Cultură/Magazin

Pe lîngă reviste culturale, Cronicarul citeşte consecvent cîteva ziare. Metabolismul lui, dependent de litera tipărită, nu se poate mulţumi cu jurnalele televizate, are nevoie de punere în pagină, de titluri şi semnătură, de poze cu legendă, de răsfoit şi ales, de comparat şi completat mozaicul pestriţ al cotidianului pentru a-i desluşi desenul. După informaţii, dezvăluiri şi comentarii ale evenimentelor fierbinţi (cu care însă nu se mai frige, ca la începutul anilor '90, cînd patimile dădeau în clocot, aburind luciditatea), se opreşte mai atent - deformaţie profesională - la paginile de cultură. Ce ar vrea să afle cititorul de ziar dintr-o asemenea pagină, dacă nu sare peste ea? Poate ce cărţi, spectacole, concerte şi expoziţii noi se detaşează calitativ, ce evenimente culturale se pregătesc, cine sînt artiştii aflaţi pe val şi ce vor ei, relatări de la festivaluri şi colocvii, probleme legate de administrarea culturii, opinii şi recomandări ale unor specialişti - toate redactate de gazetari familiarizaţi cu domeniul, interesaţi de el, meseriaşi. Partea neplăcută e că unele ziare nu au asemenea meseriaşi pasionaţi şi şcoliţi anume, dînd liber să se pronunţe unor persoane ce îşi vădesc ignoranţa şi stîngăcia pînă şi într-o biată ştire de cîteva rînduri. EVENIMENTUL ZILEI are o pagină cu genericul "Cultură/Magazin", coordonată de Iulian Comănescu şi preocupată în general de vedete de muzică uşoară şi tv. Cînd se încumetă în afara culturii aşa-zicînd populare sau a scandalurilor, să anunţe apariţia unei cărţi, de pildă, redactorii n-au nici măcar curiozitatea să o răsfoiască, deşi o primesc pe gratis: copiază cîte ceva din prezentarea editurii sau o contrag şcolăreşte, ca în "rezumatele" din cursul elementar. Iată, în numărul din 2 iunie, ce se scrie despre Identitatea lui Milan Kundera recent apărută în seria de autor de la Humanitas: "Romanul redă povestea unui cuplu aflat în pragul despărţirii ş...ţ Autorul redă pierderea valorilor tradiţionale..." etc. Sau despre Stalinism pentru eternitate de Vladimir Tismăneanu (Ed. Polirom): "Cartea a fost publicată iniţial la University of California Press în 2003. Cartea a fost tradusă în româneşte de Dragoş şi Cristina Petrescu". Urmează un citat şi "Cartea, prezentată azi la ora 12 ş...ţ va fi lansată şi la Timişoara, Arad, Iaşi, Braşov". Se vede că Simona Cheţan, care semnează propoziţiile acestea în 4 iunie, are un vocabular foarte limitat ceea ce n-o împiedică să lucreze în presă, unde criteriile de angajare rămîn obscure. în rest, în legătură cu Tîrgul de Carte - totuşi un eveniment al mai multor zile - ziariştii n-au avut nici măcar curiozitatea să-l viziteze. S-au mulţumit să treacă în pagini listele de lansări venite pe e-mail de la edituri.



"V-am pupat pe creieru' mic "

