evenimentul literar cel mai recent care marchează începutul de an 1961 se regăseşte în pagina 4 a primului număr [din 1961] al revistei şi trimiteri la acesta vor continua de-a lungul cîtorva numere succesive. Este vorba despre „A III-a Consfătuire pe ţară a scriitorilor tineri”. Deocamdată, în n  [...]

de Cronicar (Nr:24 din: 2011)

Miercuri, 8 iunie 2011, în Aula B i b l i o t e c i i Centrale Universitare s-au decernat premiile Uniunii Scriitorilor pentru volumele publicate în anul 2010. Cuvântul de bun-venit din partea gazdelor a aparţinut doamnei Mireille Rădoi, directorul BCU. Rolul de amfitrion al premiilor i-a revenit  [...]

de Cronicar (Nr:24 din: 2011)

„Securitatea avea... plan de arestări”

În TRIBUNA nr. 210 din iunie, citim un interviu cu Dumitru Micu. Am reţinut confesiunile sale despre felul bizar în care funcţiona presa culturală în anii teribili când se instala la noi comunismul: „Pe vremea când activam în presa clujeană (Lupta  [...]

de Luminiţa Marcu (Nr:24 din: 2011)
În pagina 2 [a numărului 1/1961] apare probabil una dintre primele cronici aplicate la volumul lui Nichita Stănescu, „Sensul iubirii”, semnată de Paul Georgescu. (...) Cronica este aparent una negativă, pentru că Paul Georgescu îi reproşează poetului a nu fi reuşit să fie un adevărat poet comunist (  [...]
de Horia Gârbea (Nr:23 din: 2011)

Domnule Director, în virtutea drepturilor la replică, vă rog respectuos să publicaţi rîndurile de mai jos ca un răspuns la comunicatul juriului de premiere al USR apărut în nr. 22 din publicaţia dvs. Cu mulţumiri deosebite, Horia Gârbea.

Din greşeală în greşeală către o gală anuală&nbs  [...]

de Cronicar (Nr:23 din: 2011)

Duminică, 4 iunie a.c., scriitorul Ion Mircea a susţinut la Sala Atelier a Teatrului Naţional Bucureşti conferinţa „Despre mîngîiere. Scurtă incursiune în metafizica atingerii”; numele lui Ion Mircea – poet şi dramaturg, fondator al grupării şi revistei „Echinox”, nominalizat la Marele Premiu Naţ  [...]

de Cronicar (Nr:23 din: 2011)

„De lucs“

Stilul de viaţă, înţeles inclusiv ca mod de locuire, reflectă întrutotul nivelul de cultură al oamenilor. O vedem mergând pe stradă, prin Bucureşti, pe drumurile patriei ori în aşezările turistice unde fiecare îşi expune gustul artistic în maniere cât mai „personale”. Despre  [...]

de Luminiţa Marcu (Nr:23 din: 2011)

Ultima pagină [a unuia dintre numerele de la sfîrşitul lui 1960], cea a revistei presei străine, are supratitlul „Tineretul sub capitalism”. Sînt preluate şi comentate extrem de subiectiv, cu nenumărate mărci ale discursului moralizator, ştiri despre „fabrici de diplome”, universităţi imperialist  [...]

de --- (Nr:22 din: 2011)

Consensul şi extravaganţa

Premiile literare au fost şi vor rămâne întotdeauna un prilej de controversă. Explicaţia pare simplă: din moment ce „gustul” rămâne o chestiune iremediabil subiectivă, iar cronicarii nu se înţeleg nici în timpul anului cu privire la valoarea a  [...]

de --- (Nr:22 din: 2011)

Luni, 23 mai a.c., a avut loc prima întâlnire a juriului de acordare a Premiilor USR pentru anul 2010. Examinând, cu această ocazie, lista de nominalizări, juriul a constatat că ea cuprinde unele titluri mai puţin convingătoare sub raport literar, fiind omise, în schimb, volume a căror valoare a  [...]

de Luminiţa Marcu (Nr:22 din: 2011)
Un editorial de Paul Georgescu, „Îndatoriri”, apărut în numărul 30 [din 1960], reia temele indicate la congres, dintre care se evidenţiază tema „cunoaşterea vieţii”. Paul Georgescu are şi nişte exprimări foarte interesante de teoria literaturii, vorbind despre „specii operative”, adică texte literar  [...]
de Ion Bogdan Lefter (Nr:21 din: 2011)

Sec, trista ştire sună aşa:

În zorii zilei de 18 mai 2011 s-a stins din viaţă, în Bucureşti, Mircea Horia Simionescu, unul dintre cei mai mari prozatori ai literaturii române dintotdeauna. S-a născut pe 23 ianuarie, la Tîrgovişte. Alături de Radu Petrescu şi Costache Olăreanu, a făcut part  [...]

de Cronicar (Nr:21 din: 2011)

Premiul naţional de literatură la Festivalul „Tudor Arghezi“ de la Târgu-Jiu

Între 19 şi 22 mai, la Târgu-Jiu şi Târgu-Cărbuneşti, s-a desfăşurat ediţia a XXXI-a a Festivalului „Tudor Arghezi”. Cu acest prilej, un juriu prestigios a ales câştigătorii diferitelor secţiuni ale concursulu  [...]

de Luminiţa Marcu (Nr:21 din: 2011)

Numărul 24 de joi 29 iunie 1960, continuă paginarea cu casetă roşie „În întîmpinarea celui de-al III-lea Congres al PMR” şîncepută în numărul precedentţ, dar cu precizarea „Acest număr al Gazetei literare este închinat temei SCRIITORII ŞI VIAŢA”. Viaţa, se înţelege, este în primul rînd cea care s  [...]

de Cronicar (Nr:20 din: 2011)

De la puterea personalizată la instituţiile regimului trecut

Este un fapt păgubos că, deşi nu sunt deloc numeroase, revistele academice româneşti nu se bucură decât de atenţia specialiştilor. Mai ales că anvergura şi actualitatea ideilor pe care le pun în circulaţie ar înviora aerul un  [...]

de Luminiţa Marcu (Nr:20 din: 2011)

Continuă seria reportajelor din uzine, a mesajelor muncitorilor-scriitori, fotografiile surprind muncitori în act, ca de pildă „Tinichigiul Ionescu Alexandru de la uzinele «Tudor Vladimirescu» din Capitală lucrînd la noul ciocan”. În contextul unor asemenea reportaje (şi acesta e tonul genera  [...]

de Cronicar (Nr:19 din: 2011)

Precizări necesare

În Revista 22 de săptămâna trecută, Germina Nagâţ, şefa Direcţiei de Investigaţii din CNSAS, face într-un interviu acordat Andreei Pora câteva precizări referitoare la felul cum tratează instituţia cu pricina dosarele de Securitate, indiferent de tipul lor. În condiţ  [...]

de Ion Pop (Nr:18 din: 2011)

Acesta e, tradus în româneşte, titlul sub care Monique Jutrin publică, la Editura pariziană Parole et Silence, o a doua carte dedicată lui Benjamin Fondane, după ce în 1989 îi dedicase scriitorului româno-francez un dens eseu critic – Benjamin Fondane sau periplul lui Ulise. De atunci, profes  [...]

de Adriana Bărbat (Nr:17 din: 2011)

De curând s-a desfăş urat la Braşov un eveniment remarcabil, în primul rând, prin invitaţii pe care i-a avut, prin amploarea lui, prin foarte buna organizare şi, nu în ultimul rând, prin calitatea lucrărilor prezentate şi a dezbaterilor care au avut loc. Colocviul Naţional Universitar de Lite  [...]

de Ioan Es. Pop (Nr:16 din: 2011)

Sentimente de vinovăţie am avut de când mă ştiu, pentru greşeli reale sau imaginare. Slăbiciuni pe care comunitatea din satul meu nu le privea cu ochi buni, inadaptări pe care aceeaşi comunitate le sancţiona prin batjocură, iar familia prin pedepse corporale, ratări şi eşecuri timpurii m-au făcut  [...]

de Ioana Pârvulescu (Nr:15 din: 2011)

I-am strâns mâna uşor transpirată când am plecat de la spital, joi, pe 7 aprilie, aşa cum făceam şi când ne despărţeam, pentru că pornea în vreo călătorie, de pildă în Argentina, unde a recitit tot Á la recherche du temps perdu, ca să scrie apoi în franceză un splendid eseu despre romanul prousti  [...]

de Marina Constantinescu (Nr:15 din: 2011)

De ce nu sînt la Sankt Petersburg?... Mă uit la fotografiile pe care le am de la Leo. Peisaje calde sau ciudate, fragmente de lume, frînturi din poveştile noastre, detalii. Imagini care şi astăzi păstrează codul momentului, micile secrete. Fiecare ridică în picioare amintirile. O parte din el  [...]

de Ion Bălu (Nr:11 din: 2011)

În numărul 2 din acest an al României literare, d-l Teodor Vârgolici semnalează o eroare: astăzi, „se scrie şi se pronunţă greşit prenumele lui G. Călinescu.” Propune renunţarea la grafemul „G.” , pentru că – motivează – „adevăratul prenume al lui G. Călinescu” este „Gheorghe” , nu „George”.  [...]

de Cronicar (Nr:3 din: 2011)

Lăudătorii pe limba lor pier. Dar denigratorii?

„Ora de foc”, REALITATEA TV, 12 ianuarie 2011, seara: un conclav de politicieni şi jurnalişti care sar la gâtul celor ce se declară pro-Băsescu. Nu sunt cruţaţi nici cei care au fost pro, dar acum sunt contra. Cu atât mai puţin, aceia car  [...]

de Teodor Vârgolici (Nr:2 din: 2011)

Celebrul dicton în limba latină, Vox clamantis in deserto, preluat din Sfânta Evanghelie după Matei (3, 3), referitor la predica Sfântului Ioan Botezătorul în pustiul Iudeei, a fost tradus în limba română în expresia de largă circulaţie Strigăt în pustiu. Ceea ce intenţionez să spun în rândurile  [...]

de Gellu Dorian (Nr:2 din: 2011)
Cu douăzeci de ani în urmă lua fiinţă la Botoşani Premiul Naţional de Poezie „Mihai Eminescu”. O iniţiativă care se impunea întrun context nu tocmai favorabil pentru mai nimic. Totul părea tulbure, incert.

Pînă cînd şi democraţia recent instaurată devenea dintr-una aşteptată într-una „origi  [...]

de Cronicar (Nr:2 din: 2011)

Anticomunismul retoric

Un excelent articol al lui Ion Vianu, intitulat Eşecul dureros al anticomunismului, publică „Revista 22” în numărul din 4 ianuarie 2011. Recenta anchetă din care rezultă că regimul comunist este regretat de 61% din populaţie îl provoacă pe autor la o analiză a mo  [...]

de --- (Nr:45 din: 2010)

Câţiva studenţi de la masteratul de editare al Facultăţii de Litere din Bucureşti au hotărât să scrie câte o frază- două cu impresii de la Gaudeamus 2010. A rezultat un mic evantai de „Momente”. O imagine mai nuanţată decât dacă ar fi fost prezentată doar de semnatara obişnuită a paginii 5, care  [...]

de Cronicar (Nr:44 din: 2010)

unu’ şi unu’

Pe 1 noiembrie, Uniunea Scriitorilor din România a lansat fresh-ul literar unu’ şi unu’ , în cel mai vechi club studenţesc cu activitate neîntreruptă din Europa, Club A (str. Blănari, nr. 14). Proiectul este, în fapt, un format special care include, pe lân  [...]

