La Botoşani, locul de naştere al
poetului Mihai Eminescu, în
preajma zilei de 15 ianuarie,
devenită Ziua Culturii Naţionale,
se desfăşoară de 48 de ani Zilele
Eminescu, o ediţie de iarnă, legată
de aniversarea poetului, şi alta de
vară, pe 15 iunie, legată de comemorarea
poetului. La actuala ediţie, un adevărat
desant de scriitori de primă linie a
sosit la Botoşani pentru a participa
activ la manifestările organizate de
instituţiile de cultură botoşănene.
Enumerarea lor mai la vale va justifica
afirmaţia de mai sus.
Manifestările au început pe 14
ianuarie, cu două deplasări: una în
afara ţării la Bălţi, R. Moldova, şi alta
la Vorona, locul de obîrşie a mamei
poetului Mihai Eminescu. La Universitatea
„Alecu Russo”, în cadrul unei şedinţe
festive a Senatului universităţii conduse
de rectorul Ioan Gagim, i-a fost conferit
titlul de Doctor Honoris Causa
academicianului Nicolae Manolescu.
Laudatio a fost făcut de şeful catedrei
de Limba şi Literatura Română, conf.
dr. Nicolae Leahu. Au mai vorbit
despre personalitatea profesorului
şi criticului român Maria Curtescu şi
Anatol Moraru, cadre ale aceleiaşi
universităţi, şi Răzvan Voncu din
partea delegaţiei din ţară. În cuvîntul
ţinut în faţa unei săli elevate, Nicolae
Manolescu a accentuat importanţa
limbii în formarea unei identităţi
naţionale, argumentînd cu aspecte
din viaţa sa de profesor, dar şi de
ambasador al României la UNESCO,
adăugînd că fără limba maternă bine
însuşită nu se poate forma o cultură
temeinică şi, deci, nici o identitate
rezistentă în timp. De asemenea, a
mai spus că nu există o limbă
moldovenească între Prut şi Nistru,
ci o limbă română, recunoscută astfel
peste tot în lume. Delegaţia care l-a
însoţit pe domnul Nicolae Manolescu
la Bălţi a fost formată din: Ion Pop,
şi domnia sa membru al Academiei
Române, Cornel Ungureanu, Eugen
Negrici, Gabriel Chifu, Răzvan Voncu,
Ioan Holban, Lucian Vasiliu, Mircea
A. Diaconu, Vasile Spiridon, Ala
Sainenco, Vasile Iftime şi Gellu Dorian.
În aceeaşi zi, o altă echipă de scriitori
invitaţi la manifestările de la Botoşani
s-a deplasat la Vorona, unde a avut
loc o şezătoare literară, completată
de un bogat program artistic susţinut
de membrii Societăţii „Raluca Iuraşcu”
din localitate. Au participat: Al.
Cistelecan, Ion Mureşan, George
Vulturescu, Ioan Moldovan, Aurel
Pantea, Liviu Ioan Stoiciu, Doina
Popa, Adrian Alui Gheorghe, Radu
Florescu, Nicolae Sava, Cassian Maria
Spiridon, Marius Chelaru, Valentin
Talpalaru, Nicolae Corlat, Dumitru
Necşanu, Gabriel Alexe, Vlad Scutelnicu,
Cristina Prisăcariu-Şoptelea, Nina
Viciriuc şi alţii.
