Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Cărţi noi:
Un spectacol terifiant, interzis copiilor sub 12 ani de Alex. Ştefănescu


Gheorghe Grigurcu, Jocul literaturii şi al sorţii, Cluj-Napoca, Ed. Dacia, col. "Alternative", 2004. 356 pag.


Articole polemice de dată recentă. Gheorghe Grigurcu duelează de unul singur, surâzător şi ceremonios, cu zeci de autori simultan. Nu se înfurie, nu intră în panică, nu devine "o fiară", ca atâţia dintre adversarii săi.

Spiritul polemic este a doua sa natură. Când nu are în vedere pe cineva anume, Gheorghe Grigurcu se contrazice cu un personaj generic (întruchipare a prejudecăţilor curente).

Titlurile textelor din acest volum sunt semnificative: Ce înseamnă un scriitor incomod, Revizuirile nu sunt chiar o magie neagră, Scriitorul român în comunism, Demonia naţionalistă, Apel la o chelie socratică, Un Rastignac academic, Eugen Barbu şi... Titu Maiorescu, Voioasele inexactităţi... etc.

Nici un autor nu are imunitate în faţa lui Gheorghe Grigurcu, oricât de aureolat de glorie ar fi. G. Călinescu, Constantin Noica, Marin Preda, Titus Popovici, Z. Ornea, Zoe Dumitrescu-Buşulenga, Gabriel Liiceanu, Andrei Pleşu şi mulţi alţii sunt trataţi cu aceeaşi exigenţă incoruptibilă (care produce adeseori injustiţii, prin inadecvare, dar niciodată prin inventarea de probe).

La un moment dat, Ion Iliescu însuşi cade, ca autor, sub ghilotina spiritului critic al lui Gheorghe Grigurcu. Este un spectacol terifiant, care ar trebui interzis copiilor sub 12 ani.

Gheorghe Grigurcu, Laszlo Alexandru, Ovidiu Pecican, Vorbind, dialog în trei, Cluj-Napoca, Ed. Limes, 2004. 240 pag.


Discuţii libere (transcrise de pe banda de magnetofon) despre diverse probleme ale literaturii române de azi: reconsiderarea textelor literare scrise în timpul comunismului; inexistenţa unei critici de direcţie; oportunismul unor scriitori în perioada de după 1989; precaritatea modului de predare a literaturii în şcoală etc. Personaje de prim-plan ale vieţii literare sunt judecate sever din punct de vedere moral. Se fac, de asemenea, referiri critice la viaţa politică din România.

Din nefericire, pe parcursul discuţiilor se evidenţiază flagranta diferenţă de valoare (intelectuală şi morală) dintre Gheorghe Grigurcu şi interlocutorii săi. Gheorghe Grigurcu are o înaltă idee despre literatură şi un mod cavaleresc de a fi justiţiar. Laszlo Alexandru şi Ovidiu Pecican, lipsiţi de idei, nemulţumiţi de locul (puţin vizibil) pe care îl ocupă în viaţa literară, se răzbună (prozaic) pe cei care nu le dau atenţie .

Don Quijote străbate literatura română de azi însoţit de doi Sancho Panza.

Constantin Virgil Negoiţă, Logica postmodernului, Piteşti, Ed. Paralela 45, col. ,Biblioteca Românească" (coord. de Gh. Crăciun), 2004. 234 pag.



Jurnal de idei scris în perioada 1999-2001 de un român stabilit în America, Constantin Virgil Negoiţă, profesor de mataematică la Universitatea Hunter din New York, afirmat ca specialist în "logica vagului". Însemnările au subiecte eterogene, dar toate la un loc compun o imagine eseistico-literară stereoscopică a stilului de viaţă din SUA. Autorul (neobosit şi obositor) este, în fiecare moment, inteligent, inventiv, paradoxal. Hipercorectitudinea în folosirea limbii române, ca şi eleganţa stilistică ostentativă ascund (ca şi la H.-R. Patapievici) nesiguranţa omului de ştiinţă care apare în faţa publicului ca scriitor.





Leonard Gavriliu, Jurnalul anului revoluţionar 1989, Paşcani, Ed. Moldopress, col. "Scriitori păşcăneni", 2004. 138 pag.





Leonard Gavriliu, cândva ziarist la Informaţia Bucureştiului, în prezent retras la Paşcani, s-a remarcat înainte de 1989 ca autor al unor studii de psihologie şi, mai ales, ca traducător al lui Freud. Jurnalul său, cuprinzând însemnări din 1987, 1988, 1989 (cele mai multe din 1989) , se caracterizează prin onestitate şi francheţe, prin refuzul tentaţiei de idealizare a imaginii proprii. Leonard Gavriliu povesteşte cum se opune timid şi cum în general se supune deciziilor unor şefi abuzivi, cum scrie articole propagandistice, cum încearcă să colaboreze la revista Săptămâna a lui Eugen Barbu, cum polemizează (supravegheat de cenzură) cu Constantin Gorgos, coordonatorul unui faimos dicţionar de psihiatrie, cum merge în audienţă la Nicolae Croitoru (secretar cu propaganda la organizaţia PCR a municipiului Bucureşti), cum se ceartă zilnic cu soţia lui, cum nu găseşte un limbaj comun cu unul dintre fiii săi, aflat la vârsta adolescenţei, cum alt fiu se expatriază pe neaşteptate, făcându-l să piardă funcţia, mult visată, de şef de secţie la Informaţia Bucureştiului etc.





