Situaţia de la Uniunea Scriitorilor din
România, a cărei legitimitate este
contestată, în justiţie, de un grup
foarte restrâns de membri şi nemembri
ai acestei instituţii, nu este, din
păcate, fără precedent. Procesele intentate
USR sunt copiate la indigo după scenariul
de la Uniunea Artiştilor Plastici. Uniunea
Artiştilor Plastici din România se confruntă,
de mai mulţi ani, cu probleme asemănătoare.
Pentru a schiţa un studiu de caz, util şi
altor Uniuni de Creatori ameninţate de
astfel de atacuri absurde, am participat
la o discuţie, la sediul Uniunii Artiştilor
Plastici din România, cu preşedintele
acesteia, Petru Lucaci, cu vicepreşedinta
Cristiana Russu şi cu jurista Elena Curic.
Sinteza dialogului nostru este reflectată
în cele ce urmează. (S.V.)
Aveţi, în prezent, peste 80 de
procese deschise de un fost coleg de
la Filiala Alba-Iulia. Cum a început
acest coşmar?
Ca să înţelegem ce înseamnă
Uniunea Artiştilor Plastici (UAP) din
România trebuie să recurgem la istoria
ei, care începe încă din anul 1921
când ia fiinţă Sindicatul Artelor
Frumoase din Bucureşti (SAF), prima
expresie autoritară a conştiinţei de
breaslă a artiştilor români. În anul
1946, SAF obţine personalitate juridică.
Scopul său bine definit era acela de
a-i asigura breslei un statut social.
După schimbarea regimului politic,
în 1949 se emite Decretul nr. 349,
de organizare a Fondului Plastic
din R.P.R. (FP), care lua locul, pentru
artiştii plastici, Casei compozitorilor,
pictorilor şi sculptorilor. Tot în 1949
apar Fondul Literar şi Fondul Muzical.
În ziua de 25 decembrie 1950,
prin Decretul nr. 266, SAF se dizolvă
şi întregul său patrimoniu trece asupra
Uniunii Artiştilor Plastici din R.P.R.,
aceasta fiind recunoscută ca persoană
juridică de utilitate publică.
Uniunea Artiştilor Plastici din
România, organizaţie nonprofit,
neguvernamentală, este formată în
prezent din creatori în domeniul
artelor plastice/ vizuale, artişti plastici
profesionişti şi are în structura sa
filiale teritoriale, în fiecare judeţ, şi
filiale constituite în Bucureşti pe
domenii de specialitate (pictură,
sculptură, grafică etc.). Până în 1993
UAP din România îşi desfăşura activitatea
economică prin Fondul Plastic,
care asigura baza materială a UAP
din România. Din cauza condiţiilor
economice şi a situaţiei financiare
postrevoluţionare, s-a decis, la nivel
de conducere a UAP, desfiinţarea
Fondului Plastic şi acordarea unei
autonomii administrative filialelor
din teritoriu. Astfel, preşedinţii filialelor
UAP din ţară puteau semna acte şi
asigurau reprezentarea în faţa
autorităţilor locale, în baza împuternicirii
notariale acordate prin decizia Adunării
Generale a UAP din România.
Începând cu anul 1998-1999, o
serie de filiale UAP, prin hotărârea
Adunării Generale, Senatului sau
conducerii UAP şi cu aprobarea
Ministerului Culturii, au dobândit
personalitate juridică. Astfel, în 1998,
filiala UAP din Alba Iulia, pe baza
hotărârii conducerii UAP şi a avizului
Ministerului Culturii nr. 285/15.12.1998,
se înscrie la Judecătoria Alba Iulia,
la poziţia 52, ca persoană juridică,
sub denumirea Filiala Uniunii Artiştilor
Plastici Alba Iulia, fiind în continuare
obligată, ca toate celelalte filiale,
să respecte întru totul Statutul şi
Regulamentul UAP din România.
Acest statut prevede că membrii UAP
sunt jurizaţi de o Comisie Naţională
şi validaţi de Adunarea Generală.
Fiecare filială organizează alegeri o
dată la patru ani şi îşi alege o conducere
formată din 3, 5 sau 7 membri.