de Alexandru George (Nr:38 din: 2010)
La începutul anilor '70, atunci când, după debut, am început să scriu mai ales eseuri şi pagini de critică de dimensiuni reduse, corespunzătoare nevoilor unor reviste cu un spaţiu limitat, am început să mă informez despre literatura română pe care o părăsisem de la terminarea liceului, când, după  [...]
de Luminiţa Corneanu (Nr:22 din: 2010)
O nouă formulă de jurizare, presupunând un juriu de nominalizări şi altul de premiere, promitea anul trecut o mai judicioasă atribuire a premiilor Uniunii Scriitorilor. Însă obiectivitatea în literatură este imposibil de obţinut şi, în plus, chestiuni ce nu ţin de competenţa sau de voinţa membr  [...]
de Reporter (Nr:22 din: 2010)
Dacă admitem că un festival devine tradiţie numai dacă se repetă an de an în aceeaşi ambianţă şi sub aceleaşi auspicii, atunci Festivalul şi Colocviul Internaţional „Zile şi nopţi de literatură" (Neptun/ Mangalia, 05-09 iunie), a juns la cea de-a noua ediţie, are toate şansele să devină tradiţie.  [...]
de Dumitru Aug. Doman (Nr:20 din: 2010)
În zilele de 27 şi 28 mai a.c., la Piteşti, Câmpulung Muscel şi Curtea de Argeş s-a desfăşurat prima ediţie a Colocviului Naţional „Generaţia '80 la maturitate". Membri din toată ţara ai acestei controversate generaţii au dezbătut în prima zi a colocviului despre Paradigma generaţiei '80, unitate  [...]
de Gabriel Dimisianu (Nr:17 din: 2010)
Am citit zilele trecute, cu destulă întârziere faţă de momentul în care mi l-a oferit Ion Brad, volumul său masiv de amintiri si documente istorico-literare. L-a intitulat Dincoace de munţi (Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2008) şi cuprinde corespondenţă inedită, amintiri proprii sau a  [...]
de Adrian Popescu (Nr:14 din: 2010)
Doliul Poloniei a fost unul dublu, recent, Katinul a îndoliat, atât prin trecutul lui, cât si prin prezentul său, o naţiune obisnuită cu jertfele. Care nu sunt mai puţin dureroase, din vremea panilor până azi. Mai mult, acum, în aprilie 2010 abia, victimele din pădurea de lângă Smolensk au prim  [...]
de Nicolae Manolescu (Nr:12 din: 2010)
Circulă de la o vreme în presă, pe bloguri, pe net, tot felul de informaţii false cu privire la situaţia Casei Monteoru din Bucureşti, sediul actual al USR. Unele de-a dreptul tendenţioase şi cu atât mai greu de înţeles cu cât vin chiar din partea unor membri ai Consiliului USR, informaţi de că  [...]
de Cosmin Ciotloş (Nr:8 din: 2010)
Stimată doamnă Sabina Ispas, sunteţi implicată în Comisia naţională pentru salvgardarea patrimoniului imaterial. Care sunt priorităţile acestei Comisii? Cea de a 25-a Conferinţă Generală UNESCO (Paris, 1989) a adoptat o Recomandare referitoare la salvgardarea culturii tradiţionale şi a folcloru  [...]
de Iordan Datcu (Nr:7 din: 2010)
În personalitatea doamnei Sanda Golopenţia (s-a născut la 2 martie 1940, la Bucureşti) coexistă fericit preocupările lingvistei, scriitoarei, folcloristei şi oarei, autoare a unui număr considerabil de ediţii din opera mamei sale şi a tatălui său, volume pe care „nu atât (le-a editat) cât construi  [...]
de Anamaria Beligan (Nr:6 din: 2010)
Înainte de a deschide volumul cuprinzând corespondenţa lui Ştefan J. Fay către Ilie Rad (De amicitia. Scrisori trimise de Ştefan J. Fay lui Ilie Rad - 1988-2009. Volum omagial la împlinirea, de către Ştefan J. Fay, a vârstei de 90 de ani. Prefaţă de Irina Petras, Editura Accent, Cluj-Napoca, 2009,  [...]
de Iordan Datcu (Nr:5 din: 2010)
Ce destin literar ar fi avut Teodor Vârgolici dacă nu l-ar fi întâlnit pe G. Călinescu? Ar fi continuat să scrie versuri? Dacă ar fi persistat, sigur este că n-ar fi putut să publice poezie modernistă în genul Mihail Crama, Constantin Tonegaru si Mircea Popovici, pe care i-a avut ca modele în vers  [...]
de Rodica Binder (Nr:5 din: 2010)
Mă sting de sete lîngă fîntînă - este vevsul de început al unei balade de François Villon. Adagiul mi-a revenit în memorie în toamna anului trecut, cînd, la Frankfurt pe Main, la standul Editurii Hanser, o aseptasem zadarnic pe Herta Müller, în speranţa de a sta de vorbă despre ultimul ei roman.  [...]
de Irina Petraş (Nr:4 din: 2010)
Taci de nu poţi spune ceva mai bun decât tăcerea... O „vorbă" care mă obsedează de o bucată de vreme ca un refren muzical sâcâitor. O spun soptit de câte ori (rar!) îmi alunecă telecomanda pe vreo emisiune de stiri, pe vreun talk-show. Dar, recunosc, nici revistele literare nu mi-o scot cu totu  [...]
de Solomon Marcus (Nr:3 din: 2010)
Îmi este vie in memorie nasterea României literare, ca urmasa a „Gazetei literare“. Era momentul în care interesul meu pentru viata literara se intensifica. Faceam atunci primii pasi în ceea ce avea sa se numeasca mai târziu poetica matematica. Simteam nevoia de a interactiona cu lumea literara, i  [...]
de Barbu Cioculescu (Nr:3 din: 2010)
O istorie a circulatiei cuvintelor în interiorul unei limbi, cu ceea ce absoarbe si ce uita aceasta, în timp, ca precedând istoria propriu-zisa, un excurs prin faldurile acesteia - dar si prin cutele ei -, de si despre Alexandru George, sub unghiul literaturii, iata ce ne propune cea mai recenta  [...]
de --- (Nr:2 din: 2010)
Cosmin Prelipceanu, pornografia şi USR Într-o emisiune „Deschide lumea“ de pe Realitatea tv. de la începutul lui ianuarie, cunoscutul om de incultură Cosmin Prelipceanu a emis o perlă de toată frumuseţea: dacă tot plătim taxă pe timbru la USR, de ce n-am accepta propunerea guvernului de a plăti  [...]
de Gabriel Dimisianu (Nr:51 din: 2009)
Încerc să argumentez ideea că spiritul României literare a fost astfel orientat încât să facă posibilă , în timpul comunismului, manifestarea spiritului critic. Nu doar în România literară s-a manifestat, desigur, spiritul critic, dar acum mă refer la revista noastră. În era dogmatismului compact  [...]
de Ioan Holban (Nr:50 din: 2009)
Azi, turcii sînt un popor simpatic şi hîtru, cu fesurile, turbanele şi narghileaua lor. N-au fost astfel, totdeauna, e adevărat; cînd i-a adus în Europa emirul Osman de prin stepele Asiei, în urmă cu vreo şapte sute de ani, erau destul de încruntaţi, cam sîngeroşi şi puşi pe jefuit necredincioşii  [...]
de Aureliu Busuioc (Nr:49 din: 2009)
Cadoul incolor, inodor şi insipid Punând mână de la mână, curaj de la curaj, şi idee de la idee, Colectivul a pregătit un cadou pentru un coleg pe nume Idiotul. (Iată cum ar fi sunat la postul TV-M1 relatarea evenimentului: " Dăunăz Colectivul a pregătit o corobcă cu o surpriză neaşteptat  [...]
de Elena Lazăr (Nr:49 din: 2009)
Centrul cipriot al PEN CLUB-ului a luat fiinţă la Nicosia în 1979. Iniţiativa a aparţinut lui Panos Ioannidis (n. 1935), prozator, dramaturg, poet şi editor, a cărui operă l-a impus ca pe unul dintre cei mai de seamă reprezentanţi ai literaturii cipriote actuale. Scriitorul insular cel mai cunoscut  [...]
de Alex. Ştefănescu (Nr:49 din: 2009)
Pătrunjelul şi leuşteanul ca personaje Rar se mai scriu fabule. De ce? Probabil pentru că ne-am pierdut candoarea. Cei care totuşi mai încearcă să relanseze genul (altfel decât parodiindu-l) se expun ironiilor. Un fabulist de şcoală nouă este Costel Pricopie. Autor al unui volum de "fabule pre  [...]
de Vladimir SIMON (Nr:48 din: 2009)
Nimeni nu e de neînlocuit Nu sunt singurul care am constatat în ultima vreme în spaţiul public o desconsiderare crescândă faţă de valoarea unui om şi a calităţilor personale. Afirmaţia cinică cum că "doar cimitirele sunt pline de oameni de neînlocuit" se generalizează. Gândită, dar nerostită de  [...]
de --- (Nr:48 din: 2009)
O mică rectificare Vineri, 27 noiembrie, la Târgul de carte "Gaudeamus", Călin Vlasie şi Ion Bogdan Lefter îmi oferă volumul omagial Nicolae Manolescu 70, în care inseraseră şi un articol al meu mai vechi despre sărbătorit. Ajuns acasă pe seară, îl răsfoiesc împreună cu alte cărţi primite în cu  [...]
de Alex. Ştefănescu (Nr:48 din: 2009)
13 noiembrie 2009. Nu ştiu alţii cum sunt (de fapt, ştiu: mefienţi faţă de ritualurile sărbătorilor şi chiar faţă de ideea însăşi de sărbătoare), dar eu iubesc festivităţile. Îmi plac momentele de bucurie colectivă, ceremonialurile, omagiile aduse învingătorilor. Acum mă aflu la Iaşi, la ediţia  [...]
de Reporter (Nr:47 din: 2009)
Luni, 23 noiembrie, s-a desfăşurat Conferinţa Naţională a Uniunii Scriitorilor din România. 345 de delegaţi din cele 14 Filiale din ţară şi din cele 6 Secţii ale Asociaţiei Bucureşti s-au întrunit în sala Amfiteatru a Teatrului Naţional din Bucureşti pentru a alege noul preşedinte al USR. Spre deo  [...]
de Paul Diaconescu (Nr:46 din: 2009)
Nostalgia Un "fir" mă leagă de ţară 24 de ore din 24: internetul. În zilele întunecoase ale Nordului, deschid Google Map şi mă "plimb" pe plăjile litoralului, "urc" spre Deltă, "intru" pe canalul Sulina şi, trecând în Google Earth, "planez" cu viteza fostului Concorde peste Bărăgan până la Bucu  [...]
de Barbu Cioculescu (Nr:45 din: 2009)
Capacitatea mea de a surprinde până la extaz şi uluire mulţimea de admiratori care mă asaltează s-a manifestat cu încă mai neaşteptată brianţă în clipa în care am făcut publică decizia de a nu mă mai înscrie în cursa pentru preşedenţia republicii. A fost ca o lovitură de trăsnet pentru toţi cei ca  [...]
de Ştefan Cazimir (Nr:44 din: 2009)
LINGUŞIREA CLARĂ, permanentă, care nu avea nicio legătură cu realitatea, a tuturor oamenilor care îl înconjurau îl aduseseră în situaţia în care el nu mai era capabil să-şi vadă propriile contradicţii; nu mai era în stare să confrunte faptele şi cuvintele sale cu realitatea, cu logica sau pur şi s  [...]
de Aureliu Busuioc (Nr:43 din: 2009)
EXISTĂ oameni care nu pot suferi ceapa prăjită sub nici o formă. Nici în supe, nici în sosuri, nici moviliţă pe un biftec în sânge. Nu am nici un drept să-i iau peste picior: or fi având motive din copilărie să nu agreeze ingredientul, or fi având probleme cu sucul gastric sau cine mai ştie cu ce,  [...]
de Ioana Ieronim (Nr:43 din: 2009)
MICHAEL AUGUSTIN, n. 1953, cunoscut scriitor şi jurnalist german, autor a numeroase volume de poezie, proză scurtă, cărţi audio. Face parte din conducerea Radiodifuziunii din Bremen, unde este autorul unor emisiuni culturale antologice. Literatura sa este publicată extensiv în Germania şi în străi  [...]
de Gabriel Dimisianu (Nr:42 din: 2009)
UN PRODUCĂTOR neobosit de surprize, în spaţiul nostru literar, este Nicolae Breban, autor acum al unei cărţi despre critică şi despre criticii din generaţia lui. Cine s-ar fi gândit? Şi-a intitulat cartea Trădarea criticii, un titlu despre care înclină să creadă că-i va şoca (irita) pe mulţi citit  [...]
de Vladimir SIMON (Nr:41 din: 2009)
Schimbare de accent: de la naţional, la european În Comunitatea Europeană fiecare stat membru îşi protejează şi finanţează operele şi instituţiile culturale cum crede că este mai potrivit cu tradiţiile şi mentalitatea specifice. Nicio autoritate suprastatală nu-i va impune în acest domeniu regu  [...]
de Mircea Martin (Nr:40 din: 2009)
Acum 65 de ani, mai precis în 3 octombrie 1944, un mare poet, un strălucit gânditor, un intelectual de o rară calitate umană, purtând numele de Benjamin Fondane, B. Fundoianu, B. Wechsler, era ucis la Auschwitz, "îmbogăţind, cum scria Virgil Teodorescu într-un poem omagial, cenuşa cuptoarelor nazi  [...]
de Alex. Ştefănescu (Nr:40 din: 2009)
Afurisirea unui istoric literar Puşi Dinulescu a involuat ca scriitor. De la o superficialitate agreabilă a ajuns la incoerenţă, vulgaritate şi plăcere de a denigra. Comentând într-o carte de 344 de pagini (apărută la, cândva, prestigioasa Editura Minerva) Istoria critică a literaturii române d  [...]
de A. Gh. Olteanu (Nr:39 din: 2009)
Este vizibilă, în anii din urma, o anumita tendinta de "relaxare" în actul comunicarii, în sensul ca acela care îl savârseste e mai putin crispat când foloseste codul, evident, în primul rând limba naturala, în cazul nostru limba româna. Cauzele sunt numeroase si, printre ele, cele de ordin politi  [...]
de Reporter (Nr:39 din: 2009)
De 41 de ani, la vremea mustului şi a pastramei pe jar, scriitori din toate colţurile ţării iau drumul Oneştiului pentru a participa la "Zilele culturii călinesciene". În această aproape ju­mătate de secol de prezenţă neîntre­ruptă a acestei manifestări în viaţa oraşului moldav, multe s-au schimbat.  [...]
de Solomon Marcus (Nr:38 din: 2009)
Savantul "delator" Mă îndreptam cu trenul spre Bacău, unde între 8 şi 10 septembrie urma să se desfăşoare ICMI 2, "Second Gheorghe Vrânceanu International Conference of Mathematics and Informatics". A devenit un obicei tot mai frecvent ca manifestări ştiinţifice internaţionale în Romania să nu ma  [...]
de Vladimir SIMON (Nr:37 din: 2009)
Minciună frumoasă, adevăr urât Ca majoritatea celor născuţi şi alfabetizaţi în mileniul trecut, pentru mine Europa a însemnat tărâmul făgăduinţelor, proiecţia imaginară a tuturor plăcerilor interzise de regimul ceauşist: cărţi şi filme subversive, produse comerciale de scurtă şi lungă durată,  [...]
de Solomon Marcus (Nr:36 din: 2009)
Prezenţă slabă pe scena culturală a lumii Mulţi (probabil majoritatea) dintre cei activi în cultura românească sunt absenţi de pe scena culturală a lumii sau prezenţa lor este atât de slabă, încât trece neobservată. Se mulţumesc cu orizontul local, acesta mergând, în cel mai bun caz, până la  [...]
