Între 10 şi 14 iunie a avut loc la Neptun, după cum se ştie, a V-a ediţie a întâlnirii scriitorilor români din întreaga lume, cu o participare numeroasă, întrecând aşteptările organizatorilor. în deschidere Eugen Uricaru, preşedintele Uniunii Scriitorilor, s-a referit la circumstanţele şi obiectivele acestei întâlniri, arătând totodată că este ultima care se desfăşoară în formula de până acum. Pentru cele care vor urma se vor găsi soluţii "mai dinamice". Angela Martin a salutat întâlnirea din partea Institutului Cultural Român. Apoi preşedintele U.S. a dat citire mesajului adresat întâlnirii de către Primul-Ministru Adrian Năstase, din care spicuim:
"Identitatea Europeană este miezul întregului proces la finalul căruia să se regăsească valorile libertăţii, respectul faţă de lege, nevoia de afirmare şi respectul celuilalt, păstrarea individualităţii (…) Inutil să adaug că, în conceptual identităţii naţionale, identitatea culturală constituie un argument forte. Ea justifică şi ne justifică pe fiecare în parte (…) Aş dori să vă transmit că eu cred în solidaritatea spiritelor. Şi mai cred că nu există graniţe culturale".
Tema întâlnirii de la Neptun, Literatura română - unde ne aflăm?, a afost abordată în felurite chipuri de vorbitori, unii străduindu-se, într-adevăr, să identifice, sau măcar să aproximeze, "locul" literaturii noastre în lumea contemporană, ce valori promovează şi cu ce şanse de a le impune. Alţi vorbitori, destul de mulţi, au stăruit în generalităţi şi clişee iar alţii, nici ei puţini, au găsit că este momentul să facă publice tot soiul de nemulţumiri personale. Cineva chiar s-a plâns că volumele sale sunt rău aşezate în rafturile librăriilor din ţară şi cine vrea să le cumpere nu poate ajunge la ele.
Discuţiile de la Neptun nu au eşuat totuşi în derizoriu, s-au spus multe lucruri interesante, deseori depăşindu-se problematica strict literară. Alexandru George s-a referit la emigrarea tinerilor, un fenomen care trebui să alarmeze deoarece a luat proporţii. De exil românesc, a spus Alexandru George, nu se mai poate vorbi, întrucât există acum posibilitatea de a circula, de a reveni în ţară după voie. S. Damian s-a ocupat în comunicarea sa de chestiunea integrării, întrebându-se dacă aceasta se face totdeauna după criterii europene autentice. Există încă "hipertrofieri ale eului naţional", excese în cultivarea autohtonismului, ceea ce, după opinia sa, împiedică integrarea europeană.
Mihai Cimpoi a vorbit despre conştiinţa necesară a unităţii literaturii române, conştiinţă care în Basarabia este prejudiciată de "febra revizuirii", politica oficială fiind aceea de a impune un "moldovenism primitiv", de fapt "resovietizarea" culturii. Dinu Flămând s-a referit la "criza identităţii în postmodernism", susţinând, în spiritual opiniei radicale a lui I.P. Culianu, că aproape totul trebuie reconstruit în cultura noastră.
A reţinut atenţia expunerea lui Andrei Brezianu care s-a referit la însemnătatea "factorului busolă". Un răspuns la întrebarea "unde ne aflăm" nu poate fi dat, a spus Andrei Brezianu, fără a ţine seama de acest factor. Unde ne aflăm în raport cu ce? Cu societatea postmodernă? Cu puterile care conduc această societate? Cu efectele exploziei mediatice şi ale "bombardamentului fals artistic"? Ar trebuie să îngrijoreze tendinţa celei mai noi generaţii de a ignora "la grămadă" tot ce a fost, de a repudia în chip absolut trecutul (făcând "tabula rasa"), nepunâd în loc, deocamdată, decât produsele furnizate de cultura amuzamentului, a licenţiozităţii şi violenţei.
Nicolae Lupan a revenit la problema situaţiei din Basarabia, schiţând profilul "şarlatanului moldo-valah", al "unionistului de ochii lumii":, vorbitorul socotind că unionismul autentic trebuie să devină un imperativ comun al parlamentarilor de la Chişinău şi Bucureşti. Un proiect utopic.
Mirel Brateş s-a referit la condiţia specifică a scriitorului român israelian, făcând apel la "solidaritate într-o bună credinţă intelectuală". Scriitorul român din Israel există ca scriitor român prin faptul că scrie româneşte, visează şi gândeşte în româneşte. în continuare Shaul Carmel a spus că "o literatură nu trebuie să-şi alunge scriitorii", referindu-se la revizuirile critice, operaţii care, după părerea sa, "nu fac bine literaturii române şi nici unei literaturi".
