Numărul curent: 52

Numerele 37, 38, 39 si 40 din 2014 ale revistei Romania literara, apar cu sprijinul AFCN.

Revista revistelor:
Actualitatea de Cronicar


Observatorul cultural nr. 137 ne informeazã (şi bine face!) despre un eveniment aproape nemediatizat: România la Bienala de arhitecturã de la Veneţia. În acelaşi numãr, prima parte a unui simpozion pe tema Profesorul şi reforma care a avut loc la Sinaia în vara care a trecut. l În PROVINCIA nr. 8-9, dl Traian Ştef le reaminteşte guvernanţilor reacţia violentã pe care au avut-o acum nu mult timp la ideea regionalizãrii pe care publicaţia bilingvã din Cluj a susţinut-o. Premierul i-a numit acum şase luni pe promotorii ideii nişte "rãtãciţi". Astãzi el reia, cu inocenţã, tema. E drept cã federalizare şi regionalizare nu sînt sinonime, dar esenţial este aceeaşi descentralizare şi în tezele din Provincia şi în discuţiile de la guvern. l CARTEA (nr. 9-10) bãcãuanã evocã, dupã obicei, o personalitate: de data asta pe Vasile Pârvan. Inclusiv prin fotografii de familie, cum ar fi casa pãrinteascã de la Perchiu-Hurueşti, emoţionantã în simplitatea (şi chiar sãrãcia) ei ca o construcţie de la Muzeul Satului. l Un numãr anterior al revistei se ocupa de Tristan Tzara, iarãşi cu multe fotografii rare. De pus la colecţie. l DILEMA a ajuns la numãrul 500. Asta înseamnã ceva mai puţin de un deceniu. Pe ultima paginã, directorul fondator, dl Andrei Pleşu, publicã un spiritual editorial intitulat "Dilema eternei tranziţii". Ideea responsabilului de numãr care semneazã R.C. (cin' sã fie? cin' sã fie?) este de a sãrbãtori aniversarea solicitînd cititorilor revistei un rãspuns la întrebarea: "Vã mai place ceva pe lumea asta?" Textele sînt epatante. Cititorii scriu uneori mai interesant decît scriitorii. La mulţi ani! l VATRA (nr.7) se ocupã de site-urile (cerem scuze dlui Pruteanu) româneşti (cîteva mii, dintre care 350 culturale) şi de tipurile lor, cu accent, fireşte, pe literatura electronicã. Observaţia de la care pleacã revista, înainte de a declanşa o anchetã pe aceastã temã, este a unui cunoscãtor şi ni se pare alarmantã: "România virtualã este o patã albã care abia începe sã capete culoare. Site-urile care emit în România sînt fie bine conturate, cu un design revoluţionar, dar greu de accesat şi nule (submediocre) din p.d.v. al mesajului pe care-l transmit [...], fie cu un design şters, obositor, prin folosirea unor programe uzate moral, dar care ştiu sã valorifice informaţia. Cele din prima categorie au, în majoritatea cazurilor, un domeniu delicat şex.ţ, iar cele din a doua categorie sînt gãzduite pe diferite servere cu adrese fãrã calitãţi mnemotehnice deosebite, pline de reclame obositoare...! l Ora literaturilor balcanice se intituleazã ancheta numãrului 7 al VIEţII ROMÂNEŞTI. Participã Valentin Taşcu, Mircea Popa, Vasile Andru, Blagoj Za�ov şi Caius Traian Dragomir. l Ca deobicei, extraordinar numãrul din toamna 2002 al revistei LETTRE INTERNATIONALE, ediţia românã publicatş de F. C. R. Primul grupaj de texte se intituleazã 24 de ore în America Latinã, al doilea, Memorie, istorie, uitare. În cadrul Bibliotecii L.I., texte de J. M. Coetzee, candidat anul acesta la Nobel, şi de Bashevis-Singer şi Márquez, deţinãtori ai premiului.

