Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Cronica Limbii:
Academici de Rodica Zafiu

Un indiciu semnificativ al modului în care influenţa tradiţională franceză este înlocuită în prezent de cea engleză îl reprezintă modificarea semantică a unor termeni internaţionali, de origine greco-latină, fixaţi iniţial în româna cultă cu sensuri apropiate de cele din franceză; aceştia glisează acum, prin calc semantic, spre sensurile din engleză. Procesul poate fi ilustrat prin termenii din familia cuvîntului academie. Istorii culturale diferite au făcut ca, pornind de la sursa grecească (grădina Akademos) şi trecând prin forma latină ("Vivat Academia"), franceza să dezvolte, datorită importanţei dobîndite în timp de instituţia Academiei franceze, mai ales sensurile legate de aceasta din urmă, deci de noţiunea de "societate de savanţi şi literaţi de prestigiu". În engleză (ca şi în alte limbi europene moderne), academy şi academic au rămas legate în sens larg de învăţămînt şi în sens mai restrîns de învăţămîntul universitar (sensul referitor la o societate academică există, dar e mai puţin vizibil).
În română, Dicţionarul pe care îl numim în mod curent academic (adică publicat sub patronajul Academiei, începînd cu 1913, redactat sub coordonarea lui Sextil Puşcariu), cuprindea, la litera A, termenii academic, academiceşte, academician, academie. Dicţionarul semnala, în cazul lui academie, sensurile mai vechi şi mai rare, de "şcoală înaltă" (Academia din Socola), şi chiar de "universitate" (ca în cunoscutul citat din Eminescu: "anii / cînd visam în academii"), dar ponderea semantică majoră era atribuită sensului curent - "societate de scriitori şi de învăţaţi (în unele ţări şi de artişti) recunoscută ca instituţie de stat" (sens justificat etimologic, cuvîntul fiind indicat ca neologism provenit din franceză). La adjectivul academic, dicţionarul nota sensul legat de Societatea Academică (inclusiv extinderea calificativă, în caracterizarea stilului "rece, obiectiv"), dar menţiona şi sensul "universitar", atribuindu-l (în mod justificat pentru epoca respectivă) influenţei germane.
Cele două sensuri principale ale cuvîntului academie - "societate" şi "universitate" - au coexistat în română, chiar în titulaturi oficiale, alături de Academia Română existînd Academia de Studii Economice sau Academia de Poliţie. A circulat chiar sensul secundar de "casă de jocuri", preluat tot din franceză (Académie de billard); disjuncţia sarcastică a interpretărilor apare la Matei Caragiale, unde Academia naratorului stă, metonimic, pentru Biblioteca Academiei, iar cea a lui Pirgu e Academia de biliard ("Mă întrebă odată unde mă duceam. Îi spusei că la Academie. - Nu ştiam, zise, că s-a redeschis şi mă mir cum de n-am aflat şi eu. Au să se arză iar, să vezi. Biliardul a căzut de la modă (...) Îl lămurii că nu de Academia de biliard era vorba, ci de Academia Română. Se interesă ce căutam acolo şi fu sincer dezamăgit când mă auzi că mergeam să citesc.").
În momentul de faţă, traduceri masive de texte din engleză plasează tot mai mult adjectivul academic în locul lui universitar: an academic, standarde academice, mediu academic; unele sintagme par destul de ambigue: programe academice (univ-ovidius.ro), " S&T Romania sprijină învăţământul academic" (Computerworld.ro). Această utilizare nu poate fi condamnată, pentru că sensul "universitar" este de multă vreme, aşa cum am arătat, înregistrat de dicţionarele noastre şi pentru că el se justifică etimologic şi prin analogie cu alte limbi; poate fi chiar folosit pentru variaţie sinonimică. Excesul lui academic constituie totuşi o modificare profundă a uzului, în esenţă nejustificată, provocată doar de schimbarea modei şi a surselor de imitaţie.
Şi mai discutabilă este situaţia substantivului academic. Adjectivul substantivizat se foloseşte mai ales la plural, în formă masculină: "poate că în Olanda doctoranzii şi academicii sunt plătiţi extraordinar de bine" (euractiv.ro); "academicii trebuie să aibă un statut post-doctorantură sau un altul echivalent, vîrsta de peste 26 de ani şi să fie profesori universitari sau membri ai institutelor de cercetare" (eac.md). În acest caz, traducerea nu mai e susţinută de dicţionarele noastre uzuale (în DEX, substantivul apare doar cu eticheta "învechit" şi cu sensul "membru al Academiei Române"), ci doar de calchierea substantivului din engleză (Academics).
De-a dreptul intolerabilă mi se pare însă folosirea, cu sensul "universitar", chiar a substantivului academician (care are în dicţionarele noastre exclusiv sensul de "membru al unei Academii" = "societăţi academice". Contextele în care l-am găsit sînt clare: se vorbeşte tot de universitari, termen generic pentru cadrele didactice care predau, pe diverse trepte, în învăţămîntul superior: un anume program anunţă/oferă premii "pentru tineri academicieni" (cluj.info); altul - "sponsorizează o reţea de tineri academicieni şi cercetători din regiune" (roembus.org).
Ar fi încă bine dacă schimbările masive de influenţe ar duce doar la o specializare semantică (de tipul academician / academic); ele par însă a introduce, spontan, haosul reinterpretării cuvintelor existente.

Parteneri Romania literara




                 

                                   

           

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara