Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Meridiane:
Studii culturale româno-ilaliene de Monica Joita


În numărul 18 din luna mai a.c., treceam în revistă cele mai importante apariţii româneşti din ultimele luni pe piaţa editorială din Italia: a doua ediţie a traducerii lui Salvatore Quasimodo din opera lui Tudor Arghezi, o selecţie de poezie Mircea Cărtărescu în traducerea lui Bruno Mazzoni, a treia ediţie a romanului Chira Chiralina de Panait Istrati apărută la Feltrinelli, cartea despre Machiavelli a profesorului Gheorghe Lencan Stoica.
Şi din cealaltă perspectivă - românească - se constată apariţia, atât la noi cât şi în Italia, a unor consistente lucrări şi studii semnate sau îngrijite de intelectuali români, dintre care foarte mulţi tineri, care reiau astfel preocupările privind afinităţile noastre spirituale cu spaţiul italic. Aceste recente apariţii, împreună cu cele deja semnalate, par să confirme un reviriment al istoricei tradiţii culturale româno-italiene.

1.

Sub patronajul Centrului Internaţional de Studii Bruniene şi al Institutului Italian de Studii Filozofice şi cu sprijinul financiar al Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Italiene, la Editura Humanitas au apărut primele două volume din seria de opere complete a lui Giordano Bruno (Filippo Bruni, 1548-1600), "ultimul şi probabil cel mai mare şi mai autentic filozof al Renaşterii italiene". Ediţia românească, alcătuită şi îngrijită de Smaranda Bratu Elian, după ediţia critică bilingvă a lui Giovanni Aquilecchia (Les Belles Lettres, Paris), reproduce în chip de Prefaţă valorosul studiu al lui Edgar Papu apărut în 1947, la Fundaţia Regele Mihai I, Giordano Bruno. Viaţa şi opera. Cele două volume cuprind primele două dialoguri cosmologice ale gânditorului italian, anume Cina din Miercurea Cenuşii şi Despre Cauză, Principiu şi Unu, seria urmând a fi completată cu celelalte patru dialoguri (Despre infinit, univers şi lumi; Alungarea bestiei triumfătoare; Cabala calului pegasian; Despre eroicele avânturi) şi cu republicarea traducerii Smarandei Bratu Elian a comediei Lumânărarul. Se poate afirma cu toată hotărârea că această ediţie a operelor complete Giordano Bruno reprezintă un eveniment cultural de excepţie.

2.

Aşa cum declară în Prefaţă coordonatorii volumului, intenţia autorilor a fost de a oferi lectorilor italieni nu o dezbatere sau o polemică asupra corectitudinii şi relevanţei anumitor teorii istoriografice, ci o perspectivă asupra României contemporane prin înţelegerea trecutului său. Aceasta a fost gândită ca o succesiune a celor mai importante etape din istoria românilor, de la "moştenirea Antichităţii" (capitol scris de Alexandru Vulpe) la perioada postbelică şi cea "de tranziţie" (autor: Florin Constantiniu). În ordine, cititorul italian ia cunoştinţă despre romanitatea orientală în mileniul marilor migraţii (capitol elaborat de Stelian Brezeanu), apoi de constituirea Principatelor Române (Ştefan Andreescu), află despre voievodatul Transilvaniei şi Europa occidentală în secolele XII-XVI (Ioan-Aurel Pop), despre relaţiile Principatelor Române cu Imperiul Otoman între 1400-1878 (Mihai Maxim). Gheorghe Platon a elaborat capitolul referitor la perioada 1500-1900, Dan Berindei tratează despre istoria românilor în secolul XIX. Prezentarea secolului XX a fost elaborată în cinci capitole, semnate de Glenn Torrey, Vasile Vesa, Stephen Fischer-Galaţi, Dinu C. Giurescu şi Florin Constantiniu. Am remarcat capitolul elaborat de Dan Horia Mazilu (I Romeni ed il Cristianesimo: dall'inizio sino alla fine del secolo XVIII), o prezentare a istoriei culturale româneşti prin analiza dimensiunii spirituale şi instituţionale a creştinismului.

3.

Mira Mocan (n. 1976, Cluj-Napoca) este autoarea celei mai noi apariţii la editura Bagatto Libri, unde au mai văzut lumina tiparului volumul Annei Rita Onnembo, La riconciliazione impossibile. I Salmi di Tudor Arghezi (1990), şi al Angelei Tarantino, Istoria lui Fileret şi cu a Anthusei (1995). Pregătindu-şi în momentul de faţă teza de doctorat la Departamentul de Studii Romanice al Universităţii "La Sapienza" din Roma, pe o temă privind semantica gustului în literatura medievală, tânăra cercetătoare propune în acest volum o revizitare modernă a liricii şi ideologiei trubadurilor, prin analiza şi istoria semantică a termenului provensal cossirar, care nu îşi află în limbile neolatine echivalenţe corespunzătoare. Un filon generos al cercetării porneşte de la accepţiunea de bază a termenului, mai apropiată de latinescul con-siderare, pentru a dezvolta o analiză a acesteia în opera Sfinţilor Părinţi şi în mistica medievală. De remarcat este în primul rând natura filologică a studiului (vizibilă în cele trei Anexe, minuţioase inventare ale locurilor textuale şi ocurenţelor lemei cossirar), care poartă în mod evident amprenta puternicei Şcoli actuale de romanistică din Italia, dar care reprezintă, totodată, şi un îndemn pentru reluarea tradiţiei româneşti în filologia romanică.