În 23 ianuarie 2010 a avut loc în
filiala Alba Iulia o Adunare Generală,
în care cei 34 de membri ai filialei lau
ales preşedinte pe Dan Crecan,
împreună cu o echipă de conducere,
pentru un mandat de patru ani. Traian
Mârza, preşedinte în perioada anterioară,
nu a suportat ideea de a nu mai fi
reales şi a început să facă presiuni
asupra noii conduceri. În luna februarie
2010 a convocat o Adunare Generală
Extraordinară a Filialei UAP Alba Iulia,
unde a împărţit adeziuni unor nemembri,
pe care i-a considerat apoi înscrişi
în filială, iar aceştia au ales o nouă
conducere, preşedinte fiind Traian
Mârza. Practic s-a reales, necunoscânduse
numărul membrilor care ar fi
participat la adunarea iniţiată de el.
Imediat, acesta a înscris la Judecătoria
Alba noua conducere, prezentând
procesul-verbal al acestei Adunări
Extraordinare, ştampilat cu o ştampilă
confecţionată identic după ştampila
Filialei UAP şi purtând sigla UAP. Din
acest moment a început seria de procese
în instanţă între adevăraţii membri ai
UAP filiala Alba Iulia şi Traian Mârza.
Luând act de conflictul din Filiala
UAP Alba, Conducerea UAP din
România a convocat un Consiliu
Naţional, în 29 mai 2010, unde s-a
decis comunicarea către Judecătoria
din Alba Iulia a conducerii Filialei
UAP Alba, în varianta iniţială, legitimă,
avându-l ca preşedinte pe Dan Crecan.
Au urmat o serie de comunicate
şi convorbiri între Consiliul Director
şi Traian Mârza, cu scopul de a-l
determina să renunţe la procese şi
la acţiunile de denigrare a membrilor
UAP din Alba, dar şi la folosirea mărcii
şi ştampilei Filialei UAP Alba, pe care
o aplica pe cataloage de expoziţii şi
pe alte tipărituri.
În 31 martie 2012, conform Hotărârii
Adunării Generale a UAP din România,
Traian Mârza este exclus din UAP
şi obligat să renunţe la folosirea siglei
şi ştampilei cu însemnele Filialei UAP.
În data de 24 iunie 2012, ca urmare
a notificărilor transmise, o Comisie
UAP a participat la acţiunea de
distrugere a tuturor documentelor
emise de Traian Mârza, care purtau
însemnele UAP - Filiala Alba, cu sigla
respectivă.
A urmat preluarea în mod abuziv
a Filialei UAP Alba şi schimbarea
denumirii, dar nu şi a formei juridice,
în Uniunea Artiştilor Plastici, pentru
a profita de personalitatea juridică
dobândită de Filiala UAP Alba în 1998,
înscrierea acesteia în Registrul special
ţinut de Judecătoria Alba Iulia, cu
scopul de a destabiliza activitatea
UAP şi de a-şi aroga drepturi ce aparţin
exclusiv UAP din România. Această
entitate a fost promovată prin denigrarea
UAP şi lansarea de informaţii false
cu privire la UAP, prin interviuri în
presă, dar şi în instanţele judecătoreşti.
De asemenea, s-a trecut la inducerea
voită în eroare a publicului şi a artiştilor,
cum că ar fi o Uniune cu caracter
de utilitate publică, în vederea racolării
de membri, chiar şi persoane care
nu sunt artişti plastici, decât, eventual,
amatori. S-au emis adeverinţe în
temeiul Legii nr. 8/2006, privind
acordarea suplimentului de pensie
pentru pensionarii sistemului public
de pensii, membri ai uniunilor de
creatori legal constituite şi recunoscute
ca persoane juridice de utilitate
publică.
Care consideraţi că au fost
vulnerabilităţile UAP, care au
permis să se ajungă în această
situaţie?
Există mai multe puncte nevralgice.
În primul rând, greşita interpretare
a legislaţiei sau neînţelegerea acesteia.
Apoi, orgoliile şi frustrările unor artiş
ti, lipsa de informare şi comunicare,
care duc la divergenţe.
Prin înfiinţarea Filialelor UAP
cu personalitate juridică şi o dată cu
apariţia Legii 26/ 2000 s-au înţeles
greşit descentralizarea, autonomia
administrativă şi acest mod de organizare
şi funcţionare a artiştilor în structurile
UAP. Anumite Consilii de conducere
ale Filialelor au găsit de cuviinţă că
sunt persoane juridice distincte de
persoana juridică UAP, că pot să îşi
modifice Statutul, actul constitutiv
şi sigla după voinţa proprie (de exemplu,
Filiala UAP Alba Iulia a emis un
Act adiţional la Statutul Filialei
prin care erau acceptaţi în filială,
ca membri stagiari, şi artisti care nu
erau jurizaţi de Comisia Naţională).