de Adrian George SAHLEAN (Nr:36 din: 2009)
Ceva care seamănă cu negativismul adolescenţilor Am urmărit cu mâhnire în ultimul deceniu dezbaterile din ţară legate de Eminescu. "Libertatea de expresie" post-revoluţionară a acoperit un spectru foarte larg: alături de idolatrizări ce nu acceptă critica, s-a recurs la detractări puerile (Emin  [...]
de Mihail Gălăţanu (Nr:35 din: 2009)
Un bărbat (cu alură de "băiat"!) care, la urma urmei, ar putea părea chiar (şi) drăguţ. O tipă care îi spune mereu că "primeşte mai mult". Sau prea mult. Poate, chiar, prea mult. Prima zi: mîna pe picior. A doua zi, pupat. A treia zi, mîna pe picior plus pupat... Şi tot aşa. De nici nu mai ştii ce  [...]
de Ioan Holban (Nr:35 din: 2009)
Înainte de startul variantei româneşti a serialului "Agentul 007" - Puiu Popoviciu, nevastă de Contrainformaţii, Băneasa, "Doi şi-un sfert", Becali etc. -, în presa scrisă şi la televiziunile "naţionale" s-au derulat episoadele unei telenovele, cu fond muzical de manele, mai săltăreţe sau mai tris  [...]
de Barbu Cioculescu (Nr:34 din: 2009)
Nu nu sunt de acord cu amicul X care consideră partida pierdută, spulberată orice speranţă pentru salvarea anticului şi talentatului nostru popor, dar, altfel, atât de fiert în cazanul politicianismului invadator. Pe el, lipsa oricărei posibilităţi de a îndrepta ceva, într-o societate căzută prea  [...]
de Vladimir SIMON (Nr:34 din: 2009)
Simfonia a 9-a cântărea 5 kg Democratizarea accesului la cultură prin înmulţirea exponenţială a reproducerilor după opera originară a avut cel puţin în domeniul muzicii rezultate benefice. În copilărie, după 1950, tata încă mai era proprietarul unui dulăpior frumos lăcuit care conţinea la niv  [...]
de Mirela Stănciulescu (Nr:33 din: 2009)
Această întrebare nu este una retorică. Este o întrebare care mă urmăreşte insistent de la o vreme. Sau mai degrabă este o temere de fond, o spaimă dincolo de faptul că eu însămi scriu ficţiune. Îmi este teamă că nu se mai conştientizează nevoia de ficţiune şi că acest lucru poate contribui la î  [...]
de Simona Vasilache (Nr:33 din: 2009)
Bun venit! Aşa începe primul capitol din Secolul secretelor (Editura Eminescu, 2007), de Andreea-Iulia Simion. Andreea-Iuliana }înţ, pe numele ei adevărat, e o adolescentă cu multe drumuri deschise înainte, care vrea să scrie. Nu bovaric, trimiţînd, la răstimpuri lungi, încercări la Poşta redacţiei,  [...]
de Nicolae GEORGESCU (Nr:32 din: 2009)
I. O ştiinţă fără oficianţi. Ceea ce se numeşte, de vreo 50-60 de ani, "eminescologie", are mai mult pretenţia de a fi expresia unei ştiinţe. Nu există ştiinţa ca atare, în sensul că nu are instituţiile aferente necesare. Nu există în nomenclatorul naţional de meserii şi profesiuni aceea de "emine  [...]
de Gheorghe MOGA (Nr:32 din: 2009)
Al doilea roman al lui Matei Vişniec, Sindromul de panică în Oraşul Luminilor, a fost bine primit de critica de întâmpinare, cronicile (publicate în revistele 22, România literară ) remarcând atât structura romanului ("simplu şi sofisticat în acelaşi timp"), cât şi calităţile textului ("inteligent  [...]
de Nicolae MUNTEANU (Nr:31 din: 2009)
Ca să nu mai rămâie repetent şi anul acesta, mam' mare, mamiţica şi tanti Miţa au promis tânărului, adică mie, cel mai iubit dintre elevi, o explicaţie pertinentă: de ce e necesar să învăţ în sistemul actual de învăţământ românesc. Ca orice elev dotat normal într-un sistem de educaţie anormal,  [...]
de Alexandru PETRIA (Nr:31 din: 2009)
Anul trecut, scriitorul Aurel Podaru din judeţul Bistriţa-Năsăud s-a aflat în centrul unui scandal. Se vorbea că ar fi plagiat din Şolohov, scriitor sovietic laureat al Premiului Nobel, care a fost şi el, culmea!, acuzat de însuşirea textelor altora. Atunci Podaru a susţinut într-un e-mail care a  [...]
de Rodica Topor (Nr:30 din: 2009)
Articolul domnului Dumitru Hîncu din România literară nr. 25 a.c. referitor la dezbaterea din "Le Monde" asupra acestei teme este deosebit de actual şi binevenit. El atrage atenţia asupra multiplelor interpretări posibile şi a multiplelor nuanţe inerente subiectului. Totodată aduce în actualitate  [...]
de Barbu Cioculescu (Nr:29 din: 2009)
Recentele discuţii din media privind învăţământul de la distanţă şi cel cu frecvenţă redusă aduc fierbinte la cunoştinţa publică faptul că prin sacrificiul asumat al unui factor de oarecare importanţă în trecutul regim comunist, suntem, ca naţie şi societate, în posesia unei universităţi particulare  [...]
de Solomon Marcus (Nr:28 din: 2009)
Asaltul împotriva calităţii de autor Furtul intelectual a devenit o adevărată plagă socială. Proprietatea intelectuală, calitatea de autor sunt tot mai frecvent călcate în picioare. Cum s-a ajuns la această situaţie? într-un articol publicat în urmă cu câţiva ani în România literară analizam ră  [...]
de Arthur BEYRER (Nr:27 din: 2009)
Limba este inocentă. Noi, vorbitorii, suntem răspunzători de felul în care o folosim. Aceasta cu atât mai mult cu cât, în contextul actual, observăm că i se acordă cuvântului o tot mai mare putere. Mai toată lumea vorbeşte de criză şi crize, dar şi de soluţii, de leacuri. Recent a apărut şi în  [...]
de Ileana Băja (Nr:27 din: 2009)
Am constatat, la Bookfest, ceva îmbucurător. Oamenii umplu, totuşi, sacoşe şi rucsacuri cu cărţi. Le cară cu ei fericiţi. Poate chiar le citesc. Sau poate doar le aşează pios în biblioteca de acasă, pentru că asta le îmbunătăţeşte imaginea. Ei devin deodată, prin simpla prezenţă a cărţilor, intele  [...]
de Vasile Popovici (Nr:26 din: 2009)
Nu am văzut ca problema angajamentelor la Securitate să fi făcut la noi obiectul unor dezbateri publice serioase. La începutul anilor '90 problema aceasta mi se părea esenţială dintr-un singur punct de vedere: aveam convingerea că angajamentele de informator/ colaborator pot fi o teribilă sursă  [...]
de Ioana Pârvulescu (Nr:25 din: 2009)
În treacăt, văd un afiş: Bătălia cărţilor. Fireşte, la Editura Militară. Mă gândesc că ar trebui să fie genericul Târgului din vara crizei noastre. Acesta e momentul în care cărţile ori se luptă pentru câştigarea unui loc vizibil în lume, ori se lasă părăsite, uitate. Am urmărit deci cu interes ce  [...]
de Barbu Cioculescu (Nr:24 din: 2009)
O sută treizeci şi cinci de miliarde de galaxii se dilată şi apoi se contractă, nenumărabile astre pe lângă care Terra e un grăunte de praf se nasc, altele pier supte de negrele găuri - în Cosmos se petrec fără încetare crize de proporţii depăşitoare minţilor noastre. De ce ne-am pierde cu f  [...]
de Reporter (Nr:24 din: 2009)
În perioada 12-16 iunie s-a desfăşurat, în Neptun şi Mangalia, cea de-a opta ediţie a Festivalului Internaţional Zile şi Nopţi de Literatură. Tema de anul acesta, foarte generoasă conceptual, a fost Literatura şi politicul, cu subtitlul, fertil şi el, Cât respectăm, cât criticăm. Există, aici, o nua  [...]
de G. Pienescu (Nr:23 din: 2009)
Cu foarte puţine excepţii, comentatorii „fenomenului arghezian” (G. Călinescu) i-au reproşat poetului de a fi avar cu informaţia biografică despre sine (Pompiliu Constantinescu) şi de a-şi fi „tăinuit viaţa” (Alexandru George). Reproş întemeiat, de vreme ce, după cum se ştie, Tudor Arghezi, nu şi-a  [...]
de Ştefan Cazimir (Nr:22 din: 2009)
În fine, errare humanum est", exclamă prezidentul comisiei de examinare din schiţa Triumful talentului. Consecvent acestui adagiu, nu voi relua aici povestea jalnică a tezei cu subiect unic de la clasa a VIII-a, relatată pe larg, la timpul cuvenit, de toate ziarele şi televiziunile. A fost, nu mai  [...]
de Libuse Valentova (Nr:22 din: 2009)
În zilele de 14 - 17 mai a.c., la Praga s-a desfăşurat cea de-a 15-a ediţie a Târgului de Carte, numit în cehă SvĆt knihy (adică Lumea cărţii). La standul editurilor din România, plin de cărţi frumoase şi mereu înconjurat de vizitatori, s-au prezentat pe rând poetul Dan Sociu, prozatorul Mihai Sin  [...]
de Gabriel Dimisianu (Nr:21 din: 2009)
Circulă în ultima vreme ideea de a schimba, la viitoarea conferinţă naţională a scriitorilor, denumirea organizaţiei noastre profesionale. În loc de Uniune să-i spunem Societate, revenind astfel la titulatura venerabilei instituţii predecesoare. Anul trecut am sărbătorit-o la centenar. De ce to  [...]
de Solomon Marcus (Nr:21 din: 2009)
În calitatea mea de preşedinte de onoare al acestui Concurs, aflându-mă totuşi în imposibilitea de a participa personal (după ce am participat cu bucurie la primele două ediţii ale Concursului, Caransebeş 2007 şi Galaţi 2008), simt nevoia să vă adresez câteva gânduri. Prin modul în care articul  [...]
de Reporter (Nr:21 din: 2009)
Incinta Clubului "Prometheus" a găzduit miercuri, 20 mai, festivitatea de decernare a Premiilor de Debut ale României literare. Juriul, alcătuit din redactorii revistei România literară, l-a avut preşedinte pe Nicolae Manolescu. Emoţiile au aparţinut nu numai celor nominalizaţi, dar şi publicului  [...]
de Mihail Gălăţanu (Nr:20 din: 2009)
De cînd cu criza, editurile par să fi găsit o scuză: scoatem cărţi proaste fiindcă, nene, e criză. Se crizează piaţa. în realitate, cărţile proaste sînt cărţi proaste şi atît. Nu sînt cărţi de criză. Cărţi proaste de criză? Şi, eventual, cărţi (tot proaste) în afara crizei. Sau "cărţi de vreme bun  [...]
de Constantin Trandafir (Nr:20 din: 2009)
Găsesc unii în critica lui Lucian Raicu, între altele, şi ironie, ceea ce nu se distinge decât vag şi cu totul întâmplător, ca în cazul lui Perpessicius. Dispoziţia lui curentă este una "amoroasă", bazată pe o suită de solemnităţi şi însufleţiri. Altminteri, omul, în viaţa de toate zilele, se stre  [...]
de Barbu Cioculescu (Nr:19 din: 2009)
După ce cutremurul de la finele lui aprilie trecu binişor, fără a ne răpi vieţile sau ologi, lăsându-ne în casele noastre întregi cu doar câte un bibelou căzut de pe bufet şi mai cu seamă după ce persoane specializate în cutremurologie ne-au asigurat că un seism distrugător se pregăteşte pentru an  [...]
de Vasile Iancu (Nr:17 din: 2009)
Două ipostaze opuse, contradictorii ce vorbesc de caractere opozite, de oameni diferiţi. Cei din categoria guralivilor cu notorietate (sau cu faimă de guralivi deştepţi, tot aia e), întotdeauna, cu fumuri şi ifose, uneori, în cazul şcoliţilor cu diplome, chiar şi cu doctorate şi cărţi, fumuri ascu  [...]
de Alexandru Niculescu (Nr:17 din: 2009)
La 15 aprilie avea loc la biserica ortodoxă românească din strada Jean de Beauvais, la Paris, slujba funerartă a celei care a fost doamna Ioana-Ileana Brătianu. Decedase la 9 aprilie. Aici, în ţară, în România pe care, ca toţi Brătienii, a iubit-o şi a slujit-o cu infinită credinţă şi generos devo  [...]
de Constanţa Buzea (Nr:17 din: 2009)
Facă-vi-se voia. Las la aprecierea dvs. alegerea, cu mână norocoasă poate, a textului pentru Monologurile liturgice, şi el să fie potrivit şi cu întregul. (Lazăr Magu, Arad) * "Cu siguranţă poezia chinuie. De aceea omul modern părăseşte deseori jocul acesta. Consider că poezia e un al treilea ochi a  [...]
de Cronicar (Nr:17 din: 2009)
Vocaţia de traducător într-un grupaj din revista orădeană FAMILIA nr. 3, cîţiva dintre cei mai buni traducători de literatură străină de la noi sînt solicitaţi să scrie despre munca lor. Cronicarul are o mare preţuire şi recunoştinţă pentru munca dificilă, lipsită de glorie şi prost plătită a ace  [...]
de Barbu Cioculescu (Nr:16 din: 2009)
Şi Dincolo. Este un drum de parcurs în ceva peste şapte decenii, dacă e să ne luăm după mine. Vodenia era o ţărişoară situată undeva la coada Europei, într-un ţinut neprecizat - francezii, căci ei o scoseseră la lumină, n-au fost niciodată reputaţi pentru cunoştinţele lor în materie de geografie.  [...]
de Ioan Holban (Nr:14 din: 2009)
Adică: raport despre starea naţiunii, în fond. în gară la Mangalia, nepoata (clasa a noua sau a zecea) o conduce pe "mamaie" (o femeie de la ţară, simplu îmbrăcată, cu o broboadă înflorată pe cap). "Să ai grijă de tine, mamaie, şi să mănînci, să mănînci, auzi?". "Şi tu să ai grijă de tine, copilă  [...]
de Alex. Ştefănescu (Nr:13 din: 2009)
În mijlocul sălii mărşăluieşte - deşi rămâne la nesfârşit nemişcată - o mică armată de ţărani fantomatici, confecţio­nată din costume populare aşezate pe umeraşe-stative. Între căciuli şi sumane, între bro­boade şi ii nu se văd feţe omeneşti, ci doar puţin întuneric, iar din mâneci nu ies mâini. S  [...]
de Paul Diaconescu (Nr:12 din: 2009)
Am sentimentul că pentru generaţia mea, generaţia celor ce şi-au petrecut copilăria în primii ani de după război, până şi nostalgia e vinovată. Cum să evoci, nostalgic, anii copilăriei şi ai adolescenţei când aceştia au fost anii naţionalizării, colectivizării - cu miile şi miile de arestări, anii v  [...]
de Daniel Cristea-Enache (Nr:11 din: 2009)
Contextul european este o sintagmă bine sudată, prin utilizarea ei largă în jargonul politic, în demersul publicistic şi în discursul public. Cei din generaţia mea şi eu însumi credeam iniţial că Europa care stă cu ochii pe noi este o filă de comedie caragialiană, o pagină de ficţiune satirică. Du  [...]
