Numărul curent: 52

Numerele 37, 38, 39 si 40 din 2014 ale revistei Romania literara, apar cu sprijinul AFCN.

Revista revistelor:
Actualitatea de Cronicar


Intelectualii şi politica

De la numărul dublu pe septembrie şi octombrie 2002, VIAŢA ROMâNEASCĂ apare cu o nouă copertă, mai expresivă, şi cu un conţinut mult mai îngrijit decît în ultima vreme, cînd vechea revistă a lui Stere şi Ibrăileanu a trecut prin dificultăţi foarte mari. Din numărul în discuţie, semnalăm: o anchetă pe tema publicaţiilor culturale (din păcate, fără întrebări precise, ancheta a condus şi la unele răspunsuri neprecise); un studiu al dlui Mircea Martin, sugestiv intitulat Despre nesiguranţa vieţii şi fragilitatea culturii, oarecum din seria celor publicate în revista 22; un amplu comentariu al dlui Ştefan Borbély despre Matei Călinescu, urmînd să apară la Editura Aula din Braşov ca o micromonografie din seria cunoscută; cîteva capitole din Cursul de teoria valorilor al regretatului Ion Zamfirescu, tipărite la rubrica Documente de dl Marian Diaconu ş.a. Un (re)început promiţător! Numărul 14 din LIBER, revista editată de Fundaţia Horia Rusu, e consacrat unei mese rotunde care a avut loc pe 14 octombrie şi a cărei temă a fost, pe scurt, intelectualii şi politica. Sau, conform formulării organizatorilor: Cîtă implicare, atîta responsabilitate. Despre rolul intelectualilor în politică în România de astăzi. Întrebările de la care a plecat dezbaterea au fost: Dacă nu noi, atunci cine? Dacă nu acum, atunci cînd? Au participat politicieni şi comentatori politici dintre cei mai cunoscuţi. Moderator a fost directorul României literare. Din numerele 660 şi 661 ale revistei 22 (noiembrie), reţinem punerea în discuţie a Legii Pruteanu, continuarea studiului (la care ne-am mai referit) al dlui Mircea Martin despre literatura (şi cultura) română în anii comunismului, un interviu cu dna Gabriela Melinescu şi un lucid comentariu al dlui Andrei Cornea la dezvăluirile pe care le face dl Radu Ioanid după ce şi-a citit dosarul. Ideea principală din articolul dlui Cornea merită a fi reţinută: motivele delaţiunii pe care sociologi, colegi ai dlui Ioanid pe vremea cînd se mai afla în România, au comis-o sînt şi ideologice. Delatorii vîrau sub ochii Securităţii remarci privitoare la lipsa de patriotism a dlui Ioanid, ale cărui atitudini (din teza de doctorat) li se păreau a fi antinaţionale. Erau, ce e drept, antinaţionaliste, ceea ce este (şi era) cu totul altceva.