Grigore Bostan a evocat situaţia dramatică a scriitorilor români bucovineni şi în special a tinerilor, izolaţi de patria lor istorică. Literatura română de acolo este una de rezistenţă în vederea păstrării identităţii. Tot despre "izolare" a vorbit şi Ion Baba, scriitor român din Voevodina, arătând că există totuşi un avantaj al minoritarului, acela că nu e mărginit la o singură cultură. Gheorghe Schwartz s-a referit şi el la "înstrăinarea de vecini" şi la necesitatea unei schimbări de mentalitate la scriitorul român care este prea individualist. "Primul român care va lua premiul Nobel, a profeţit sumbru-sarcastic Gh. Schwartz, va fi linşat de confraţi". Marius Tupan a vorbit despre "confuzia de valori" şi despre faptul că există adversari ai noilor formule artistice care nici nu le cunosc. "Nu putem rămâne, a spus Tupan, la veşnicele lamentaţii mioritice".
Ne aflăm, ca de atâtea ori în istorie, a spus Gabriel Chifu, la o răspântie, literatura se află la o răspântie, într-o societate care, după 1989, a devenit deschisă dar în care televiziunea a devenit "noul dictator". Cât priveşte conflictul dintre tineri şi vârstnici acesta nu priveşte doar lumea literar-artistică ci întreaga societate.
Întrebării "unde ne aflăm" Nicolae Prelipceanu i-a răspuns printr-o butadă: "Ne aflăm unde suntem", vorbind apoi despre "sindromul indiferenţei dobândite" şi despre faptul că "dinosaurii politici" se opun pieţei libere. în încercarea de a cuceri această piaţă noua generaţie pare a se dispensa de criteriul estetic.
După Arcadie Suceveanu criteriul estetic (axiologic) trebuie să fie singurul care să gireze aprecierea creaţiei, ceea ce nu prea s-a întâmplat în cazul scriitorilor basarabeni, decretaţi unii drept mari scriitori pentru alte merite decât cele literare. A. Suceveanu a vorbit şi despre relaţia dintre "margine" şi "centru", arătând că pentru mulţi fenomenul literar basarabean a devenit azi o problemă agasantă, "a cincea roată la căruţă", cum ar fi numit-o criticul Ion Simuţ. Scriitorii basarabeni doresc să ardă etapele şi să se integreze cât mai rapid literaturii române de la "centru", să fie acreditaţi la Bucureşti. Criteriul axiologic nu trebuie abolit, dar lucrul se întâmplă, prea adesea se acordă premii de complezenţă, în fond umilitoare.
Pavel Chihaia a înfăţişat un tablou (socotit de Dan Platon incomplet) al activităţii scriitorilor români münchenezi, a prezentat cenaclul "Apoziţia", activ din 1969 până azi. Maria Urbanovici a vorbit despre impactul mass-media în lumea de azi şi despre unele efecte negative ale acestuia. Anca Pedvis s-a arătat contrariată de absenţa de la întâlnire a unor scriitori importanţi, personalităţi, iar în replică Ioan Flora, moderatorul şedinţei, a spus că această observaţie ofensează personalităţile prezente. A intervenit şi Eugen Uricaru, arătând că la întâlnire este de faţă cine a dorit să fie iar cine nu a dorit desigur că nu este.
Reluându-se, după acest "incident", firul discuţiei, Vasile Tărâţeanu a readus în atenţie problema românilor din spaţiul fost sovietic, arătând că "statul ucrainean ultranaţionalist" (a cărui deviză este "Ucraina pentru ucraineni") duce o politică de asimilare a minorităţilor. La rândul ei, Mariana Baba Ivanovici a evocat soarta celor 30 de mii de români din Voevodina, ameninţaţi de pierderea identităţii.
Zoltan Terner a vorbit despre "nebunia divin-diabolică a acestor vremuri", în care şi-a făcut apariţia "fiara-înger" care este internetul şi care ameninţă să devoreze cultura. "Trăim într-o eră a civilizaţiei corporale, epidermice" a spus Z. Terner, pândită de "mondializarea prostiei". în ceea ce priveşte poezia, a spus Barbu Cioculescu, aceasta îşi vede periclitată "starea de sănătate", în condiţiile dezinteresului general pentru ea. Perspectivele literaturii i s-au părut negre şi lui Grişa Gherghei care s-a întrebat dacă nu cumva în viitor scriitorul nu va mai căuta cititori ci clienţi.
Seminariile "Evrei şi români - o istorie comună" (moderator: Nicolae Breban, participanţi: Eugen Uricaru, H. Zalis, T. G. Maiorescu, Gina Sebastian-Alcalay, Shaul Carmel, D. Hâncu, Virgil Sorin, G. Dimisianu ş.a.) şi "Traducerile reciproce, poduri între culturi" (moderator: Elena Loghinovski, participanţi: Albert Kovaci, Ion Covaci, Adrian Săhlean, Simona Cioculescu, Sanda Golopenţia, Mihai Şora ş.a.) au completat programul bogat al celei de a V-a întâlniri a scriitorilor români din întreaga lume. Reveniţi la Bucureşti, participantţii s-au întâlnit cu Preşedintele Ion Iliescu, prilej pentru acesta de a le vorbi despre globalizare şi despre efectele benefice pentru cultură ale integrării noastre europene.