Ion Lazu, Ruptura, roman, Bucureşti, Ed. Albatros, 2004. 148 pag.



Autorul (care apare în carte cu identitatea sa reală: Ion Lazu, de profesie geolog) reconstituie din amintiri disparate o poveste de dragoste din tinereţe. Scris cu sensibilitate şi fineţe, romanul emoţionează, ca şi scrierile anterioare ale lui Ion Lazu (romanele Despre vii, numai bine, 1971, Rămăşagul, 1982, Curtea interioară, 1983, Capcana de piatră, 1987, Veneticii, 2002, volumele de povestiri Ningea în ochii ei albaştri, 1970, Blana de viezure, 1979 etc.).

Iată o scenă, remarcabilă prin erupţia de sublim în decorul banal al vieţii de fiecare zi:

"M-ai strâns de mână şi te-ai oprit o clipă în loc. ŤAscultă!ť mi-ai şoptit, ridicând un deget. De la difuzorul din colţul cu poşta se revărsau valuri de note divine. Era ca o vrajă care te învăluia şi te purta în înaltul iubirii. Am rămas nemişcaţi, în mijlocul drumului, până când vioara şi-a încetat suspinele. ŤGenială melodie! am exclamat. Doamne, să ai un asemenea talent - ce noroc nemaipomenit!ť ŤEste Serenada lui Toselli, mi-ai spus, bucata mea preferată. Singura lui lucrare. A compus-o îndrăgostit fiind de o preafrumoasă contesă; a avut un succes enorm, i s-a dus faima în toată Europa. După care, contesa l-a luat în căsătorie. Şi au trăit împreună până la sfârşitul vieţii. Dar de compus, Toselli n-a mai compus nimic...ť"



Gheorghe Izbăşescu, Podul de peste Trotuş (Mica epopee apretată - II), Cluj-Napoca, Ed. Limes, col. "Magister" (coord. de Călin Teutişan), 2004. 86 pag.



Se prăbuşesc regimuri politice, cad guverne, se vorbeşte despre o eventuală "moarte a literaturii", dar Gheorghe Izbăşescu continuă să scrie poezie optzecistă. El seamănă cu un rocker care, la bătrâneţe, cu părul alb, continuă să poarte plete, blugi şi adidaşi:

"Hai, zeiţă, încordează-ţi lyra de nicotină şi cântă,/ părăseşte sala asta epileptică de tribunal/ unde se răsfaţă mediul steril al poemului pedagogic./ Şi nu uita că frumuseţea doar dublată de forţă/ rezistă când vii din puhoiul somnului/ cu nori în vacarm, că fulgerul/ doar acolo loveşte creanga plină de nervi." (Lyra de nicotină).



Ioan Hada, Poeme, Baia Mare, Ed. Scriptorium, 2004 (prezentare pe ultima copertă de Al. Cistelecan). 68 pag.



Versuri naive, în care sclipeşte rar (şi stins) câte o idee:

"Ce disperare s-aştepţi/ Să se coacă/ Fructele verzi/ Dintr-o natură moartă."

Cartea merită păstrată în bibliotecă pentru splendida femeie goală de pe copertă.



Gheorghe Mocuţa, Sistemul modei optzeciste. Primul val, Bucureşti, Redacţia Publicaţiilor pentru Străinătate, 2004. 220 pag.



Profiluri critice ale unor poeţi şi prozatori optzecişti din primul val: Mircea Cărtărescu, Alexandru Muşina, Florin Iaru, Romulus Bucur, Elena Ştefoi, Smaranda Cosmin, Dan Stanciu, Ion Mureşan, Aurel Pantea, Ioan Moldovan, George Vulturescu, Viorel Mureşan, Petru M. Haş, Bedros Horasangian, Răzvan Petrescu, Vasile Gogea, Gheorghe Crăciun, Alexandru Vlad şi (mulţi) alţii. Textele sunt scrise clar, cu precizie terminologică, într-un stil expeditiv şi eficient. Autorul nu ia însă distanţă critică faţă de scriitorii comentaţi, nu îi ierarhizează, nu denunţă lipsa de valoare a unora dintre ei.



Ionuţ Ţene, Poezia noastră cea de toate zilele, Cluj, Ed. Napoca Star, 2004 (prezentare pe ultima copertă de Ion Cristofor). 96 pag.



Articole de critică literară redactate, în mare parte, în limba de lemn a discursurilor omagiale:

"De azi înainte două prezenţe literare, cu inflexiuni sud-dunărene, ale Dobrogei încărcate de istorie, vor înnobila

Parteneri Romania literara




                 

                                   

           

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara