Numărul curent: 52

Numerele 37, 38, 39 si 40 din 2014 ale revistei Romania literara, apar cu sprijinul AFCN.

Revista revistelor:
Actualitatea de Cronicar


Imaginea prin ochiul de rătoi

LUPTA / LE COMBAT, eroicul bilunar al lui Mihai Korne, continuă să apară si după disparitia prematură a Antoniei Constantinescu, timp de 16 ani redactorul-suflet al acestei publicatii a exilului, cu informatii, comentarii si sinteze necesare atăt romănilor stabiliti ăn Occident, căt si celor de acasă. Astfel, din nr. 305, aflăm ăntre multe altele că ăn "Le Canard enchaăné", din 13 octombrie, a apărut un articol ce ne priveste. Faptul relatat pare minor, dar, tinănd cont de popularitatea imensă a săptămănalului satiric francez, efectul asupra imaginii Romăniei e dezastruos: "Căteva tarabe ăn fata bisericii ortodoxe romăne din Paris, la doi pasi de Collège de France si de Sorbona, duminică la ora slujbei... de vănzare la preturi franceze cărti importate din Romănia care reflectă starea editurii ăn această tară: romane dulcege, stiinte umane, ocultism dar si publicatii de extremă dreaptă, rasiste si antisemite." Se dau apoi căteva titluri si citate elocvente, cu tigani, jidani, "lipitori care sug săngele poporului romăn" etc. Pentru noi - nici o noutate, abundenta acestui gen de tipărituri a putut fi văzută si la recentul tărg "Gaudeamus", printre "cărtile de ănvătătură" tronănd, de exemplu, si Protocoalele... ăn traducerea lui Mota! "Catavencii" francezi sănt ănsă consternati: "ăntrebat de ăCanard enchaănéă, unul din tinerii vănzători spune că ăsi finantează studiile cu acest negot, ăn afara oricărui angajament politic. Recunoaste, de asemenea, că a văndut recent traducerea romănească a faimosului fals antisemit, Protocoalele ănteleptilor din Sion[...] Oare au ănnebunit acesti romăni? O mică minoritate ultranationalistă pare să creadă că ăn Franta ca si ăn Romănia se poate povesti orice. Ceausescu n-a socotit necesar să elaboreze legi ămpotriva rasismului, nici de altfel mostenitorii săi, atunci de ce să se jeneze? Le-ar trebui o bună ăromăniereă...". Regretabil e că diplomatii culturali romăni grijulii de "imagine" nu s-au sesizat, a trebuit altcineva să se rătoiască ăn sute de mii de exemplare!  Pe lăngă Lupta si asemănător cu ea, apare ăn Franta, ăncepănd din octombrie, ăncă un buletin bilunar de informatii, analiză si comentarii, REVERS, sub directia lui Radu Portocală, care ăsi justifică alegerea firmei si "ca un avertisment ămpotriva a ceea ce acest cuvănt poate ănsemna ăn franceză: ănfrăngere. An după an, din promisiuni ăn neămpliniri si din sperante ăn dezamăgiri, spectrul ănfrăngerii se conturează la orizontul Romăniei. A ne lamenta privindu-l pasivi, a accepta ca pe o fatalitate faptul că, ăntr-o zi, ne-ar putea zdrobi sub teribila lui greutate e cel mai mare deserviciu pe care ăl putem face tării si nouă ănsine". Din numărul inaugural, cel mai interesant material ni s-a părut interviul cu Stephane Courtois, coordonatorul atăt de discutatei Cărti negre a comunismului, după vizita lui ăn Romănia. Cu aprobarea lui Radu Portocală (care a omis să treacă ăn caseta redactională adresa ori telefonul revistei), dialogul acesta ar merita să fie preluat de o publicatie mai bine difuzată, din tară. Iată una dintre constatările lui Courtois, după vizitarea tărilor din Est: "Ceea ce mă uimeste cel mai mult de cănd am ănceput să călătoresc ăn Est pentru prezentarea Cărtii negre, este faptul că pănă si ăn tările unde s-ar putea crede ăntr-o completă eradicare a comunismului, putem constata că lucrurile nu stau chiar asa. Unele echipe comuniste au fost ănvinse, dar, adesea, ele au fost ănlocuite cu altele - cum a fost cazul ăn Romănia, ăn Bulgaria, ăn Iugoslavia. Chiar ăn Polonia, unde s-ar putea crede că Solidarnosc si Walesa sănt marii ănvingători, constatăm existenta unei stăngi neo-comuniste bine instalată, puternică, capabilă să influenteze situatia. Cred că marea problemă rezidă ăn constientizarea faptului că nu am asistat la o reală ănfrăngere a comunismului, ăn sensul ăn care căstigătorii ăsi impun valorile, iar cele ale ănvinsului dispar.[...] După un prim moment de euforie, cănd s-a crezut ăn moartea comunismului, ne dăm seama că n-am asistat decăt la prăbusirea regimurilor. ăn plus, anticipănd ce avea să se ăntămple, ele au luat măsuri precise pentru a-si asigura o anumită formă de supravietuire. Au fost pregătite echipe de substituire care au eliminat vechile echipe - cum s-a ăntămplat ăn Romănia si ăn Bulgaria, sau cum s-a ăncercat ăn RDG (unde, conform arhivelor, Moscova intentiona să-l ănlocuiască pe Honecker cu Markus Wolf, fostul sef al serviciului de spionaj est-german). Comunistii nu sănt naivi: ei stiau că lucrurile mergeau prost, stiau că unele echipe conducătoare erau complet uzate, si au ănteles că acestea trebuiau ănlocuite. ăn acest fel, ei au reusit, pe de o parte, să mentină ăn activitate celule de buni comunisti, si, pe de altă parte, au promovat o nouă imagine a sistemului. Dar, ăn special, ei au izbutit să pună deoparte multi bani - ceea ce, ăn politică, e esential. Călătorind ăn Est, am ănteles că au fost constituite rezerve bănesti importante cu care comunistii pot face multe lucruri..."