A doua zi, pe 15 ianuarie, programul
a fost deschis la ora 9,30 în Sala de
consiliu a Primăriei Municipiului
Botoşani, în cadrul căreia i s-a conferit,
în şedinţă extraordinară, titlul de
Cetăţean de Onoare a Municipiului
Botoşani poetului laureat, al cărui
nume abia seara, la festivitatea de
premiere, a fost dezvăluit. În cadrul
acelei şedinţe au luat cuvîntul şi
invitaţii: Nicolae Manolescu, Ion Pop,
Cornel Ungureanu, Al. Cistelecan,
Gabriel Chifu, Ion Mureşan (ultimii
doi foşti laureaţi ai Premiului Naţional
de Poezie „Mihai Eminescu” şi cetăţeni
de onoare ai Botoşanilor!), Lucian
Vasiliu şi Leo Butnaru. Au urmat
depuneri de coroane la statuia lui
Mihai Eminescu din faţa teatrului
care-i poartă numele şi cea din curtea
Memorialului Ipoteşti, apoi un Te
Deum la Biserica Uspenia din Botoşani,
unde a fost botezat pruncul Eminovici,
viitorul poet. Programul de la Ipoteşti,
moderat de Ala Sainenco, noul manager
al Memorialului Ipoteşti – Centrul
Naţional de Studii „Mihai Eminescu”,
s-a deschis cu salutul oficialităţilor
locale şi al unor oaspeţi invitaţi:
Nicolae Manolescu, în calitate de
preşedinte al Uniunii Scriitorilor din
România, Varujan Vosganian, primvicepreş
edinte al aceleiaşi uniuni.
Cassian Maria Spridon a vorbit despre
apropiata aniversare a 150 de ani
a revistei „Convorbiri literare” pe
care o conduce de peste douăzeci
şi unu de ani, prezentînd primele trei
volume din cele douăsprezece în
pregătire din corpusul de texte publicate
în seriile de pînă în 1940 ale revistei.
Lucian Vasiliu, directorul Editurii
Junimea şi al revistei „Scriptor”, a
prezentat noile apariţii editoriale şi
recentul număr pe anul în curs al
revistei „Scriptor”. Ioana Diaconescu
a vorbit despre cartea în care a adunat
toate documentele scoase din arhivele
CNSAS legate de poetul Mihai Ursachi,
apărută la Editura Jumimea din Iaşi.
Valentin Ajder a prezentat două titluri
apărute la Editura pe care o conduce,
Eikon, despre viaţa şi opera lui Mihai
Eminescu. Vasile Spiridon a vorbit
despre antologia alcătuită de Dumitru
Irimia – Mihai Eminescu despre cultură,
artă, teatru , apărut sub egida
Memorialului Ipoteşti.
În cadrul acestor zile dedicate
culturii române şi în mod special
poetului Mihai Eminescu, poeziei,
din 1991 se acordă la Botoşani şi
Premiul Naţional de Poezie „Mihai
Eminescu” unui poet român contemporan
pentru întreaga operă. Juriul acestui
prestigios premiu s-a întrunit în ziua
de 14 ianuarie la Botoşani şi a jurizat,
pe baza nominalizărilor făcute în
urma unui sondaj naţional, realizat
în toate filialele Uniunii Scriitorilor
din România. Astfel au fost nominalizaţi
pentru anul 2016 poeţii: Mircea
Cărtărescu, Ovidiu Genaru, Ioan
Moldovan, Aurel Pantea, Marta Petreu,
Cassian Maria Spiridon, Liviu Ioan
Stoiciu şi Lician Vasiliu. Marta Petreu
şi Ovidiu Genaru nu au fost prezenţi
la Botoşani, şi astfel au intrat în
discuţiile juriului cei şase poeţi prezenţi
la Botoşani. Dintre membrii juriului
doar Mircea Martin a lipsit, dar şi-a
trimis votul în plic închis. Ceilalţi
membrii ai juriului – Nicolae Manolescu,
preşedinte, Cornel Ungureanu, Ion
Pop, Al. Cistelecan, Ioan Holban şi
Mircea A. Diaconu – au fost prezenţi
şi au stabilit prin vot secret laureatul.
Plicul cu rezultatul votului a fost
deschis pe scena galei de decernare
a premiului, în seara zilei de 15
ianuarie, de către preşedintele juriului,
Nicolae Manolescu.
