Josef Koudelka s-a născut în Cehoslovacia în 1938. Lui i se datorează celebra fotografie a tancurilor sovietice invadând Praga în august 1968. Refugiat în Franţa, Koudelka duce 17 ani viaţa unui apatrid, primeşte cetăţenia franceză în 1987 şi pe aceea cehă, un deceniu mai târziu. Pasiunea lui e fotografia, care i-a adus numeroase premii. Subiectul principal al fotografiilor lui? Ruinele. Şi, în general, peisajele cu răsărituri şi apusuri de soare. A bătut toată lumea şi a fotografiat-o. N-a colaborat la reviste şi n-a făcut publicitate. S-a lipsit de bani ca să fotografieze numai ce i-a plăcut. Uneori producerea fotografiilor i-a înghiţit drepturile de autor. O expoziţie recent deschisă la Marsilia prezintă fotografii ale unor ruine celebre din Grecia, Tunisia şi din alte locuri. Iată ce spune Koudelka într-un interviu, despre ruinele lui iubite: „Frumuseţea lor mă frapează. O frumuseţe care provine din solitudinea pe care o trăieşti când te afli în preajma lor, în zori sau la căderea nopţii. E o frumuseţe care te îndeamnă să gândeşti. Ruinele degajă o putere considerabilă şi o armonie căreia nu-i poţi rezista. Ce spirit al geometriei şi al liniei aveau grecii şi romanii! Şi cum au ştiut ei să aleagă locurile pentru temple şi teatre! Nu le-au ales doar în funcţie de peisaje magnifice, s-au gândit la tot, până şi la acea briză parfumată care vine de la mare şi îl învăluie pe spectator. Asta e perfecţiunea. Şi grandoarea.”