Patriotismul inculturii

Dacă e să ne luăm după ceea ce se dezbate mai cu ănfocare ăn Parlamentul Romăniei, patria e ăn primejdie din cauza unui manual de istorie. Cănd subiectul miroase a prilej de bifare a patriotismului, de circumscriptie, apele se ăncurcă si cine nu te astepti, politic, subsemnează proteste indignate. Cănd vine momentul deslusirii, ca să folosim si noi un termen cu iz arhaic, ori că patria nu mai e ăn aceeasi primejdie, ori că parlamentarul romăn care semnează liste patriotice descoperă că una a semnat si alta trebuie să voteze. Ceea ce nu ănseamnă că stindardul patriotismului după ureche rămăne de izbeliste, chiar dacă, una stia parlamentarul semnatar cănd l-a luat valul si cu totul alta cănd a descoperit unde s-a trezit luat de val. Istoria si cultura sănt mai tari, la noi, decăt dramele fotbalului, ceea ce ăn principiu e bine, cu conditia să poti deosebi un gol din ofsaid de o gafă sau de o greseală ăn privinta istoriei. Parlamentarul romăn care ăsi depune semnătura, patriotic, pe căte o listă nu stie, uneori, nici măcar ce presupune semnătura lui. Cănd află, dă ănapoi strategic, dar ăsi păstrează vitejeste opinia. După ce ăn Camera Deputatilor s-a pierdut o zi cu motiunea ăndreptată ămpotriva unui manual de istorie, prilej de dispute oratorice contracronometru, Cornel Nistorescu scrie ăn EVENIMENTUL ZILEI un editorial intitulat Bulă cu papion. Un editorial ăn care bagă de seamă că presedintele Comisiei pentru ănvătămănt, stiintă, tineret si sport, dr. ing. Anghel Stanciu nu se prea are bine cu limba romănă curentă, cea ăn care si-a formulat motiunea simplă, "a cărui obiect este ăpoliticile educationale promovate prin manuale de istoria Romăniloră". Că dl Anghel Stanciu (PRM) nu e ăn stare să se exprime cumsecade ăn limba romănă, desi are un doctorat, asta e problema sa si a celor care i-au dat doctoratul, dar ceilalti semnatari ai motiunii sale agramate, parlamentari orisicăt, cum de nu s-au cutremurat de textul sub care si-au pus semnătura? N-avem loc aici să reproducem toate năzdrăvăniile lingvistice ale dlui dr. ing. Anghel Stanciu (PRM) din textul motiunii simple, text citat de Cornel Nistorescu, dar ăn raport cu el, exprimările dr. ing. Elena Ceausescu ar putea părea capodopere de elocintă agramată. Căt priveste ănsă opinia lui Cornel Nistorescu, aceea că Ministerul Educatiei Nationale ar fi aprobat cu "ochii ănchisi" manualul cu care se luptă dl Anghel Stanciu (dr. ing., PRM) aici Cronicarul se desparte de editorialistul Evenimentului Zilei. Acest manual a fost evaluat de specialisti - care l-au considerat perfectibil, dar nu maculatură antinatională -, iar acestia nu cred că MEN l-a aprobat cu ochii ănchisi. Iată ănsă că mai multe personalităti ale culturii romăne care se află ăn Franta, dintre care o parte doctoranzi seriosi, plus personalităti precum Monica Lovinescu si Virgil Ierunca, au protestat ămpotriva acestei stupide motiuni. Nu e totusi bizar, ca să nu zicem ămpotriva naturii culturii, că un dr. ing. incapabil să se exprime corect ăn propria sa limbă, precedat de diversi semidocti sau patrioti grăbiti poate declara drept antipatriotic un manual de istorie? Bizareria se metamorfozează ăn curată tristete cănd alti alesi, căteva zeci, ai neamului se lasă tărăti de prestigiul cultural al initiatorului motiunii (dr. ing.) si nu văd semne de flagrantă incultură elementară ăn textul motiunii sub care au semnat.