Viaţa şi istoria României

Românii vor să intre în NATO, dar nu prea ştiu despre ce e vorba. Aceasta e una dintre concluziile Barometrului de Opinie dat publicităţii săptămîna trecută şi citat pe larg în presa centrală. În privinţa opţiunii pentru alegerile prezidenţiale, cei mai mulţi dintre cei care au declarat că vor să meargă la vot l-ar alege tot pe Ion Iliescu preşedinte. Atît doar că mai mult de 50% dintre români nu mai au chef să voteze, tendinţă scoasă în evidenţă chiar pe prima pagină a ziarelor, atît pentru uzul cetăţenilor obişnuiţi, cît şi pentru cel al cetăţenilor politicieni de toate culorile.  De cînd a devenit chestor, şeful Poliţiei din România, mai cunoscut ca generalul Sandu, e mai slobod la gură. ZIUA din 18 nov. îl cadoriseşte pe chestor cu o poză uriaşă în pagina întîi pentru curajul de a le atrage atenţia politicienilor că iau decizii cu risc mare la adresa securităţii naţionale, atrăgînd atenţia în special asupra reeşalonării datoriilor unor firme, asupra contactelor crimei organizate cu Puterea şi asupra promovării unor politici economice populiste. Şeful Poliţiei n-a uitat să amintească nici de efectele corupţiei. Cum nu ne vine să credem că pe chestor l-a luat gura pe dinainte după ce a schimbat uniforma cu hainele civile, am lega declaraţiile sale de spusele preşedintelui Iliescu, de la începutul săptămînii trecute, că după Summitul NATO de la Praga România va avea nevoie de un guvern mai puternic. Sau de un guvern care să nu mai vînture ideea alegerilor anticipate, cum face tot mai des cabinetul Năstase? Oricum, e pentru prima dată cînd preşedintele Iliescu îi transmite un avertisment în clar premierului să facă ordine în executiv, înainte de a se preocupa de organizarea anticipatelor.  Partidele din opoziţie au început însă şi ele să ia în serios ideea alegerilor înainte de termen. Liberalii au anunţat că vor merge singuri, opoziţia extraparlamentară umblă să strîngă rîndurile, dar nu ştie de unde să înceapă, iar PD-ul îşi tot pierde parlamentari care se pregătesc de alegeri trecînd la PSD. ADEVĂRUL şi EVENIMENTUL ZILEI nu se lasă impresionate de ameninţările cu tribunalul ale lui Ristea Priboi şi îşi anunţă cititorii că a mai apărut un martor care confirmă că Priboi a făcut poliţie politică, anchetînd muncitori care au luat parte la revolta de la Braşov. Muncitorul Gheorghe Duduc l-a recunoscut pe Priboi văzîndu-l la televizor în ultimele zile. În-tr-una dintre aceste apariţii Priboi a declarat că n-a luat parte la anchetarea braşovenilor.  "Primarul PSD de Satu Mare, Horea Anderco - urmărit penal de PNA", titrează Adevărul. Surse ale partidului de guvernămînt, preluate de cîteva posturi de televiziune atente la asemenea nuanţe, au anunţat că primarul dat în urmărire a fost mai înainte membru PNŢCD. O fi fost, dar - riscurile racolării! - acum e la PSD.  Despre alte riscuri aflăm dintr-o ştire RomNET apărută în mai multe ziare din Capitală. O italiancă de 96 de ani care venise în vizită la nişte prieteni din Bacău a căzut într-o gaură de canal descoperită. Dacă ştirea e adevărată, nici că se poate închipui ghinion mai mare pentru o turistă străină, de o asemenea vîrstă.  A mai trecut o săptămînă şi tot nu s-a aflat identitatea "grenadierului" de la Liceul "Jean Monnet". Cel puţin pînă la ora la care Cronicarul scrie aceste rînduri, Poliţia n-a reuşit să-i dea de urmă. În schimb, cei care ar fi trebuit s-o facă se declară supăraţi pe presă, că nu le ia eforturile în serios. Cronicarului nu-i trece prin cap să supere şi el Poliţia, dar una e să cauţi şi cu totul altceva e să găseşti.  Cu un exces de optimism Ziua anunţă că Bucureştiul va scăpa de scheletele construcţiilor începute pe vremea lui Ceauşescu şi abandonate după '89. Ele nu vor fi dinamitate, cum şi-ar putea închipui cititorul de titluri ale ziarului, care ar putea fi indus cumva în eroare de anunţul din Ziua că "Scăpăm de ruinele din Bucureşti". Dar povestea cu terminarea construcţiilor începute pe vremea lui Ceauşescu am auzit-o de atîtea ori, încît ea seamănă tot mai mult cu istorioara cocoşului roşu - nici o aluzie la culoarea din opoziţie a fostului PDSR. Căci apropo de schimbări de tot felul, remarcă Adevărul, preşedintele şi regele României l-au urmărit "cot la cot" pe dirijorul Seiji Ozawa, la Ateneu. Să zici că asta e istoria e cam mult, să accepţi că asta e viaţa poate că e cam puţin, dar mai aproape de adevăr.