Nici la JURNALUL NAŢIONAL pagina de Cultură/Mass-media nu-i ce-ar trebui. O parte din ea e ocupată abuziv de rubrica bizară C(rampe) a Luizei Lupu, care se doreşte simpatică, originală şi dezinhibată, nereuşind să fie decît enervant-ridicolă. Ceea ce îi trece din minte pe computer e cel mai adesea un delir, cînd nu o miştocăreală vulgară, cu fandoseli obositoare de grafie. Textele par scrise, cum spun poliţiştii, "sub influenţa alcoolului" - o trăncăneală cu fugă de idei, agresînd un interlocutor colectiv, ba scuipat, ba pupat, după logica deviantă a crampelor ei cerebrale. Mostră din 3 iunie: "Aşa, puţin câte puţin, sau, cum ar spune românu', bit bai bit, ajungi la tot felul de revelaţii cu efect secundar. Ajungi, de pildă, să constaţi că nu de ochi ai nevoie ca să vezi, ci de viziune, cum ar spune băieţii ăia de la Faithless. Viziunea, domnilor cu porniri libidinale, viziunea aceşti George trişti, viziunea, măi oameni buni cu suflet bun, vă poate fi de maaaaaaaare ajutor în unele momente ale pateticei dumneavoastră vieţi, în care bucăţica asta este intelectul dumneavoastră şi asta este partea preocupată de sex. Haideţi, încordaţi-vă şi încercaţi o viziune, ceva, oricât de mică. N-o să vă iasă din prima, dar măcar se bifează la âîncordări>. V-am pupat pe creieru' mic!" Jurnalul Naţional - care are cea mai bună echipă de reporteri, iar printre editorialişti, pe Mircea Cărtărescu, Vladimir Tismăneanu, Emil Hurezeanu, Dorin Tudoran, Tudor Octavian - ar trebui să-şi ridice cît de cît şi pagina de cultură (şef de secţie - Eduard S. Sebastian) la nivelul de profesionalism al acestora sau măcar să-i administreze Luizei Lupu nişte antispastice, fiindcă se vede că suferă mult, biata de ea.

În ZIUA, pagina culturală e vie şi mult mai bine făcută. Are chiar şi o rubrică de recenzii, "O carte pe zi", semnată de tineri critici care s-au remarcat în revistele literare (Iulia Popovici, Cătălin Sturza, Paul Cernat). Jurnaliştii acoperă întreaga arie culturală, se recurge şi la colaboratori "cu nume", iar ştirile sînt redactate corect, vădind familiarizarea cu domeniile artistice. Nu lipsesc nici polemicile şi replicile lor. Adresîndu-se unui public eterogen ca nivel de instruire, dar pe a cărui inteligenţă se scontează, articolele trebuie să conţină explicaţii în stil limpede-atrăgător, să dea cheia de înţelegere a unei cărţi, a unui spectacol sau film, să incite curiozitatea (rolul publicaţiilor de tiraj mare în orientarea spre valoare a cititorilor e hotărîtor. Cu atît mai mult această responsabilitate nu poate fi lăsată pe mîna unor "urechişti"). în plus, redactorii paginii culturale de la Ziua (şef de departament, Luana Duschka), nu scriu "din Cişmegiu", sînt prezenţi oriunde se petrece ceva demn de consemnat şi relatează în general corect.



Fiecare pe felia lui

ADEVĂRUL în noua formulă redacţională are o pagină de cultură atît de plicticoasă, lemnoasă în limbaj şi lipsită de relief (şef de secţie, Marius Vasileanu), încît o uiţi pe loc. Se publică preponderent informaţii preluate ca atare de la agenţii sau prezentări descriptive, fără nici un cîrlig. Deocamdată lipsită de personalitate şi diletantă, pagina în care îşi fac temele şcolari conştiincioşi şi cuminţi e anodină. în schimb, foştii gazetari culturali de la Adevărul sînt de urmărit în GÂNDUL, fiecare pe felia lui: Magda Mihăilescu la film, Diana Popescu la muzici, Gheorghiţă Aurelian Ion şi C. Stănescu la literatură, Cristina Modreanu la toate, fiind şi şefa departamentului. Poţi să fii sau nu de acord cu opiniile lor, dar de citit îi citeşti pînă la capăt. Totuşi, parcă lipseşte un cap limpede. Astfel, în nr. din 4 iunie, într-o informaţie referitoare la lansarea, în Tîrgul de Carte, a colecţiei "Scriitori români" la Editura Corint, scria că autorii, între care şi Costache Olăreanu, vor da autografe la stand. Ceea ce regretatului "ucenic la clasici" i-ar fi mai greu, de acolo de unde s-o afla. Pe aceeaşi pagină, experimentatul C. Stănescu, prezentînd volumul Cronica Bucureştilor de Gheorghe Parusi, proaspăt apărut la Ed. Compania, grafiază consecvent în trei locuri (deci nu e o greşeală de tipar) Ulysse Marcillac în loc de Ulysse de Marsillac, cum îl chema pe autorul cărţii de referinţă Bucureştiul în veacul al XIX-lea.