Nu s-a înţeles, de multe ori, că aceste
filiale sunt constituite doar pentru o
mai bună administrare şi comunicare
la nivelul Consiliilor municipale/
judeţene şi că este absolut necesar
ca ele să respecte Statutul şi
regulamentele UAP.
De asemenea, se uită că doar prin
demersurile Conducerii UAP din
România, în solidar cu celelalte Uniuni
de creatori (la nivelul ANUC) s-a creat
un cadru legislativ care a adus şi
aduce încă beneficii tuturor membrilor
UAP. Foarte greu s-a înţeles că nu
poţi fi membru în mai multe filiale
din structura UAP sau că trebuie să
fie respectată o identitate vizuală a
UAP de către toate filialele acesteia.
Care este structura asociaţiei care
încearcă să vă înlocuiască şi care
credeţi că sunt mizele celor care s-au
angajat în acest demers?
UAP cu sediul în Alba Iulia este
o asociaţie, în fapt, o filială înfiinţată
de UAP din România în 1998. Există,
în această filială, artişti care nu aderă
la ideile lui Mârza, membri fondatori
ai UAP Alba Iulia, dar care nu sunt
organizaţi, în prezent, într-o structură
separată şi sunt împiedicaţi să-şi
desfăşoare activitatea de Traian Mârza.
Membrii aduşi de Mârza sunt amatori
având diverse profesii (funcţionari
publici, profesori, absolvenţi ai Şcolii
Populare de Artă etc.), care nu
beneficiază de drepturi de autor,
neavând deci calitatea de artişti
profesionişti. Numărul exact al acestora
nu se cunoaşte, existând o mare
fluctuaţie a membrilor, care sunt
înscrişi, plătesc cotizaţia, apoi sunt
înlocuiţi cu alţi membri. Mârza pretinde
că această asociaţie are o reţea de
filiale fără personalitate juridică în
toată ţara.
Cei care au aderat la acest demers
uzurpator au în vedere beneficiile
oferite de Legea 8/2006, respectiv
acordarea suplimentului de pensie,
şi accesul la patrimoniul Uniunii
Artiştilor Plastici din România.
Ministerul Culturii, prin avizul nr.
285/15.12.1998, a avizat favorabil
înfiinţarea filialei Alba Iulia a UAP
din România. Acest aviz este în mod
voit eronat prezentat de Traian Mârza
ca fiind dovada caracterului de utilitate
publică a filialei pe care a uzurpat-o.
Prin încheierea din 15.05.2015 în
dosarul 8/107/1998 (2701/1998)
pronunţată de Tribunalul Alba, instanţa
a decis că asociaţia lui Mârza nu
beneficiază de statutul de instituţie
de utilitate publică.
În 2012, Mârza a schimbat denumirea
filialei UAP din Alba Iulia în Uniunea
Artiştilor Plastici cu sediul în Alba
Iulia. Prin hotărârea Tribunalului
Alba nr. 571/31.03.2016, pronunţată în dosarul 48686/3/2012, acestei
asociaţii i s-a interzis folosirea denumirii
Uniunea Artiştilor Plastici în desfăşurarea
activităţii.
Care este, acum, stadiul proceselor?
În prezent, există 83 de dosare
pe rolul instanţelor din Alba şi Bucureşti,
din care 20 de plângeri penale,
îndreptate împotriva conducerii UAP
din România, respectiv a juristei Elena
Curic precum şi a unor avocaţi care
reprezintă Uniunea. S-au dat sentinţe
favorabile UAP din România, precum
cele legate de marca Uniunii, care
nu poate fi folosită de asociaţia lui
Mârza, de statutul de instituţie de
utilitate publică, ce revine doar UAP
din România, de valabilitatea Decretului
nr. 266/1950 prin care s-a înfiinţat
UAP din România.
Decretul-Lege nr. 27/1990 asigură
organizarea şi funcţionarea, în condiţii
de autonomie economică, a organizaţiilor
de scriitori, artişti plastici şi compozitori.
Acesta nu înfiinţează organizaţii fără
scop patrimonial, ci reglementează
mai bine activitatea Uniunilor de
creatori legal constituite, de utilitate
publică, indicând că veniturile acestora
pot proveni din surse proprii, din
activităţi fără scop patrimonial sau
din activităţile economice care le sunt
permise. Mârza citează abuziv art. 9
din acest decret („Pe data prezentului
decret se abrogă orice dispoziţii
contrare”) ca fiind baza legală a
abrogării Decretului nr. 266/1950
prin care s-a înfiinţat UAP din România.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie,
Secţia a II-a civila, a statuat, prin
Decizia nr. 2490/03.12.2015 pronunţată
în dosarul 33496/3/2013 că UAP din
România a dobândit personalitate
juridică în baza Decretului nr. 266/1950
şi nu are obligaţia înscrierii ei în
Registrul Asociaţiilor şi Fundaţiilor,
nefiind înfiinţată în baza OG.nr.