În deschiderea galei, care a
avut loc pe scena Cinematografului
„Unirea”, a fost citit un mesaj trimis
de ministrul Culturii Ioan Vulpescu,
iar Varujan Vosganian, în bine-i
cunoscutul stil inconfundabil, a ţinut
un spici care a electrizat sala. Apoi,
ca un moment mult aşteptat, a fost
relansată Editura Cartea Românească,
editură care de la 1 ianuarie a trecut
în administrarea Editurii Paralela 45.
Au vorbit despre acest eveniment
important din viaţa Uniunii Scriitorilor
din România Nicolae Manolescu şi
Călin Vlasie. Au fost prezentate primele
opt titluri editate sub sigla Cărţii
Româneşti: primele două volume din
Opera dramatică a lui Matei Vişniec,
Mihaela Miroiu – Cu mintea mea
de femeie, Medeea Iancu – Delacroix
este tabu: suita românească, Gellu
Dorian – Calea de urmat, Marian Ilea
– Grăsane făcând baie cu uşile larg
deschise, Petre Barbu – Căţărarea la
cer, Eugen Negrici – Expresivitatea
involuntară. Au mai fost prezenţi
poeţii Cosmin Perţa şi Ioana Nicolae,
precum şi Răzvan Voncu, redactorul
şef al revistei România literară.
Gala a continuat cu decernarea
celor două premii: Opera Omnia şi
Opus Primum. Înaintea decernării
premiilor au evoluat în faţa unui
public numeros doi dintre foştii laureaţi,
prezenţi la Botoşani: Ion Mureşan,
care a recitat poezia Melancolie de
Mihai Eminescu, şi Gabriel Chifu. De
asemenea, cei şase poeţi nominalizaţi
prezenţi la Botoşani au citit cîte o
poezie (în afară de Mircea Cărtărescu,
care a recitat poezia Dintre sute de
catarge de Mihai Eminescu). Laureatul
premiului Opus Primum a fost Ciprian
Popescu, pentru cartea Mile End,
apărută la Casa de editură Max Blecher,
poet care a venit din Canada pentru
a-şi primi premiul. Acesta i-a fost
înmînat de către Al. Cistelecan,
preşedintele juriului. Premiul Naţional
de Poezie „Mihai Eminescu” - Opera
Omnia pe anul 2016 i-a revenit poetului
Mircea Cărtărescu. Premiul i-a fost
înmînat de Nicolae Manolescu,
preşedintele juriului. Laudatio poetului
Mircea Cărtărescu a fost făcut de Ion
Pop, membru al juriului, care a
scos în evidenţă importanţa poetului
laureat în lista de valori a acestui
premiu. Foarte emoţionat, Mircea
Cărtărescu a spus printre altele:
„Primesc cu toată modestia acest
premiu care, aşa după cum spunea
domnul Ion Pop, ar fi fost meritat de
către oricare dintre cei opt nominalizaţi.
(…) Acest premiu îl primesc pentru
generaţia mea, care este o generaţie
eroică şi tragică. Mă refer la generaţia
80. Jumătate din cei mai buni scriitori
ai acestei generaţii au murit de tineri
şi eu cred că cei care au rămas
sunt printre marii poeţi ai României”.
După ce Mircea Cărtărescu şi-a ţinut
cuvîntul său, mult apreciat de publicul
prezent, şi a citit poemul Dragostea,
Nicolae Manolescu a ţinut să precizeze
că a scris despre toate cărţile lui
Mircea Cărtărescu, cît şi în Istoria sa,
şi nu conteneşte să spună că poetul
încununat la Botoşani cu laurii rîvnitului
premiu este „cel mai important scriitor
român postbelic”. În încheierea galei,
care a fost cea mai lungă din istoria
de peste un sfert de secol a acestui
premiu, a concertat formaţia „Trei
parale”. Gala a fost prezentată de
actorul Florin Aioniţoaie. (Rep.)