de Rodica Zafiu (Nr:11 din: 2009)
S-a stins din viaţă unul dintre reprezentanţii de prim rang ai lingvisticii româneşti: Matilda Caragiu Marioţeanu, membră a Academiei Române, autoare a unor studii şi cărţi fundamentale de dialectologie, istoria limbii, fonologie, gramatică, romanistică; cea mai înaltă autoritate, prin prestigiul  [...]
de Aurelia Busuioc (Nr:9 din: 2009)
Limba care trebuie reînvăţată Vine o vreme când lecţiile trecutului trebuiesc totuşi recitite. Pe vremuri nu tocmai îndepărtate şi foarte sovietice, în era programului (f)alimentar şi a comasării culturilor şi limbilor într-o singură (in)cultură şi unică limbă, mai marele bolşevic al miori  [...]
de Ioan Holban (Nr:8 din: 2009)
Pe vremea cînd nu eram încă membri ai UE, dar deplin monitorizaţi de comisarii ei - vă mai amintiţi? -, ne pregăteam să primim, după toate regulile vestitei noastre ospitalităţi, gripa aviară, noua fantomă care bîntuia Europa. Păsăretul din Deltă dădea ţipăt de moarte; lebede, gîşte, raţe, pelican  [...]
de Barbu Cioculescu (Nr:7 din: 2009)
Chestia cu criza mondială - financiară mai întâi, economică pe urmă - (clar, nu-i aşa?) dovedindu-se o realitate în ziua când magazinul ce vindea oricare dintre produse la suma de zece lei, le-a scumpit la doisprezece, am căzut pe gânduri. Un obicei din familie: vărul meu, ploieştean, ieşind pe trep  [...]
de Alex. Ştefănescu (Nr:6 din: 2009)
Nu credeam să-nvăţ a-i iubi vreodată pe tinerii din România de azi. Şi totuşi, asta s-a întâmplat. La Oradea, unde a avut loc, în perioada 2-6 februarie 2009, Olimpiada Naţională de Limba şi Literatura Română, pentru clasele VII-VIII-IX-X-XI-XII, am întâlnit câteva sute de elevi frumoşi, inteligen  [...]
de Ştefan Cazimir (Nr:5 din: 2009)
Între marii clasici ai literaturii române, cel mai puţin "clasic" se dovedeşte Caragiale. Pentru adevăratul clasic, oamenii sînt mereu egali cu ei înşişi, iar artistul e şi el om... Opera lui se dezvoltă concentric, într-o suverană consecvenţă şi armonie. O pagină desprinsă de oriunde ne edifică f  [...]
de A. Gh. Olteanu (Nr:2 din: 2009)
În numărul 186 (444) din 9-15 octombrie 2008, revista Observator cultural publică o interesantă şi binevenită dezbatere sub genericul Eminescu: apune mitul, renaşte scriitorul. Intervenţiile sunt semnate de Şerban Axinte, Bianca Burţa-Cernat, Silvia Dumitrache, Carmen Muşat, Antonio Patraş, Dana Pâr  [...]
de Constanţa Buzea (Nr:2 din: 2009)
Ultimii, dar se poate spune foarte bine şi că sunt primii sosiţi cu poezii în 2009, după vacanţă. Foarte tineri, cu stângăcii în exprimare, dornici din prima clipă să publice, lucru firesc, pentru care nimeni nu-i judecă dar nici nu-i poate sfătui să fie precauţi cu iluziile proprii, cu lentoarea ev  [...]
de Alex. Ştefănescu (Nr:1 din: 2009)
Între anii 1983-1988, Dan Stanca a fost corector la România liberă, ca Marin Preda în perioada 1945-1946. După ce a lucrat câţiva ani la alte publicaţii, a revenit în 1994, de data aceasta ca redactor, la România liberă, căreia i-a rămas fidel până în ziua de azi. Deşi între timp s-a afirmat ca unul  [...]
de Constanţa Buzea (Nr:1 din: 2009)
Doamne, de când visez/ Să pot spune tot ce ştiu/ Precum mortul ajuns viu!" este începutul cel fără de capăt la umbra căruia mesajul autorului, care se străduieşte cu ambiţie să aibă el toată dreptatea, va trudi s-o aibă. Şi dacă ar avea-o, şi dacă se va şi vedea curând, atunci bravo lui din partea m  [...]
de Nicolae Manolescu (Nr:52 din: 2008)
Consiliul U.S.R. a hotărât încă de acum trei ani să solicite CNSAS răspunsuri privind eventualele colaborări ale membrilor săi cu fosta Securitate. Au fost înregistrate douăzeci şi patru de asemenea răspunsuri, adică pentru mai puţin de jumătate din membri. Toate favorabile. Ştim aşadar că cel puţin  [...]
de Ioana Pârvulescu (Nr:52 din: 2008)
BERBEC (21 martie-20 aprilie) Prima zodie beneficiază de prima carte ca mărime şi importanţă apărută în 2008. Vacanţa de iarnă care urmează e tocmai bună ca să luaţi în braţe Istoria critică a literaturii române (Editura Paralela 45) de Nicolae Manolescu şi să vă cufundaţi în apele ei: 1526 d  [...]
de Constanţa Buzea (Nr:52 din: 2008)
Margareta DORIAN Vizită Tot mai vin să te văd să-mi trag un scaun lângă patul tău "Hai, povesteşte-mi" spuneai îţi ţineam mâna pielea foşnea uscat ca foiţa japoneză în cimitir vuieşte tăcerea zăpada te înveleşte ca cearşaful pe care ţi l-au ridicat sub bărbie "plecase step outside" m  [...]
de Constantin Stan (Nr:50 din: 2008)
Scriitorul nu are un statut respectat şi respectabil azi, în România, (deşi, iată, în nomenclatorul de profesii suntem înscrişi cu două meserii: "scriitor" şi "poet"), iar părerea despre scriitori nu e deloc favorabilă. Cu toate acestea, în grădina scriitoricească mulţi dau năvală: de la sobri polit  [...]
de Constanţa Buzea (Nr:50 din: 2008)
Grigore Gherman (Cernăuţi) "Sunt un student din Cernăuţi. La Catedra de Filologie Română şi Clasică ajunge revista Dumneavoastră. Răsfoind şi văzând tineri publicaţi, m-am gândit să vă trimit câteva poezii care, dacă credeţi că pot fi publicate, să le publicaţi. Cu respect pentru tot ce faceţi. G  [...]
de Daniel Dragomirescu (Nr:49 din: 2008)
Invăţământul contemporan reprezintă, pentru toate statele europene, un segment foarte sensibil şi extrem de semnificativ în raport cu sistemul social-politic pe ansamblu şi cu întreaga societate. Faptul că Uniunea Europeană consideră acest domeniu drept o prioritate naţională nu este un moft, ci o n  [...]
de Constanţa Buzea (Nr:49 din: 2008)
"Nimic nu mai contează când se năruie zidul/ şi dispare ultima urmă de glonţ/ E plin de orfani şi EMO sinucigaşi/ nu mai există raţiune/ Nu te cunosc nu mă cunoşti dar nu mă lăsa/ afară în ploaie/ Mi-e FRICĂ! Am călcat pe inima de gheaţă/ şi pe cioburile însângerate/ ale oglinzilor/ De ce/ e atâta d  [...]
de Cronicar (Nr:49 din: 2008)
Sfîrşitul anticariatelor Serios, divers şi bine informat se dovedeşte a fi numărul 11 (din noiembrie 2008) al revistei timişorene Orizont. Cronicarul a citit-o cu plăcere, oprindu-se pînă la urmă asupra a două articole. Mai întîi, veşti bune privind traducerea autorilor români în limbile europene  [...]
de Daniel Cristea-Enache (Nr:48 din: 2008)
Festivalul de poezie de la Iaşi, desfăşurat pe durata a trei zile (şi trei seri) de turnir, a fost în mod clar un eveniment atipic. A ieşit prea bine. Nume grele din generaţia scriitorilor consacraţi (Ileana Mălăncioiu, Emil Brumaru, Şerban Foarţă, Ion Mureşan, Ioan Es. Pop, Mihail Gălăţanu, Luc  [...]
de Ioan Holban (Nr:48 din: 2008)
Mai ales în timpul alegerilor locale, generale, europene, mondiale, universale, renaşte, invariabil, o problemă, una fără ieşire (de n-ar fi fost Caţavencu, cu a sa replică de neuitat: "Din această dilemă nu puteţi ieşi. Am zis!"): cîinii maidanezi, comunitari, vagabonzi, fără stăpîn, cum s-au numit  [...]
de Constanţa Buzea (Nr:48 din: 2008)
Nu te mai văzusem de ani. în răstimp îmi dădeai câte un telefon şi aşa ştiam că trăieşti. Mă întrebai dacă poţi să aduci pentru revistă poezii, şi parcă te uimeai de răspunsul meu afirmativ. Dar nu veneai la redacţie. Ştiam că suferi, dar nu ştiam de ce anume, cum nici acum nu ştiu. Dispăruse-şi din  [...]
de Cronicar (Nr:48 din: 2008)
Cu puşca-n cui Criticul Eugen Negrici, proaspătul laureat al Premiului "Cartea anului" acordat de România literară, pentru volumul Iluziile literaturii române, şi-a pus în cui puşca, precum poetul romantic lira - aflăm dintr-un foarte bun interviu acordat colegului nostru Daniel Cristea-Enache, î  [...]
de Reporter (Nr:47 din: 2008)
Lume multă, fum gros de ţigară şi priviri curioase încrucişîndu-se peste mese în aşteptarea începerii festivităţii din Clubul Prometeus, din seara zilei de 19 noiembrie. Juriul României literare, de la stînga la dreapta în privire frontală, e alcătuit din Gabriel Dimisianu, Adriana Bittel, Nicolae M  [...]
de Reporter (Nr:47 din: 2008)
În ziua de 18 noiembrie 2008, la sediul Primăriei Sectorului 2 s-au decernat premiile anuale ale Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti. Alături de Primăria Sectorului 2, primar dl Neculai Onţanu, sponsorii manifestării au fost MKB Romexterra Bank, director dl Adrian Radu şi Revista "Felicia", direct  [...]
de Aureliu Busuioc (Nr:47 din: 2008)
Stăteam pe o bancă în parcul central. Mă gândeam. La ce mă gândeam? La nimic. Număram frunzele care cădeau... şi aşa mai departe. Aproape ca în Delavrancea. Dar probabil asta-i soarta tuturor bunicilor: să observe, nu să gândească. Ajunge cât s-au tot gândit o viaţă, creierul mai trebuie să se şi  [...]
de Constanţa Buzea (Nr:47 din: 2008)
O doamnă sensibilă, iubitoare de sonet şi slujitoare la curţile lui, mărturisea undeva că i-au fost de trebuinţă două luni ca să îndrepte, n-are importanţă la sugestia cui, unul din versuri în care se strecurase o silabă în plus. A reuşit s-o elimine, refăcând astfel muzica sonetului, fără de care t  [...]
de Mirela Stănciulescu (Nr:46 din: 2008)
Spunea cineva, de curând, că oamenii care citesc literatură devin mai frumoşi şi sunt uşor de recunoscut. Am încercat să descopăr dacă aşa stau lucrurile în timpul uneia dintre lungile mele călătorii cu autobuzul. Seara, când plec spre casă, autobuzul este întotdeauna plin. De cele mai multe ori mă  [...]
de Constanţa Buzea (Nr:46 din: 2008)
Vă mulţumesc pentru respectul cu care mă întâmpinaţi chiar de pe faţa plicului. înăuntru însă, nimic din care să deduc ce vă doriţi cu textele, texte din care se degajă o tristeţe intensă. Stil lapidar, ironie, comentarii la viaţa de fiecare moment a pensionarului, care a prins absolut toate păcălel  [...]
de Cronicar (Nr:46 din: 2008)
Numai veşti bune Docta şi frumos scrisa rubrică a lui Dan Lăzărescu din revista Viaţa medicală (intitulată ,Punctul pe i"), cu care Cronicarul începe de obicei lectura hebdomadarului, a căpătat în ultima vreme o tentă sumbră. Prin tonul deprimant cu care descrie realităţile, Dan Lăzărescu vrea pa  [...]
de Marian Victor Buciu (Nr:45 din: 2008)
In discuţia despre canon din Simptomele actualităţii literare (Biblioteca revistei "Familia", Oradea, 2007), Ion Simuţ nu urmează conceptul H. Bloom. Nu despre canon, dar despre canoane este vorba aici. Canonul lui Bloom era estetic şi istoric, ireductibil la epocile sau curentele însumate. I. Simuţ  [...]
de Marina Constantinescu (Nr:44 din: 2008)
De unele manuale şcolare, mie. Mie, doamnelor şi domnilor. Mi-e frică de vreo doi ani, de cînd băiatul meu a intrat la şcoală. Vă mărturisesc sincer că habar n-aveam că poate să mai existe atât de acut, mă refer la învăţămîntul primar acum, reflexul obtuz în formarea copiilor. Că multe dintre manual  [...]
de Cristina-Monica Moldoveanu (Nr:44 din: 2008)
Visul de a urma Filologia şi a vă cultiva în domeniu, pentru a scrie conform sensibilităţii şi unei chemări infinit mai blânde şi înţelegătoare decât vi se pare că vi s-a oferit. Urmaţi, în Bucureşti, un Liceu de matematică-fizică, împotriva voinţei dvs., după care aţi urmat nu Filologia ci Psiholog  [...]
de Mihail Gălăţanu (Nr:43 din: 2008)
In ce ţară trăim? Mijeşte întrebarea. Mişună.De-a lungul vremii, au fost mai multe ipoteze. ţara lu' Papură Vodă. ţara lu' Sinecură asigurată. Acum, însă, trăim în ţara lui Gutză. Nu ne-a fost lesne să găsim acest personaj emblematic. Dar, pînă la urmă, iată, am izbîndit şi l-am găsit. El a venit di  [...]
de Ştefan Ciobanu (Nr:43 din: 2008)
In aşteptarea cărţii, care înţeleg că e de-acum pe drum aproape de ţintă, cu acest mic text pe coperta a patra, vă mulţumesc de atâta cuminţenie şi ascultare: "Sugestiile pe care vi le-am dat au o soartă a lor, ingrată, orgoliul auctorial se impune, şi e bine că se întâmplă aşa. Vă mulţumesc, aşadar  [...]
de Gina Sebastian Alcalay (Nr:42 din: 2008)
Mi-am pus, mereu şi mereu, în funcţie de experienţele existen­ţiale punctuale prin care treceam, aceleaşi întrebări, mai mult sau mai puţin retorice, despre incompatibilitatea - când nu e chiar dihotomia dintre operele, adesea strălucite, ale unor scriitori, artişti sau cărturari, şi persona­litatea  [...]
de Cristina Cioabă (Nr:42 din: 2008)
Timpul de aşteptare pe autostrăzi, care se dilată uneori dincolo de limita suportabilităţii, a devenit una dintre marile încercări ale omului contem­poran. El ajunge să petreacă zilnic în maşină ceasuri întregi: o bună parte a vieţii sale. Dar nu numai traseele lungi înghit timpul, şi aşa tot mai dr  [...]
de Constanţa Buzea (Nr:42 din: 2008)
Colegul nostru de an, Gheorghe Mincă, poreclit "englezul", acum este unul din cei mai de vază ziarişti ai Buzăului. A tipărit patru cărţi de poezie şi micro-eseuri. Are în pregătire o traducere completă a sonetelor lui Shakespeare, din care a mai publicat. Gh. Istrate, buzoian de origine, îi sugerea  [...]
de Barbu Cioculescu (Nr:41 din: 2008)
Sa fi unul destul de trist în absenţa celui ce scrie aceste rânduri şi a unui număr deocamdată necunoscut de contemporani ai săi, fie sau nu cititori ai lui, eventual mai tineri. E de presupus că va fi un an paşnic, cu bune creşteri de unu la sută şi puţine calamităţi naturale, în pofida schimbării  [...]
de Teodor Roşu (Nr:41 din: 2008)