26/2000. S-a reţinut că Decretul-
Lege nr. 27/1990 nu conţine dispoziţii
care să abroge în mod expres prevederile
Decretului nr. 266/1950. Prin urmare,
pretenţia lui Mârza este total nefondată.
În fapt, asociaţia lui Mârza nu este
o uniune, ci o fostă filială, aşa cum
a statuat Tribunalul Alba prin Sentinţa
civilă nr.179/CC/F/2014 pronunţată
la 23.07.2014 în dosarul nr.
3083/107/2014, în care spune că,
deşi fosta filială a obţinut în 2012
schimbarea denumirii, este vorba de
aceeaşi asociaţie – Filiala Alba Iulia
a UAP din România.
În ce măsură credeţi că „modelul”
poate fi copiat în cazul altor uniuni
de creatori şi ce soluţii aveţi în
vedere pentru acest tip de atacuri?
Modelul Mârza poate fi copiat în
cazul Uniunilor constituite pe legislaţie
specială, cum sunt USR şi UCMR,
în cazul celorlalte Uniuni, constituite
pe O.G.nr. 26 /2000, nu ar trebui
să existe conflicte de acest gen.
Soluţiile pe care le propunem sunt
impunerea cu fermitate a respectării
Statutului şi regulamentelor UAP
şi aplicarea sancţiunilor, în caz contrar;
comunicarea/ informarea/ colaborarea
mai intensă şi serioasă la nivel de
filiale, precum şi cunoaşterea legislaţiei
specifice de către membri şi respectarea
ei.
Uniunea Artiştilor Plastici din
România nu a funcţionat în temeiul
Legii nr. 21/1924. Numai persoanele
juridice, care au funcţionat în temeiul
acestei legi, au obligaţia de a se supune
prevederilor OG nr. 26/2000, cu
rezerva că îşi păstrează personalitatea
juridică dobândită anterior, aşa cum
spune art.83 din OG nr. 26/2000. Pe
de altă parte, numai asociaţiile, fundaţ
iile şi federaţiile constituite în
temeiul OG.nr.26/2000 sunt supuse
înscrierii în Registrul asociaţiilor şi
fundaţiilor.
Uniunea Artiştilor Plastici din
România este continuatoarea Sindicatului
Artelor Frumoase din Bucureşti,
înfiinţat în 1921, şi a Sindicatelor
Mixte din Provincie, şi este recunoscută
ca persoană juridică de utilitate publică
în temeiul Decretului nr. 266/1950
şi funcţionează în temeiul art.85 din
OG nr. 26/2000 şi Decret-Lege nr.
27/1990. Dacă ar fi funcţionat în
temeiul Legii nr. 21/1924, ne încadram
la art. 83 din OG. nr. 26/2000.
Într-adevăr, la aliniatul 2 al art.83
din OG nr. 26/2000, se vorbeşte
de Uniuni, dar numai de cele înfiinţate
în temeiul Legii 21/1924. Exemple
de astfel de uniuni sunt Uniunea
Soroptimist Internaţional, o uniune
a femeilor de afaceri, bazată pe voluntariat,
care are ca scop îmbunătă-
ţirea vieţii femeilor prin acces la
educaţie, egalitate de şanse etc., sau
Uniunea Astronomică Internaţională
care organizează întâlniri ştiinţifice
şi proiecte educaţionale pe teme
de astronomie. Aşadar, aceste tipuri
de uniuni sunt cu totul altceva decât
Uniunile de Creatori, cu care se face,
în mod voit, confuzie.
A consemnat
Simona Vasilache
Precizări:
Precizări:
Grupul care atacă UAP este în
strânsă legătură cu grupul care încearcă
demolarea USR. Traian Mârza s-a
alăturat grupului Dan Mircea Cipariu,
intentând şi el câteva procese Uniunii
Scriitorilor.
La închiderea ediţiei, aflăm de
la UAP că falşilor beneficiari ai
suplimentului de pensie li s-au trimis
somaţii din partea Casei de Pensii
Hunedoara pentru a restitui sumele
încasate abuziv.
