Ne sprijinim de o amintire nemişcătoare, de un viitor înţepenit, nici înainte, nici înapoi, niciunde, ca un tunel cu particule şi unde, intri şi nu mai poţi ieşi,...
Ea venea si cum venea o ştiam,
mă ştiam,
ochii îi vedeam si sorii din ei,
galbeni şi verzi şi ovali şi pătraţi şi lapţii luminii singuri şi grei.
Ea venea cu armonii şi moduri uitate,
...