Plasa cu peştii mari

În fel şi chip a comentat presa centralã arestarea consilierului guvernamental Fãnel Pãvãlache. În ADEVÃRUL (22 oct.) Adrian Ursu îşi intituleazã editorialul Bãgatul mortului în Palatul Victoria. Şi pentru a fi mai convingãtor editorialistul chiar descrie un simulacru de înmormîntare, de un umor negru care cu siguranţã cã i-a plãcut lui Şerban Mihãilescu, faimosul Michi�, vizat îndeobşte de acest articol: "Dricul luxos se tîrãşte lent prin poarta dinspre Palatul Victoria. La ferestre, miniştri, funcţionari, secretare, sepepişti, directorime. Cu ochi înlãcrimaţi sau discret ascunşi dupã lentile fumurii, urmãresc cortegiul care se opreşte în curtea guvernului: "Uite dragã ce mort frumos!" suspinã o dactilografã mai simţitoare. "Era bãiat bun, cine ar fi crezut." Îi rãspunde închizînd termopanul un domn de la Corpul de control. Cu mortul bãgat în casã de PNA, demnitarii de partid şi de stat s-au înghesuit sã facã declaraţii voioase." Dupã pãrerea lui Adrian Ursu, peştele capturat de aceastã datã de PNA e unul mare. Editorialistul deţine informaţii cã Pãvãlache era supranumit Crapul sau dl Zecelasutã. Ce-i drept, Pãvãlache putea sã rupã nãvodul dacã ne gîndim la suma pe care a pretins-o - 4 milioane de dolari. Pãvãlache, despre care, în clipa arestãrii, Şerban Mihãilescu susţinea nu are habar cine e, s-a dovedit unul dintre sponsorii "grei" ai partidului de guvernãmînt, membru el însuşi al PSD şi funcţionar cu rang înalt în guvern. Editorialistul e de pãrere cã în acest caz nimeni nu-l va putea face scãpat de încãtuşatul Fãnel. N-aş bãga mîna în foc pentru asta. La cîte feluri de detergenţi s-au brevetat la Palatul Victoria în ultimii ani, n-ar fi exclus sã mai aparã unul, destinat curãţãrii lui Pãvãlache de pete. l Cornel Nistorescu nu e deloc convins cã fostul consilier e un peşte mare. Cotizaţia acestuia la partid, comenteazã directorul EVENIMENTULUI ZILEI, nu a fost decît de 75 de milioane de lei, ceea ce ar fi nimica toatã prin comparaţie cu marii sponsori ai PSD. În concluzia articolului sãu Nistorescu e de pãrere cã arestarea lui Pãvãlache e doar un prim pas "spre peştii mari". l O declaraţie care a fãcut înconjurul presei de marţi, care e hotãrît lucru, ziua neagrã a lui Şerban Mihãilescu, a aparţinut citatului secretar de stat al guvernului: "Dacã dl Pãvãlache voia sã facã treaba asta, putea sã ne spunã, ne despãrţeam prieteni" Ar fi interesant cum îşi imagineazã Mihãilescu o convorbire pe aceastã temã cu fostul sãu consilier personal. l Descoperim şi douã interpretãri convergente, una în ZIUA, semnatã de Adrian Pãtruşcã, iar cealaltã de Tia Şerbãnescu în breful din CURENTUL. Pãtruşcã scrie: "Tot mai insistent se vorbeşte de rãfuieli politice fratricide. Arestarea spectaculoasã a lui Pãvãlache vine la scurt timp dupã nu mai puţin spectaculoasa arestare a lui Treptow. E vreo legãturã între cele douã? Cãderea lui Treptow a şifonat zdravãn obrazul lui Ioan Talpeş, mîna dreaptã a lui Ion Iliescu. Cãderea lui Pãvãlache a terfelit obrazul lui Şerban Mihãilescu, mîna dreaptã a lui Adrian Nãstase. Escaladarea conflictului dintre cele douã Palate ar putea sã facã mai mult pentru ţarã decît toate Parchetele Anticorupţie." Ceva mai reţinutã în ipoteze Tia Şerbãnescu evocã ambele cazuri, dar nu vede nici o luptã de palate în spatele celei de-a doua arestãri. Ceea ce remarcã Tia Şerbãnescu e cã în spatele fiecãruia dintre arestaţi a existat cîte un protector care n-a reuşit sã-şi scoatã protejatul basma curatã. Mai e timp. Chiar dacã avocatul consilierului mituit a anunţat cã renunţã la acest deoarece nu s-ar fi înţeles cu nevasta clientului sãu. l Fostul consilier al preşedintelui Constantinescu, Mugur Ciuvicã, a prins ocazia din zbor şi a cerut redeschiderea cazului Armagedon II. Poate cã e acţiunea unui naiv, dar momentul nu e rãu ales. Cu atît mai mult cu cît în vorbe, premierul Nãstase s-a arãtat mulţumit de arestarea consilierului guvernamental. Cam masochistã mulţumire, totuşi nu credem cã dl Nãstase va întinde lucrurile pînã acolo încît sã-l fericeascã şi pe dl Ciuvicã.