Indiferent la valoarea versurilor cu care vă umpleţi nopţile şi insomnia, sufletul dvs. îşi caută şi îşi găseşte bucuria de a rămâne activ şi deschis, în faţa vârstei şi însingurării care lucrează. Terapia prin scris, acum, şi de acum înainte, vă va face mult bine şi vă va menţine în rânduiala înger  [...]
de Gabriel Dimisianu (Nr:40 din: 2008)
Pe drept cuvânt vorbeşte Geo Dumitrescu despre "înviorarea generală" din acei ani, pentru că participă la ea şi scriitorii tineri şi scriitorii maturi sau vârstnici, aplanându-se până la stingere, ca niciodată înainte sau după aceea, conflictele, rivalităţile dintre generaţii. Sub impulsul unor impe  [...]
de Valeriu Barbu (Nr:40 din: 2008)
In primul rând, nădejdea de-a nu ispăşi în urma faptelor ce nu vă aparţin. Până una alta, vă aflaţi în dinţii întâmplării tulburătoare de destin, al celei ce vă amână înaintarea în propria poezie. Dacă vă ambiţionaţi, amânarea poate deveni un lucru pozitiv, căci între timp vă maturizaţi înţelegând l  [...]
de Alex. Ştefănescu (Nr:38 din: 2008)
Personajul nr. 1 al "Zilelor Culturii Călinesciene" de la Oneşti a fost, anul acesta, Eugen Simion. Însoţit de Nicolae Breban, cu care a format un tandem de academicieni, ca şi de un grup de cercetători de la Institutul "G. Călinescu" (Nicolae Mecu, Nicolae Bârna, Oana Soare, Bogdan Dascălu ş.a.), E  [...]
de Aureliu Busuioc (Nr:38 din: 2008)
Simt că mă îneacă lacrimile, simt că un spasm că-mi strânge beregata, când mă gândesc la românii de pretutindeni, inclusiv la cei de pe unele plaiuri moldoveneşti, şi la suferinţele sufleteşti pe care au fost nevoiţi să le trăiască ei secole de-a rândul... Într-adevăr, de câtă bărbăţie ai nevoie,  [...]
de Mihaela Mocanu Gâlcă (Nr:38 din: 2008)
Până o să vă limpeziţi cu adevărat cine şi cât bine v-a făcut, cu cât gând bun pentru scriitorul care sunteţi şi care se caută pe sine, şi dificil, şi bănuitor din fire, foarte, în legătură cu "fundătura" în care aţi fi împins cu şiretenie şi rea voinţă, o logică minimă ar fi trebuit să vă sugereze  [...]
de Ion SÂNTION (Nr:37 din: 2008)
Presentiment şi iată-mă acum ajuns la cea mai înflorită vârstă, când albul florii m-a pătruns şi tremură petala tristă. Se apropie un sfârşit de veac, aşa cum poţi sfârşi o carte, mai mult şoptesc şi mai mult tac, dar rima nu-i cuvântul "moarte". E cineva în locul meu? E doar schimbarea  [...]
de Alex. Ştefănescu (Nr:36 din: 2008)
In faţa Bibliotecii Naţionale din Chişinău se află o mulţime de oameni, ca la un miting. Faţă în faţă cu ei, sus, pe treptele de la intrarea în bibliotecă, suntem noi, cei care urmează să le vorbim: Mihai Cimpoi, preşedintele Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, Alexe Rău, directorul general  [...]
de Răzvan-Ionuţ Pricop (Nr:36 din: 2008)
"în scrisoarea precedentă evocam spaţiile din biografie care s-au împotrivit revenirii mele în paginile României literare. Mai precis, aceste spaţii conţin şi moartea, moartea altora, fără să o epuizeze, de aceea anul 2004 este unul semnificativ. 2004 este anul morţii lui Geo Dumitrescu, moarte care  [...]
de Marina Constantinescu (Nr:35 din: 2008)
BucureŞtiul sufocat de căldură. Amorţit. Duminică, la prînz. Oamenii stau ascunşi, inerţi, în spatele ferestrelor acoperite cu te miri ce. Dumitru Avakian mă sună, fericit, de la Sinaia. Marin Cazacu, nu doar un muzician de talie mondială, dar un artist de o calitate morală rarisimă, a reuşit, din n  [...]
de Ioan Hada (Nr:35 din: 2008)
Când auzi de greşeli de transcriere e normal să simţi acel soi de gol în stomac care te înstrăinează de semenii cumva vinovaţi şi ei că nu s-au străduit cu grija ca ele să nu se petreacă. Când le şi vezi lăfăindu-se într-un citat dintre cele mai sobre, închizi o secundă ochii şi încerci să-ţi aminte  [...]
de Alex. Ştefănescu (Nr:34 din: 2008)
Ce se întâmplă cu Delta Dunării? A rămas doar o amintire frumoasă? Continuă să existe, uriaşă şi fremătătoare, chinuindu-i pe cei care o locuiesc şi fermecându-i pe cei care o vizitează? Cândva mitologizată de propaganda comunistă, Delta Dunării a intrat după 1989 în maşinăria de destructurat pre  [...]
de Mircea Iorgulescu (Nr:34 din: 2008)
La editura pariziană PERRIN, cea mai mare şi mai importantă editură franceză specializată în lucrări istorice, a apărut de curînd o Istorie a României, de la geto-daci pînă la actuala preşedinţie a statului român şi la integrarea în Uniunea Europeană. Autorul său, istoricul de origine română Traian  [...]
de Rodica Zafiu (Nr:34 din: 2008)
Profesorul Alexandru Niculescu a împlinit 80 de ani: o vîrstă incredibilă pentru cei care îi cunosc spiritul tînăr, bătăios, darul de a provoca permanent, di­na­mitînd locurile comune şi aducînd, în reexaminarea temelor fundamentale, o gîndire proaspătă şi idei sclipitoare. Sărbătorirea sa nu se poa  [...]
de George Mocanu (Nr:34 din: 2008)
Să nu lăsăm să se-nvechească plicurile-n tolbă, peste care straturile recente se înmulţesc şi peste vară, vară care, caniculară ori inundată crâncen, rezervă, totuşi, poeţilor consolarea scrisului. între romanţă şi rugăciune, în fiecare text regăsindu-se accente corecte fie minulesciene, stănesciene  [...]
de Ioan Holban (Nr:33 din: 2008)
Născut la deal, crescut la cîmpie, zodie de apă, m-am lăsat fascinat de fiecare luciu de apă; cele curgătoare - izvoare, pîraie, rîuri, fluvii -, nu, pentru că niciodată nu ştii ce (a)duc ele (faptul s-a dovedit, cu asupra de măsură, cînd, la inundaţiile lor, s-au tulburat toţi fluturii de prin cotl  [...]
de Margareta Dorian (Nr:33 din: 2008)
Bucuria re-vederii prin scris nu mi-o poate lua nimeni" - lumina acestei revelaţii, pe care mi-o comunicaţi deunăzi ca reală şi permanentă, îşi pierde din intensitate în momentul în care, în aceeaşi epistolă, adăugaţi vizibil demoralizată: "Tot scriu, dar ecoul e aproape nul. întrucât am o vârstă, ş  [...]
de Alex. Ştefănescu (Nr:32 din: 2008)
Pe vremea când compuneam versuri, în anii adolescenţei, ştiam pe de rost tot ce compusesem. Eram ca un catalog al propriilor mele scrieri. Noaptea, în timp ce toţi ai casei dormeau, eu nu aveam nevoie să aprind pe furiş o lanternă ca să scriu neştiut de nimeni. Scriam, pur şi simplu, poeme în mi  [...]
de Ioan Lăcustă (Nr:31 din: 2008)
Din ce in ce mai des mă încearcă, ciudat şi întăritor în năuceala lui, sentimentul că în România acestui început de mileniu se trăieşte în lumi paralele. În Românii evoluând (mai corect spus ducându-se în dusul lor) spre un niciunde, neştiut, misterios şi che­mător cu puterea unei vrăji de destin de  [...]
de Alex. Ştefănescu (Nr:31 din: 2008)
Mi-am petrecut nu demult câteva zile, ca pacient, într-un spital de elită. (Dacă eram Marin Mincu, aş fi scris "ca pacient de elită, într-un spital de elită.") Cele trei lifturi destinate bolnavilor erau toate defecte. Definitiv defecte. Ca dovadă în dreptul fiecăruia era amplasat câte un ghiveci de  [...]
de Ion Ivănescu (Nr:31 din: 2008)
Am deschis aceste cursuri de vară cu scopul dublu: de a trezi sufletul românesc de pretutindeni şi de a schimba, prin acest suflet, chiar formele de stat în care trăia poporul nostru. N. Iorga deea de a lua fiinţă o instituţie culturală care prin programul ei să-i unească pe toţi români  [...]
de Constanţa Buzea (Nr:31 din: 2008)
Nu vă contestă nimeni emoţia cu care scrieţi, starea de vrajă interioară, bucuria amestecată cu ameţeală când un vers se întrupează pe foaia de hârtie. Dar sunt suficiente toate acestea ca să-l convingă pe cititor că aveţi talent, că respectaţi limba în care scrieţi, că regulile ei vă sunt familiare  [...]
de Ştefan Cazimir (Nr:30 din: 2008)
O cititoare din Bucureşti (bănuiesc, încă tînără) şi-a destăinuit recent, într-o revistă literară, interesul generat de domeniul paranormalului. Semnatara scrisorii invocă "o sferă energetică care guvernează toate programele genetice ale omului ş...ţ Există posibilitatea dizlocării prin puterea gînd  [...]
de Virgil Mihaiu (Nr:30 din: 2008)
La Biblioteca Naţională din Lisabona, nobelizatul José Saramago îşi asumă un rol inedit: în faţa unui auditoriu aproape plin, o chestionează pe María Kodama, partenera din ultimii ani de viaţă a lui Jorge Luís Borges (pentru mulţi, unul dintre cei mai mari nedreptăţiţi ai juriului de la Stockholm).  [...]
de Vasile Iancu (Nr:30 din: 2008)
E considerat| cea mai veche biserică de lemn din Europa. Cel puţin, între aşezămintele de rit creştin oriental. Şi chiar dacă ar fi între cele mai vechi, şi tot ar trebui să fie pusă, la nevoie, sub un clopot de sticlă. Micul lăcaş ortodox de la Putna, situat în preajma vestitei ctitorii ştefaniene  [...]
de Monica Patriche (Nr:30 din: 2008)
Cele două poezii presupun că nu sunt singurele pe care le-aţi scris ci par a fi ca două firicele dintr-o dezrădăcinare la întâmplare dintr-un lan întreg. Doamna fără nume şi Caporalii au trese de aur, nici artisticeşte, nici mostre dintr-un elan tematic predilect, nu sunt convingătoare şi nu promit  [...]
de Mihai Floarea (Nr:29 din: 2008)
Puterea de după decembrie 1989 (monocromă politic, după opinia mea retrospectivă, întrucît a fost mereu lipsită de un program autentic de scoatere a României din înapoiere, avînd de apărat/promovat numai interese de microgrupuri, izolate cumva amniotic - dacă mi se permite metafora - de restul popul  [...]
de Rodica Binder (Nr:29 din: 2008)
Dispariţia în plină vară a unor personalităţi ale vieţii publice riscă să treacă aproape neobservată - nu însă de cei obişnuiţi să se informeze la zi şi în vacanţă, cum este corespondenta României literare, doamna Rodica Binder. Citindu-i notaţiile mi-am amintit de o seară berlineză petrecută în sin  [...]
de Alex. Ştefănescu (Nr:29 din: 2008)
L-am auzit pe Ion Simuţ vorbind în faţa studenţilor săi de la Faculta­tea de Litere a Universităţii din Oradea. Impunea respect şi, în acelaşi timp, îi încânta pe cei prezenţi, printr-un amestec de seriozitate ardelenească şi plăcere a jocului. Se simţea că se pronunţă asupra oricărui subiect în cun  [...]
de George Marin (Nr:29 din: 2008)
Unde punem virgula, şi unde nu, domnule autor, atunci când, din... rafinament, chipurile, n-am renunţat definitiv la serviciile ei? Jenant de-a dreptul pentru cititorul instruit este să găsească în text virgula aşezată între subiect şi predicat. Laşi textul necitit până la capăt, îl arunci la coş fă  [...]
de Barbu Cioculescu (Nr:28 din: 2008)
In ziua când Ceauşescu părăsea în elicopter Capitala, îndreptându-se spre ultima staţie, îmi petrecusem dimineaţa printre manifestanţii din faţa Intercontinentalului - foarte obosit, la întoarcerea acasă, legată de o peripeţie chiar în poartă, primesc un telefon de la Alecu, a-i spune numele de fami  [...]
de Dan Căpăţînă (Nr:28 din: 2008)
Reproduc primul şi ultimul paragraf din articolul pe care l-aţi publicat în nr. 25/2008 al revistei România literară: "Deşi nu m-am dus să votez - şi am explicat într-un articol anterior de ce n-aveam de gând s-o fac -, nu mi-am putut reprima curiozitatea de a afla de ce n-au votat atât de mulţi di  [...]
de Codrin Liviu Cuţitaru (Nr:28 din: 2008)
Reacţie întârziată Tocmai eu, care mă laud (prin intermediul unui titlu de rubrică) că am "reacţii imediate", am tot întârziat să mă pronunţ asupra unui roman care reprezenta foarte mult pentru autorul lui, Culorile Purgatoriului de Victor Iancu. Ulterior am primit la redacţie şi o recenzie a ace  [...]
de Carol Daniel (Nr:28 din: 2008)
E mai bine să vă trec numele sub tăcere. Cunoştinţe vechi, sugeraţi, vă întreb ce se poate înţelege din evocarea publicării, după atâta amar de ani, de vreo două ori, în Amfiteatru, şi cât de adânc în timp şi cu ce semnificaţie, s-au petrecut aceste lucruri, înainte de 1989? între timp, aţi tipărit  [...]
de Ioan Lăcustă (Nr:27 din: 2008)
Au trecut 42 de ani, de când, după un examen de Bacalaureat care, evocat astăzi, ar părea desprins din cine ştie ce pagină de pură ficţiune, îmi "încheiam socotelile" cu Liceul meu: "Vasile Alecsandri" (LVA), din Galaţi. Evoc acel timp nu din cine ştie ce porniri nostalgice. Pur şi simplu pentru a d  [...]
de Ioana Pârvulescu (Nr:27 din: 2008)
"Cel cAruia nu-i spui dumneata" - este una din definiţiile cele mai simple pe care Arghezi le dă divinităţii. Şi nu în poezie, ci într-un banal careu de cuvinte încrucişate: probabil pentru că Dumnezeu trebuie căutat şi poate fi găsit pretutindeni, fie şi la un colţ de careu, notat cu 51 orizontal.  [...]
de Constanţa Buzea (Nr:27 din: 2008)
Nu sunt acum decât cinci la număr poemele de care dispun pentru a convinge, a încerca iarăşi să conving cititorul atent la talentul unei debutante, pe numele ei Simona Dăncilă. Pe fondul unui întreg manuscris, acum ceva timp, îi făceam aici cu convingere şi bucurie colegială o prezentare, cu fotogra  [...]
de Ioan Pintea (Nr:26 din: 2008)
O lectură recentă mi-a redeşteptat o melancolie ancestrală. E vorba de două cărţi (Marea spaimă de la munte de Charles-Ferdinand Ramuz, în traducerea doamnei Viorica Nişcov, şi Curcubeul dublu de Alexandru Vlad) care vorbesc despre acelaşi univers - lumea satului -, dar din poziţii total diferite. R  [...]
de Constanţa Buzea (Nr:26 din: 2008)
Rămâne să ne povesteşti în scrisori, Micaela, să ne spui, dar tu nu scrii cu uşurinţa cu care ar face-o însuşi Alec, dacă s-ar mai putea. Să ne povesteşti cumva, să găseşti o modalitate în singurătatea care-a intervenit între timp. Cum au fost cele din urmă zile şi nopţi, clipele luminoase şi cele d  [...]
de Anca Mizumschi (Nr:26 din: 2008)
Mi-aş dori ca biserica să surfeze pe net Spiritul uman are, prin structura sa, nevoia de a înţelege tot ce se întâmplă în jurul nostru, are nevoie de sens şi de semnificaţii. Petre }uţea, pe care îl citez aproximativ, spunea că dacă Dumnezeu nu ar exista, pe planeta asta nu ar putea trăi decât  [...]
de Simona Dăncilă (Nr:26 din: 2008)
Arde, doamne, din adâncuri/ Pleava oaselor rămase/ Adunată-n patru scânduri/ Putrede, şi toate roase.// Şi o pune laolaltă/ Cu tăcutul din durere,/ Ca să vezi de se mai ceartă/ Cu minciuna din tăcere.// Şi te rog, înseamnă locul/ Unde treptele sunt puse/ Până nu se stinge focul/ Şi durerile nu-s dus  [...]
de Gabriel Chifu (Nr:25 din: 2008)
Am fost de curând la Praga. Călătoria mea a avut o dublă motivaţie literară, să particip la lansarea unei antologii de poezie contemporană română şi maghiară din România şi să citesc versuri în cadrul unui program cultural prilejuit de Noaptea Muzeelor Pragheze. Mărturisesc vinovat că am plecat cu  [...]
de A. Gh. Olteanu (Nr:24 din: 2008)
Suntem cu toţii îngrijoraţi, în diferite grade, în funcţie de felul în care ne poziţionăm faţă de el - uneori de la an la an, alte ori de la nişte ani la alţi ani - de soarta învăţământului românesc. Care, într-adevăr, se afundă lent şi sigur, ca alunecările de teren şubrezite pe dinăuntru prin dilu  [...]
de Constanţa Buzea (Nr:24 din: 2008)
Având într-o primă formă manuscrisul ce s-a adunat, poate prea repede, poate prea curând după debutul editorial de anul trecut, cu Dar de nuntă, aţi simţit nevoia să mi-l arătaţi, pentru sugestii utile. în treacăt fie spus, cartea aceea ar fi meritat un ecou vizibil, dar nici acum nu mi se pare timp  [...]
de Sorin Lavric (Nr:23 din: 2008)
Cine a spus că poezia a murit şi că romanul suferă de o sfîrşeală rău prevestitoare? Dacă e să judecăm lucrurile după numărul de colocvii internaţionale organizate sub auspiciile literaturii, perspectiva nu e deloc sumbră. Dimpotrivă. E îndeajuns să privim la festivalul "Zile şi nopţi de literatură"  [...]
de Nicolae Manolescu (Nr:23 din: 2008)
Ca scriitor şi preşedinte al Uniunii Scriitorilor din România consider inacceptabil gestul poetului Daniel Corbu de a da foc unor cărţi, tabloide şi CD-uri pe considerentul că ele ar contribui la răspîndirea subculturii. Gestul este în sine un act barbar, fără nici o justificare, şi ţine, vai, de un  [...]
de Daniel Corbu (Nr:23 din: 2008)
În numărul din 9 iunie 2008 al ziarului "Gardianul", sub titlul "În lipsa CD-urilor cu manele, la Iaşi a fost ars "Cărtărescu"", a apărut un articol semnat de Theodora Stoica şi Cătălin Coca. Articolul încearcă să denigreze, printr-o ordinară diversiune, un festival de înaltă ţinută intelectuală,  [...]
de Mircea Iorgulescu (Nr:23 din: 2008)
Dacă vorbim de literatură, vorbim de poveşti, de cărţi şi de citit. De fiecare dată ne instalăm însă, vrînd-nevrînd, în dileme din care nu prea putem ieşi în mod onorabil. Iată şi de ce. Cel dintîi risc - ori, dacă preferăm, cea dintîi sfidare - constă în a contrazice, mai pe faţă, mai în surdină,  [...]
de Barbu Cioculescu (Nr:23 din: 2008)
Pe gânduri, la finele unei noi tentative de sondare a mirajului unei opere unice şi a unei vieţi încărcate de necunoscut, carte datorată dlui Ion Vianu şi intitulată Investigaţii mateine (Edit. "Biblioteca Apostrof", Cluj, 2008), fac marginala observaţie - deocamdată - că, pe când a râvnit postul de  [...]
de Rodica Zafiu (Nr:22 din: 2008)
Termenul nişă apare în dicţionarele româneşti curente cu un sens comun, legat în primul rînd de construcţii, arhitectură - ca sinonim pentru mai vechile firidă, intrînd, adîncitură etc. - , dar şi cu alte sensuri de specialitate, mai puţin cunoscute, în primul rînd din geologie şi din medicină. Semn  [...]
de Constanţa Buzea (Nr:22 din: 2008)
Poemul şi scrisoarea oan Hop-Lelescu a debutat în Ramuri, pe numele său adevărat Vasile Farcaş. Scrie poezie şi proză şi apare, la o vârstă matură, în 2003, cu volumul Infirmitatea de a fi, dovedind o exigenţă deosebită cu o poezie surprinzătoare prin valoare şi sobrietate. Publică şi în R  [...]
de Doina Ruşti (Nr:21 din: 2008)
Într-un roman al lui Constantin Ţoiu, un personaj cumpără o salopetă şi o aduce într-o editură pentru ca volumul de versuri să-i fie croit exact pe măsura buzunarului acelei salopete. El speră ca muncitorii să-i poarte cartea în buzunar, pentru pauzele de prânz. Fiind vorba despre comunism, v-aţi pu  [...]
de Rodica Zafiu (Nr:21 din: 2008)
Intr-o carte recentă - La littérature en péril, 2007 - Tzvetan Todorov face cîteva ob­ser­vaţii simple şi fundamentale despre rostul literaturii şi despre predarea ei în şcoală. Ca unul dintre principalii teoreticieni şi promotori ai structuralismului francez, Todorov evocă un dublu context al propr  [...]
de Toma Roman (Nr:20 din: 2008)
Pentru cei mai mulţi observatori actuala campanie electorală este anostă şi neinteresantă. Candidaţii la consi­liile judeţene şi primării sunt extrem de "politicoşi", dezbaterile lor re­du­­câ­ndu-se la prezentarea de "proiecte", la sublinierea originalităţii sau eficien­ţei acestora. S-ar putea cre  [...]
de Rodica Zafiu (Nr:20 din: 2008)
Cartea profesorului Eugen Munteanu, Lexicologie biblică românească (Bucureşti, Humanitas, 2008), e un volum exemplar, care fixează un reper şi consolidează o ierarhie de valori. E o carte fundamentală, model de rigoare filologică, dar şi de obiectivitate ştiinţifică, care se plasează într-o deplină  [...]
de Susana Georgiu (Nr:20 din: 2008)
La 29 de ani, inclus cu poezii în două antologii, Ca la o linie de start, editura Marineasa, Timişoara şi Parfum de liliac, editura Amurg sentimental, Bucureşti, anul trecut. Şi, tot 2007 marchează debutul editorial, la Amurg Sentimental, cu aliona, şi premiul I pentru poezie, la Concursul Naţional  [...]
de Ştefan Cazimir (Nr:19 din: 2008)
Un nou tic verbal, de ceva timp încoace, s-a ivit şi prosperă pe micile ecrane: "ei bine". Rar mai auzi relatare sau comentariu în care expresia amintită să nu apară măcar o dată, iar adesea chiar de două-trei ori: "Pe drumul naţional cutare s-a produs un grav accident de circulaţie. Ei bine, poliţi  [...]
de Radu Ciobanu (Nr:18 din: 2008)
Suntem agresaţi zilnic de atâtea aberaţii, mizerii şi diversiuni întru buimăcirea "populaţiei", încât mă simt tot mai des înhăţat în ghearele descurajării, ale tentaţiei de a renunţa la orice reacţie. De ce să mai scriem despre? Ne imaginăm că ne va citi şi altcineva în afară de noi, aceştia, o mi  [...]
de Daniel D. Marian (Nr:17 din: 2008)
Oona este o fetiţă cu care toţi am copilărit în teritoriul magic al nucului şi în căldura puhavă de vară a podului unde sunt de găsit lucruşoare vechi a căror viaţă pare să se fi stins. înainte ca ea să fi dispărut, ca să trăiască nevăzută de restul grupului nostru, şi înainte să înceapă aşteptarea  [...]
de Barbu Cioculescu (Nr:16 din: 2008)
Citeam, în anii adolescenţei, pagini de evocare a Bucureştilor de altădată, cu apa de băut adusă cu sacaua din susul Dâmboviţei, unde era de o divină limpiditate. Cu felinarele de gaz care se aprindeau, romantic, la căderea serii, bucată cu bucată, dintr-o flăcăruie în vârf de par. Cu trăsuri lunecâ  [...]
de Sorin Lavric (Nr:16 din: 2008)
Anunţăm pe cititorii României literare că, în ziua de 17 aprilie, a murit scriitorul Paul Miron. La sfîrşitul celui de-al Doilea Război Mondial, scriitorul s-a stabilit în Republica Federală Germania şi a studiat la Bonn (1947) şi apoi la Paris (1948), unde s-a integrat în comunitatea creştină condu  [...]
de Teodor Vârgolici (Nr:15 din: 2008)
In prima jumătate a secolului al XIX-lea, în faza de constituire modernă a li­teraturii române, scriitorii noştri au simţit nevoia de a se reuni într-o grupare cu specific adecvat preocupărilor lor creatoare, cu scopul esenţial de a contribui la desăvârşirea limbii române şi la propăşirea literaturi  [...]
de Constanţa Buzea (Nr:15 din: 2008)
Inclin să cred că în cazul poetului Gheorghe Simon (v. pagina 8), care stă la Agapia liniştit şi frumos scriindu-şi negrăbit poezia, meditând la mulţimea şi la singurătatea lumii din ce în ce mai tulburate şi chinuite de marile ei slăbiciuni, dându-ne la câţiva ani buni prilejul întemeiat de a-i cit  [...]
de Toma Roman (Nr:14 din: 2008)
Summitul NATO de la Bucureşti pare a se fi terminat cu un compromis. Ucraina şi Georgia, foste republici sovietice, vor fi primite în organizaţie mai târziu, atunci când vor fi coapte condiţiile pentru asumarea "foii de parcurs" (MAP-ul), iar scutul antirachetă va fi, totuşi, instalat, ba chiar exti  [...]
de Alex. Ştefănescu (Nr:14 din: 2008)
Numele Stratan face carieră în cultura română. După poetul Ion Stratan, cântăreţul Pavel Stratan, a apărut şi un creator de cărţi-obiect, Emil Stratan, foarte talentat şi inventiv. Editura sa, Eis Art, din Iaşi, a expus în ultimii ani la Galeriile de Artă Eleusis şi la târgurile de carte Librex volu  [...]
de Constanţa Buzea (Nr:13 din: 2008)
Elevă încă, Alexandra Dolfi al cărui talent a mai fost semnalat la Post-restantul nostru cu ceva vreme în urmă, semnând poeme a căror valoare se arată constant într-o fină şi amănunţită aplecare spre scene din realitatea dură. Fiecare text al său urmăreşte o suferinţă de observator, al lumii ce se s  [...]
de Constanţa Buzea (Nr:13 din: 2008)
Autogara Bătrâna cu batic maroniu se închină la fiecare supermarket pe lângă care autobuzul trece în viteză Cu cartea de rugăciuni în mână îşi face cruce în autogara mizerabilă cu scaune rupte Bătrânul şchiop cu privirea goală traversează de la un capăt la altul tramvaiul treizeci şi  [...]
de Al. Săndulescu (Nr:12 din: 2008)
In Europa şi în lume, se mai crede încă în această utopie sângeroasă, folosită adesea demagogic pentru amăgirea categoriilor defavorizate ale populaţiei, spre a-i câştiga voturile, se ignoră voit sau nu experienţa tragică a Uniunii Sovietice, cu cele mai bine de 20 de milioane de sacrificaţi, la car  [...]
de Gheorghe Grigurcu (Nr:11 din: 2008)
Dacă industria indigenă se află în impas, redusă, în destule din ramurile sale, la o cotă de avarie, într-o situaţie frapant diferită se află ... poezia. Da, poezia. Întrucît există o industrie a versificaţiei băştinaşe, extrem de prolifică, înscriind un crescendo ameţitor, pe care nimic în lume nu  [...]
de Barbu Cioculescu (Nr:10 din: 2008)
IŞi dădu la o parte pledul, sări în picioare, din desenul plocatului chinezesc, cumpărat la un preţ foarte rezonabil, se ivi capul fălcos al unui tigru şaşiu. Trecu în baie, înfăşurat într-un prosop de sorginte indiană, cumpărat la un preţ foarte rezonabil, apucă săpunul englezesc, fabricat în Slove  [...]
de Constanţa Buzea (Nr:10 din: 2008)
l în romanele ei, scriitoarea italiană Rosetta Loy a recurs adesea la elemente autobiografice, dar le-a integrat întotdeauna în ficţiune, le-a transfigurat literar. Acum, la 77 de ani, autoarea între altele a romanelor Drumurile de pulbere, distins cu Premiul Viareggio şi cu Premiul Campiello, Oega,  [...]
de A. Gh. Olteanu (Nr:9 din: 2008)
S-ar părea că îndemnul adresat discipolilor săi, acum aproape 200 de ani, de către Ion Heliade Rădulescu, "Scrieţi, băieţi, scrieţi, orice şi oricum, numai să scrieţi", şi-a făcut efectul abia în zilele noastre. într-adevăr, se scrie enorm, se scrie orice, dar - vai! - mai ales oricum. Din motive  [...]
de Simona Cioculescu (Nr:9 din: 2008)
Scriitorul ceh Milan Kundera s-a născut la Brno, în familia muzicologului Ludvík Kundera, profesor la Academia de Arte Frumoase Janá1ek (JAMU) din acest oraş. A făcut el însuşi studii muzicale la aceeaşi academie, fiind până la vârsta de 25 de ani, după propria mărturisire, mult mai atras de această  [...]
de Marina Vazaca (Nr:8 din: 2008)
După Babel, nevoia practică a oamenilor de a se înţelege unii cu alţii, pentru a face comerţ, pentru a călători, pentru a face război şi apoi pace, a fost însoţită şi de dorinţa lor de a se cunoaşte mai bine. Din această dorinţă, pentru realizarea căreia pătrunderea în alt univers lingvistic este, s  [...]
de Gina Sebastian Alcalay (Nr:8 din: 2008)
Oare cîţi ştiu, în România şi în Israel că marele matematician, lingvist şi filozof al ştiinţei, academicianul Solomon Marcus, este fratele scriitorilor Marius Mircu şi Marcel Marcian - ultimul din păcate decedat acum cîţiva ani? Din această familie talentată şi extrem de harnică, aşa cum o atestă r  [...]
de Ioan Holban (Nr:7 din: 2008)
E un drum, aproape obligatoriu în fiecare vară, de la Iaşi la Neptun, trenul opreşte în gara Ţăndărei; farmecul special al locului se descoperă la întoarcere, cînd garnitura opreşte acolo la vremea după-amiezii: vipie, aer năclăit în mierea unui soare albicios, fierbinte, cîţiva cîini abia mişcîndu-  [...]
de Gabriel Dimisianu (Nr:7 din: 2008)
Mă refer la vechiul meu prieten şi fost coleg de studenţie Hristos Ziatas, al meu şi al lui C. Stănescu, acesta prefaţându-i acum volumaşul de poeme Ochiul celălalt , apărut la Editura Oscar Print în traducerea lui Ion Andreiţă. Am spus "greco-român" deşi prin sânge Ziatas este grec pur şi simplu, f  [...]
de Rodica Binder (Nr:7 din: 2008)
Într-una din mărturisirile sale publice, apărute în presă, Mircea Cărtărescu divulga acribia cu care lucrează asupra textului, întrevăzînd în el o oglindă care să-i reflecte cu maximă fidelitate propriul chip. Mi-am propus, animată de metafora oglinzii, să reţin cîteva din imaginile prin care presa  [...]
de Gellu Dorian (Nr:6 din: 2008)
Pe scrolurile unor televi­ziuni a apărut o informaţie demnă de luat în seamă, ţinînd cont că ea venea dinspre Minis­terul Culturii şi Cultelor, pre­gătit, de anul acesta, cu un buget mai mare pentru aşa ceva, să răsplătească cu premii sub­stanţiale pe cei mai buni re­pre­zen­tanţi ai celor şapte art  [...]
de Victor Ivanovici (Nr:6 din: 2008)
În ultima săptămână a lui ianua­rie a avut loc la Bucureşti, în amfiteatrul "Ion Heliade Rădulescu" al Academiei Ro­mâ­ne, lansarea cărţii Hamus. O antologie de poezie balca­nică. Editat la Atena, în româneşte, de către asociaţia non-profit "Prie­tenii Revistei Anti", masivul şi frumosul volum este  [...]
de Virgil Mihaiu (Nr:6 din: 2008)
Studiul Relaţiile culturale luso-române de Daniel Silva Perdigao a fost elaborat, ca lucrare de masterat la Universidade Aberta din Lisabona, în anul 1998. Deceniul scurs de atunci nu a alterat actualitatea ideilor enunţate de autor (născut la Porto în 1952, stabilit temporar în România prin anii 19  [...]
de Domniţa Ştefănescu (Nr:5 din: 2008)
2 ianuarie 2008. Ora (aproape) 12. Bucureşti. Uniunea Scriitorilor. Casa Monteoru. Încă înainte de ora 12 în curte nu mai încap automobilele, iar în Sala Oglinzilor nu mai sunt locuri libere pentru invitaţii, tot mai numeroşi, la ceva ce se anunţă ca foarte important. Ana Blandiana şi colegii ei de  [...]
de Marina Constantinescu (Nr:5 din: 2008)
Istoria noastră se află, iarăşi, în impas. Print-un act mîrşav şi iresponsabil, arhivele securităţii nu mai pot fi cercetate şi, implicit, nu mai pot să scoată adevărul la iveală. CNSAS se doreşte desfiinţat. Din răsputeri şi de îndată! Mă aşteptam să fim conştienţi de ticăloşie şi de gravitatea ei.  [...]
de Constanţa Buzea (Nr:5 din: 2008)
Aici în provincie ne zbatem între impulsul interior de a scrie, aprecierile elogioase ale grupurilor literare pe care le frecventăm şi spaima de veleitarism. Cred că lipsa aprecierilor corecte din partea unor persoane competente, mă refer la persoana unui critic adevărat, devotat şi onest, este una  [...]
de A. Gh. Olteanu (Nr:4 din: 2008)
In numărul 50 din 21 decembrie 2007, România literară reproduce Raportul asupra rezultatelor monitorizării posturilor de radio şi televiziune în perioada 15 octombrie - 25 noiembrie 2007. Este vorba, aflăm dintr-un preambul aparţinând redacţiei (Alex Ştefănescu) - intitulat O formă de cenzură saluta  [...]
de Constanţa Buzea (Nr:4 din: 2008)
Am primit cu bucurie şi am răsfoit cu interes manuscrisul volumului dumneavoastră de poezii, dedicat lui Nino Stratan. Şi care volum, înţeleg că se află în curs de îngrijire, cum singur spuneţi, urmând apoi a fi dat spre publicare Editurii Printeuro din Ploieşti. Vă gândiţi să-i căutaţi un prefaţato  [...]
de Ion Buzaşi (Nr:4 din: 2008)
In "România Mare" din 21 decembrie 2007 se publica poezia Imn religios, supratitrată senzaţional O poezie necu­nos­cută a lui Eminescu. Aceeaşi supratitrare şi în nr. din 15 ianuarie (data naşterii lui Eminescu, "cea mai mare sărbătoare a poeziei româneşti" (Geo Bogza) şi propusă recent de ministrul  [...]
de Ioan Holban (Nr:3 din: 2008)
Unii scriitori clasici şi moderni, cu puţină dare de mînă, au lăsat în urma lor nişte case, devenite, apoi, "memoriale"; acolo se vor fi născut sau vor fi trăit perioade din viaţa lor. Nu sînt prea multe asemenea case pentru că scriitorul român a fost dintotdeauna ceea ce G. Ibrăileanu numea proleta  [...]
de Jana Balacciu Matei (Nr:3 din: 2008)
Indiscutabilul succes al culturii catalane ca invitat de onoare la Târgul de carte de la Frankfurt de anul trecut (să amintim aici doar zecile de mii de exemplare vândute din traducerile în limba germană ale unor autori contemporani cunoscuţi şi cititorilor români, ca Maria Barbal şi Jaume Cabré), a  [...]
de Emilia David Drogoreanu (Nr:3 din: 2008)
La iniţiativa profesorului Bruno Mazzoni, decanul Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine din Pisa, a avut loc, joi 29 noiembrie, o dezbatere ştiinţifică universitară pe tema România - o altfel de latinitate. Discuţiile s-au purtat, în deosebi, asupra volumului L^altra latinita. Il romeno fra Orie  [...]
de Alex. Ştefănescu (Nr:2 din: 2008)
Mă plimb prin grădina mea, îmbătat de frumuseţea pomilor plini de chiciură. Ei nu arată ca atunci când fulgii li se depun lent pe crengi. Nu au crengi încărcate pur şi simplu de zăpadă. Au crengi redesenate, cu alb, de o mână care a urmărit atentă fiecare detaliu. Până şi miile de mii de ace ale mol  [...]
de Barbu Cioculescu (Nr:1 din: 2008)
O pictură clasică, Pluta Meduzei, de Delacroix, cred, încerca să sugereze vârful disperării ce poate lovi un pumn de oameni cărora cerul le hărăzeşte cel mai crud destin: moartea de sete, în mijlocul apelor. Mărturisesc a nu fi fost atât de impresionat de această pânză pe cât fuseseră contemporanii  [...]
de Virgil Mihaiu (Nr:1 din: 2008)
D. S. Perdigăo În urmă cu un deceniu citeam fascinat, în România literară, un eseu despre incitanta relaţie dintre Mateiu Caragiale şi primul ambasador al Portugaliei la Bucureşti, Martinho de Brederode. Cutezătoarea ipoteză a studiului era că amiciţia dintre diplomatul portughez şi scriitorul româ  [...]
de Şerban Foarţă (Nr:1 din: 2008)
Şerban Foarţă către Ioana Pârvulescu Dragă Ioana, prefer acest nepretenţios antet oricărei alte forme/formule incipiente, întrucât rândurile ce urmează nu sunt un studiu critic (şi, prin urmare, tehnic), ci, numai, o scrisoare deschisă către tine, - deschisă către tine! Cum îţi făgăduiam acum  [...]
de Toma Roman (Nr:51 din: 2007)
În "bătălia între palate", anul 2007 reprezintă episodul în care taberele s-au precizat ferm. Conflictul simbolic a angrenat grupuri mult mai mari decât cele ce constituie clasa politică. Pentru prima oară (după 1989) intelectualitatea creatoare s-a angrenat deschis în ceea ce a devenit un adevăra  [...]
de Dana Ionescu (Nr:51 din: 2007)
Din când în când, viaţa universitară bucureşteană iese dintr-un ritm oarecum neentuziast datorită unor evenimente remarcabile. Chiar dacă nu sunt numeroase, astfel de iniţiative ale unor grupuri de cercetători şi întâlnirile ştiinţifice în care se concretizează şi care se concretizează şi care câ  [...]
de Iordan Datcu (Nr:51 din: 2007)
Interzise şi etichetate, sistematic, până în decembrie 1989, ca mistice, colindele au apărut parcă mai pline de vitalitate, de prospeţime, cu mesajul lor creştin nediminuat, fiindcă ele, spunea C. Brăiloiu, "reprezintă, în ansamblu, o adevărată Biblie a imaginaţiei populare, o Biblie plină însă de e  [...]
de Reporter (Nr:50 din: 2007)
Miercuri, 12 decembrie 2007, la Clubul Prometheus din Piaţa Naţiunile Unite, Fundaţia Anonimul şi revista România literară au decernat, pentru a cincea oară, Premiul Cartea Anului. Dintre cele şase valoroase volume, semnate de autori ca Nicolae Breban, Mircea Cărtărescu, Şerban Foarţă, Ioan Lăcust  [...]
de Olimpiu Nuşfelean (Nr:49 din: 2007)
Atunci când vorbim de carte ca produs de piaţă, termenul "carte" (ca identitate a unui obiect destinat pieţei) este incapabil de o cât de aproximativă circumscriere a problemei. Cartea se poate comporta foarte bine ca produs de piaţă prin în-seriere tipografică, exprimată aceasta prin numărul de e  [...]
de Marina Cap-Bun (Nr:49 din: 2007)
În contextul delicat al saturaţiei italiene vizavi de "invazia" românească, Departamentul de studii romanice din cadrul Facultăţii de Ştiinţe Umaniste de la Universitatea "La Sapienza" din Roma, în colaborare cu Institutul Cultural Român şi cu Accademia di Romania au organizat, între 15 şi 17 noiemb  [...]
de Gellu Dorian (Nr:48 din: 2007)
În zilele cînd de la Roma venea vestea oribilei crime semnate de cetăţeanul european de origine română şi etnie rromă, Mailat, care a atras atenţia asupra României mai mult decât orice brand de ţară, mişcînd presa scrisă, vizuală şi audio, politicieni şi simpli cetăţeni italieni, ca într-un arsenal  [...]
de Vasile Iancu (Nr:48 din: 2007)
Una din metehnele noastre e că uităm prea repede ceea ce nu ne place să auzim despre noi şi, în consecinţă, ne obişnuim cu răul (şi urâtul), ca şi cum ar face parte, fatalmente, din normalitate. Observăm (dacă observăm) un fapt de­testabil, îl semnalăm (dacă îl semnalăm), uneori, rar de tot, ne revo  [...]
de Boris Marian (Nr:48 din: 2007)
Spiritul inovator al evreului eliberat de prejudecăţile ghetoului, dar şi de ancestralul antievreism, atunci şi acolo unde acest sentiment era învins de cultură şi de morală, s-a manifestat din plin în literatură şi în artă, în numeroase ţări europene, inclusiv România, ale cărei legături cultural  [...]
de Alex. Ştefănescu (Nr:47 din: 2007)
Ce trebuia să se facă nu s-a făcut. Ce n-ar trebui să se facă se face. Aşa ar putea fi rezumată acţiunea de clarificare morală care a început acum optsprezece ani, după căderea co­munismului, şi care n-a dus până în prezent decât la o mărire şi la o instaurare pe termen lung a confuziei în societate  [...]
de Reporter (Nr:47 din: 2007)
Revista "Mişcarea literară" şi-a sărbătorit cinci ani de existenţă în data de 26 noiembrie 2007. Manifestarea s-a desfăşurat în cadrul Saloanelor "Liviu Rebreanu", la Bistriţa, cu sprijinul Consiliului Local al Municipiului Bistriţa, al Centrului Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud, al Casei d  [...]
de Ioan Pop (Nr:46 din: 2007)
La 1 ianuarie 2007, România fu acceptată ca membru "cu drepturi depline" al Uniunii Europene, prilej de euforie naţională care, vreme de aproape un an, ţinu loc de veritabilă pregătire pentru intrarea demnă şi onorabilă în acest superstat pe cât de tare în principii, pe atât de slab în punerea lor l  [...]
de Toma Roman (Nr:45 din: 2007)
Cazul cetăţeanului român de etnie romă care a ucis şi jefuit în Italia a provocat, în mediile locale şi internaţionale, dezbateri extrem de încinse. Dincolo de faptul în sine (agresiunea unui emigrant faţă de un membru al colectivităţii-gazdă), controversele pe care le-a iniţiat se axează pe două di  [...]
de Al. Ioanide (Nr:45 din: 2007)
La editura Königshausen&Neumann din Würzburg a apărut recent volumul Der Landschaftsgarten als Lebensmodell (Grădina peisageră ca model de viaţă), 512 p., de Ana-Stanca Tabarasi. Volumul e consacrat istoriei simbolului grădinii ca model pentru identitate. Între 1710-1850 a avut loc o controvers  [...]
de Barbu Cioculescu (Nr:44 din: 2007)
În anii mei şcolari numele anotimpurilor se scria cu majuscule - obicei boieresc, dacă nu ploconire la cea mai vorbită limbă a vremii, cea franceză. Dintre toate, cel mai sărbătorit anotimp era primăvara, al renaşterii naturii, al unor noi, plăpânde, dar cât de verzi frunze, făgăduind soare şi luni  [...]
de G. Pienescu (Nr:44 din: 2007)
Răspunzând invitaţiei lansate de redacţia României literare, am intrat, miercuri, 24 octombrie, la orele 18, în Clubul Prometheus, al cărui interior pare să fi fost conceput pentru a înlesni un schimb liber şi amiabil de idei şi opinii. Mărturisesc că am pornit spre club cu speranţa de a-i cunoaşte  [...]
de Horia Gârbea (Nr:44 din: 2007)
Fotbalul este un fenomen popular. Unanima lui răspîndire provine din maxima simplitate a regulilor şi din instinctul incoercibil al omului care, dacă are acces la o minge, o loveşte cu piciorul. Fotbalul este, aş zice, un apriorism. Păşind pentru prima dată, suţinut de subţiori, fiul meu a întîlnit  [...]
de Reporter (Nr:43 din: 2007)
Miercuri, 24 octombrie 2007, la Clubul Prometheus din Piaţa Naţiunile Unite, s-a desfăşurat o nouă ediţie a Întâlnirilor României literare. Tema fusese anticipată şi direcţionată clar în numărul trecut al revistei, într-un articol al lui Alex. Ştefănescu. Dincolo de orgolii şi de vorbe mari, dincolo  [...]
de Gabriel Dimisianu (Nr:42 din: 2007)
Am auzit de multe ori deplângându-se faptul că am avut prea puţini scriitori disidenţi, în comparaţie cu numărul acelora din alte ţări foste comuniste. Aşa este şi chiar mai rău. Niciunul dintre acei puţini - nici Paul Goma, nici Dorin Tudoran, nici Dan Deşliu, nici Mircea Dinescu - nu a ajuns să se  [...]
de Alex. Ştefănescu (Nr:41 din: 2007)
Răspunsul pare simplu: literatura este un bun public. Ca şi aerul. Dar în realitate lucrurile nu stau aşa. Sunt mai complicate. Există o legislaţie care reglementează dreptul de proprietate asupra creaţiei literare. Scriitorii îşi pot vinde acest drept unor agenţii de impresariat, edituri etc. sau î  [...]
de Doina Ruşti (Nr:41 din: 2007)
Bineînţeles, nici acest mit nu este cu totul şi cu totul al urbei actuale, însă ea l-a scos la iveală şi l-a aşezat într-o haină foarte la modă. Plecarea de-acasă constituie sindromul oricărei fiinţe neîmplinite şi care se consideră persecutată de destin. Mulţi români îşi părăsesc satul, ţara şi chi  [...]
de Stefan Cazimir (Nr:40 din: 2007)
A fost odată ca niciodată. A fost o vreme cînd se spunea că hîrtia suportă orice, dar în fapt lucrurile nu stăteau deloc astfel. Pe hîrtia imprimată nu răzbeau toţi termenii folosiţi în limbajul oral, iar restricţiile din dicţionar erau, grosso modo, respectate şi în literatură. Excepţiile se puteau  [...]
de Libusa Vajdova (Nr:40 din: 2007)
În ziua de 11 octombrie a.c., la ora 18, în Sala de expoziţii a Teatrului Naţional din Bucureşti, va avea loc vernisajul Expoziţiei Arta plastică slovacă 1960-2000. La eveniment va fi de faţă ambasadorul Republicii Slovace în România. Expoziţia Arta plastică slovacă 1960-2000 prezintă o colecţie  [...]
de Horia Gârbea (Nr:40 din: 2007)
Conferinţa anuală ECA - un Consiliu European al Artiştilor, organism multi şi transnaţional - a avut loc de curînd la Sibiu, în 28-30 septembrie. Din partea Uniunii Scriitorilor din România au participat doamna Irina Horea, secretar al USR, şi subsemnatul. Au participat şi vorbit artişti din bresle  [...]
de Radu Ciobanu (Nr:39 din: 2007)
Nu tot omul se mulţumeşte a fi el însuşi. Mai e şi omul care se vrea mai mult decât atât: se vrea excelenţă, se vrea the best, chiar de-ar fi să fie într-un domeniu cu care n-a avut nicicând de-a face. Inutil să-l întrebi "pe ce te bazezi?" Se bazează pe o voinţă dârză şi pe o putinţă sigură de sine  [...]
de Alex. Ştefănescu (Nr:38 din: 2007)
Este uimitor ce poate face un om care crede în ceva. Constantin Th. Ciobanu, cucerit în tinereţe de personalitatea lui G. Călinescu, a vrut să reediteze ceva din fervoarea spiritului călinescian într-un mic oraş de provincie, Oneşti, de la confluenţa din Caşin şi Trotuş. Şi, cu o strădanie permanent  [...]
de Doina Ruşti (Nr:37 din: 2007)
În mitologia urbană a scos urechile o nouă credinţă, întemeiată pe un ideal pe cât de măreţ pe atât de schizoepic - Programul. Originile lui vin de la un vechi zeu pe care lumea nouă l-a scos din moloz apreciindu-i darurile generoase: e categoric, limitativ, vorbeşte într-o limbă simplă şi clară.  [...]
de Val Gheorghiu (Nr:37 din: 2007)
Interbelicii preferau să spună falş, preluat, acesta, din germanul falsch, cînd germana încă stătea bine în Regat, îngăduită, politicos, de o privilegiată franceză de familie, pînă ce şi ea a cedat definitiv, după război, expansivei engleze. Articulat ritos amuzat, falş suna în gura teutonului amic  [...]
de Magda Dragu (Nr:37 din: 2007)
Încadrat în tiparul teoretic al ficţiunii muzicalizate, concept la a cărui clarificare şi definire participă1, romanul Zadarnică e arta fugii, de Dumitru }epeneag, primeşte deschiderea spre cultura anglofonă. (Vain Art of the Fugue, traducere Patrick Camiller, Editura Dalkey Archive Press, USA, 2007  [...]
de Barbu Cioculescu (Nr:36 din: 2007)
N-aş spune că în preajma primului meu an de şcoală părinţii s-au împrumutat de la o bancă, spre a mă putea echipa. Mama m-a îmbrăcat într-un şorţuleţ de pânză, gri cu picăţele, care se încheia pe la spate, mi-a legat la gât o fundă albastră şi mi-a pus în spinare un ghiozdănaş în care se afla o tăbl  [...]
de Simona Vasilache (Nr:36 din: 2007)
Spuneam, altădată, că lucrurile rele au mai degrabă parte de istorie. Nebunia, prostia, frica. Aşa încît, deşi există şi o Istorie a frumuseţii şi încă una a iubirii, normalitatea rămîne, totuşi, prea puţin interesantă. Mai ales că, deşi credem tot timpul că literatura n-are nevoie de lume ca să-şi  [...]
de Alex. Ştefănescu (Nr:35 din: 2007)
În 2008 se vor împlini 75 de ani de la naşterea şi 25 de ani de la moartea lui Nichita Stănescu. În ceea ce mă priveşte, nu sunt adeptul ritmării mecanice, în funcţie de aniversări, a activării interesului faţă de opera unui scriitor. Şi, de altfel, aproape nimeni de la România literară nu pune preţ  [...]
de Solomon Marcus (Nr:34 din: 2007)
În căutarea norocului în fiecare săptămână, câteva milioane de români (suntem anunţaţi că vin mulţi şi din ţări vecine) participă la loteria "6 din 49". Televiziunile, radioul şi presa transformă în "ştiri" ceea ce de fapt este publicitate pur şi simplu. în fiecare dimineaţă de duminică suntem aver  [...]
de Boris Marian (Nr:33 din: 2007)
Jean-Isidore Goldstein, cunoscut sub numele de Isidore Isou, s-a născut la Botoşani, la 31 ianuarie 1925. Tatăl său a fost proprietar de restaurante în acest oraş şi la Bucureşti, fiul fiind predipus la aventură şi nu la o viaţă "burgheză". La vârsta de 15 ani "îşi ia tălpăşiţa", este lucrător la o  [...]
de Barbu Cioculescu (Nr:32 din: 2007)
În miez de vară cu soarele plonjându-ţi direct în creştet şi umbra dându-şi sfârşitul pe asfalt, decizia luată de cei mai îndepărtaţi strămoşi de a ieşi din spumoasele valuri oceanice şi a se stabili la sol, atraşi de piaţa convenabilă a bananelor şi nucilor de cocos, de mirosul florilor tropicale,  [...]
de Grete Tartler (Nr:32 din: 2007)
Dana Schobel Roman, strănepoata lui Nicolae Batzaria (ziarist şi ministeriabil interbelic, care a rămas însă în amintirile noastre ca autor de basme, "Moş Nae"), dar şi a unui xilogravor din München, Victor Schöbel, "devenit, de dragul fiicei protopopului din Râciul de Cîmpie, cetăţean român", a avu  [...]
de Solomon Marcus (Nr:32 din: 2007)
A comunica, a înţelege Aproape 600 de comunicări au fost prezentate la cel de-al nouălea Congres Mondial de Semiotică, desfăşurat la Helsinki, în perioada 11-13 iunie şi, în continuare, la Imatra, 14-17 iunie 2007. Congresele internaţionale de semiotică au fost inaugurate în anul 1974, când Umbert  [...]
de G. Pienescu (Nr:31 din: 2007)
Logic, ar trebui ca toate cărţile din colecţiile şcolare de literatură clasică română să fie, prin structura şi prin calitatea capitolelor componente, nişte addende ale manualelor didactice de literatură şi limbă română şi nişte adjuvante ale elevilor în cunoaşterea scriitorilor incluşi în "programa  [...]
de Ioana Diaconescu (Nr:31 din: 2007)
Despre Emil s-au făcut aprecieri ce sugerau ceea ce, peste ani, a devenit un loc comun; stranietatea, impresia că aparţinea altei lumi, că venea de pe altă planetă, erau notele la adresa omului. Ca scriitor se spunea, cel mai adesea, că-şi înscena trăirile pentru a scrie versuri. Toate aceste însuşi  [...]
de Ion Maria (Nr:31 din: 2007)
pîinea şi vinul este atîta mizerie în lume încît poemul meu nu vrea să fie o pată în plus pe faţa ei murdară el vrea doar să vă dea pîinea şi vinul cele de toate zilele acelea care ne pot apropia măcar cu grosimea unei foi de hîrtie de cer oamenii noi oamenii suntem doar pra  [...]
de Alex. Ştefănescu (Nr:29 din: 2007)
Poetă şi prozatoare, publicistă, Aurelia Lăpuşan s-a angajat în ultimii ani în scrierea unor lucrări monografice de mare interes, consacrate celor mai importante localităţi din Dobrogea (Constanţa, Medgidia, Cernavoda etc.) şi activităţilor specifice zonei (navigaţia, cultivarea şi valorificarea grâ  [...]
de Alexandru Bucur (Nr:28 din: 2007)
De ce se întâmplă, toate câte se întâmplă? Pe scurt: în primul rând fiindcă trăim în "fascinanta şi eterna" Românie. Fiindcă "revolta din "89" ne-a surprins cu construcţia socialismului luminos încă neterminată. Fiindcă "Lumea lui Caragiale" a redevenit actuală: dezordinea de bazar a unei puteri ge  [...]
de Alex. Ştefănescu (Nr:28 din: 2007)
La Mangalia s-a înfinţat în 1991 primul târg de carte particular din Europa de Est (intitulat Târgul Estival de Carte de la Mangalia). Iniţiatorul şi proprietarul Târgului a fost - şi a rămas până în ziua de azi - talentatul poet Gheorghe Todor, admirator al lui Nichita Stănescu şi al tuturor scriit  [...]
de Gabriela Melinescu (Nr:28 din: 2007)
Muzeul de Artă Modernă din Stockholm prezintă, din colecţia sa bogată, Expoziţia Zece istorii - pictură suedeză dintre 1910-1945. Zece artişti cu o impetuoasă putere de a povesti din prima jumătate a secolului al nouăsprezecelea expun tablouri cu teme diferite - istorii care se întind de la poves  [...]
de Ioana Pârvulescu (Nr:27 din: 2007)
Despre o carte frumos şlefuită, despre o carte uimitoare se spune că e "o bijuterie". Despre Orbitor. Aripa dreaptă s-ar cuveni să se spună că este "o vistierie", pentru că bijuteriile literare sclipesc în fiecare fragment şi pe fiecare pagină. Când intri în roman eşti, la început, orbit de mulţimea  [...]
de Virgil Mihaiu (Nr:27 din: 2007)
Chapitô este un fel de "şcoală superioară de circ", condusă de doamna Teresa Ricou. Instituţia situată lângă citadela Sao Jorge din Lisabona promovează interculturalitatea, reconceptualizarea genurilor (teatru, circ, dans), "polenizarea încrucişată" a esteticilor diferenţiate etc. Ca bulgakofil înve  [...]
de Mihai Maci (Nr:26 din: 2007)
Problemele învăţămîntului universitar (la fel ca ale întregului învăţămînt) devin - din ce în ce mai mult (şi din fericire) - subiect al dezbaterii publice. Deocamdată difuză, şi mai curînd obstrucţionată decît încurajată de directivele ministeriale, această dezbatere începe să se structureze. Fieca  [...]
de Ioan-Aurel Pop (Nr:26 din: 2007)
S-a stins departe, la Catania, într-o margine a latinităţii, Teresa Ferro, una professoressa speciale, cum îi spuneau cu afecţiune studenţii săi şi, odată cu ea, s-a închis în mare parte un univers de erudiţie, cunoaştere, cultură şi căldură umană deosebită. Teresa Ferro era de circa 13 ani profeso  [...]
de Marina Constantinescu (Nr:26 din: 2007)
Nu canicula este de vină pentru toate aberaţiile care se petrec non-stop pe la noi. Nu căldura insuportabilă provoacă nepăsare, sfidare, minciună, nesimţire, nu ea dă iluzia unora că bunăstarea li se cuvine numai lor, că sănătatea, aerul, apa, răcoarea, liniştea, există doar pentru ei, că ţara însăş  [...]
de Barbu Cioculescu (Nr:25 din: 2007)
Motto: "Cred că trebuie spus ceva amabil şi despre curajul de a trăi, care-l depăşeşte pe acela de a-ţi face seama". Emil Ivănescu, Dialogii psihopatului Tineretului îi place să se sinucidă, este dreptul lui, cei ce se interpun manifestându-şi indignarea, compasiunea, stupefacţia se amestecă î  [...]
de Toma Roman (Nr:24 din: 2007)
Ultimele evenimente politice din cea de-a II-a Republică (instaurată după căderea comunismului) au pus stringent problema redefinirii eşichierului politic. O coaliţie de centru-dreapta (Alianţa DA), impusă de un preşedinte de dreapta (Traian Băsescu), s-a destrămat, lăsând la guvernare un partid de  [...]
de Virgil Mihaiu (Nr:24 din: 2007)
Încep cu un truism: oricât de frumoase şi de râvnite ar fi alte ţinuturi, până la urmă tot te răzbeşte dorul de Acasă. În fermecătoarea Portugalie am brevetat o insolită metodă de a mi-l alina: de câte ori mă aflu pe stradă, fie ca pieton, fie ca şofer, mă uit la numerele de înmatriculare ale vehico  [...]
de Marina Constantinescu (Nr:24 din: 2007)
De cîte ori se apropie zilele şi nopţile de 13,14,15 iunie, sufletul meu se înnegurează. Intră într-un fel de doliu. Nu am vorbit ani de zile despre toată povestea asta pentru că aşa ne-am jurat, cîndva, un grup de prieteni, într-un vîrf de munte mai sus de Săpînţa, în noaptea de Anul Nou ce-l lăsa  [...]
de Sorin Lavric (Nr:23 din: 2007)
Nu spun o minciună afirmînd că a şasea ediţie a "Zilelor şi Nopţilor de Literatură" de la Neptun, organizată pentru prima dată în luna iunie, aşadar la începutul sezonului estival, şi nu la sfîrşitul lui, aşa cum s-a întîmplat pînă acum, a fost o ediţie reuşită. De altfel, nu a lipsit nimic din ceea  [...]
de Albert Kovács (Nr:23 din: 2007)
Fundaţia Dostoievski - Fundaţia Culturală Est-Vest Bucureşti are un omolog de mare prestigiu la Moscova: Fond Dostoevskogo. De un deceniu, această fundaţie, condusă de Igor Volghin, profesor la Universitatea din Moscova, organizeaza simpozioane internaţionale de amploare cu teme ce gravitează în jur  [...]
de Gabriel Chifu (Nr:22 din: 2007)
De curând, răsfoind un săptămânal cultural pe care de obicei îl citesc cu plăcere, mi-a atras atenţia o sintagmă dintr-un titlu ("festival internaţional de literaratură") şi un supratitlu ("Cel mai important eveniment literar din ultimii ani"). La prima vedere, grăbit, am crezut că e un articol cons  [...]
de Rodica Zafiu (Nr:22 din: 2007)
Au apărut recent două noi volume din Dicţionarul Academiei - Dicţionarul limbii române (DLR), serie nouă, Tomul I, Litera D, partea a 3-a, D-deînmulţit - şi partea a 4-a, deja-deţinere (Bucureşti, Editura Academiei, 2006). Ştirea e utilă pentru filologii şi pentru bibliotecile care adună, de decenii  [...]
de Gina Sebastian Alcalay (Nr:21 din: 2007)
Ura este şi astăzi, cum a fost întotdeauna, o prim-solistă nu numai pe scenele istoriei şi politicii, ci şi în centrul lumii artistice şi intelectuale, sau pur şi simplu în viaţa de toate zilele. Şi, cu toate acestea, ar trebui să ne întoarcem mult de tot pe fluviul timpului, pentru a găsi un secol  [...]
de Ion Pop (Nr:20 din: 2007)
Dintre scriitorii, ucenici în acel moment, ai proaspăt apărutei reviste Echinox şi despre care Nicolae Manolescu credea că vor contura o "generaţie 47", încă unul rotunjeşte cam prea solemna cifră 60: Adrian Popescu. L-a precedat, de curând, Petru Poantă, îi vor urma Dinu Flămând, Mariana Bojan, Ion  [...]
de Cosmin Ciotloş (Nr:20 din: 2007)
În perioada 26-28 aprilie 2007 s-au desfăşurat, în cadrul Univesităţii din Bucureşti, l