4.

Autorii volumului, doi universitari şi cercetători clujeni, restituie pentru prima dată jurnalul (Diuariul) mitropolitului Vancea la Conciliul Ecumenic Vatican I. Restituirea filologică, realizată cu acribie şi competenţă, este dublată de un consistent studiu care analizează participarea episcopatului român la Conciliu şi relaţiile Bisericii Unite cu Sfântul Scaun în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. În absenţa unor cercetări pe aceste teme în istoriografia românească, autorii au lărgit conţinutul studiului la o prezentare generală a primei adunări conciliare a lumii moderne precum şi a participării Bisericilor orientale la lucrările acesteia. Volumul editează aşadar jurnalul văncean, completat cu alte documente din arhivele ecleziastice (din presă sau din colecţia Mansi), la care se adaugă memorialul călătoriei din 1886 a episcopilor români la Roma, reprezentând în ansamblul său o importantă contribuţie ştiinţifică la o temă insuficient explorată, inclusiv datorită întreruperii tradiţiei de cercetare în timpul regimului totalitar.

5.

Veneţia a ocupat dintotdeauna un rol privilegiat în relaţiile româno-italiene, aşa cum au demonstrat comunicările susţinute cu ocazia congresului internaţional Dall'Adriatico al Mar Nero: Veneziani e Romeni, tracciati di storie comuni, şi care constituie baza prezentului volum, apărut sub egida Consiliului Naţional al Cercetării din Italia, aşa cum aflăm din prefaţa semnată de coordonatorul volumului, Grigore Arbore Popescu.
Dacă în Evul Mediu rolul Veneţiei în istoria Principatelor Române a fost cu preponderenţă de natură economică, ca apoi, în zorii epocii moderne, să devină eminamente politic, odată cu progresiva decădere a Serenissimei acesta s-a transformat, de-a lungul timpului până astăzi, în interes cultural şi artistic. Mai mult, este vorba şi de o "atracţie", o "afinitate" cu peisajul lagunar şi veneţian, de o inepuizabilă bogăţie de semnificaţii pentru scriitorii, arhitecţii şi artiştii români, aşa cum o demonstrează studiile semnate de Teresa Sinigalia, Anca Brătuleanu, Paul Rezeanu, Grigore Arbore Popescu, Vicenzo Fontana, Paolo Tomasella, Dumitru Irimia, Raluca Tomi. Se adaugă imensul fond documentar din arhivele veneţiene, care furnizează, aşa cum arată studiile lui Andrei Pippidi, Gino Benzoni, Eugen Denize, Ştefan Andreescu, Paolo Preto, Matei Cazacu, Marcela Ferraccioli, Gianfranco Giraudo, precum şi ale tinerilor cercetători Ovidiu Cristea, Şerban Marin şi Cristian Luca, date fundamentale pentru trecutul românilor.

6.

Cei trei alcătuitori şi îngrijitori ai volumului sunt tinerii cercetători Cristian Luca, specialist în relaţiile româno-veneţiene, autor al unei monografii Petru Cercel, doctorand în istorie al Universităţii din Bucureşti, Gianluca Masi, specialist în filologie clasică, doctorand al Universităţii din Florenţa, având în pregătire o ediţie inedită Sf. Ioan Gură de Aur din manuscrisele aflate în Biblioteca Academiei Române, şi Andrea Piccardi, specialist în literatură italiană medievală şi modernă, doctor în litere şi cercetător la Centrul de Studii asupra Clasicismului din Arezzo.
Contribuţiile cuprinse în acest volum nu numai că furnizează documente de primă importanţă despre istoria Europei Răsăritene, aflate în marea lor majoritate pe teritoriul Italiei, dar mai ales reconstituie şi interpretează fapte istorice şi culturale ce participă la o mai bună înţelegere a raporturilor între Occidentul şi Orientul european. Primului scop se afiliază în special studiile semnate de Ioan-Aurel Pop, Şerban Marin, Michela Dal Borgo, Ovidiu Cristea, Cristian Luca. Am remarcat, pentru contribuţia la istoria culturală şi literară italo-română, contribuţiile lui Ionel Cândea (Libri ecclesiastici greci stampati a Venezia, e giŕ appartenenti alla Metropolia di Proilavia), Teresa Ferro (Gli intellettuali italiani e la lingua romena tra la fine del Settecento e i primi decenni dell'Ottocento), Paolo Tomasella (Un protagonista dello stile Neoromânesc: Geniale Fabbro, maestro costruttore friulano).

7.

Studiile teologice şi documentarea au constituit dintotdeauna obiectivele fundamentale ale permanenţei intelectualilor români în bibliotecile şi arhivele din Roma şi Vatican. Beneficiind la Roma de o bursă "Vasile Pârvan" a Guvernului român, Ana Victoria Sima, universitar clujean, publică în acest volum 68 de piese documentare, în proporţie covârşitoare din Arhivele vaticane, însoţite de un dens studiu, ce formează primul volum al lucrării, referitoare la vizitele pe care nunţii vienezi le-au efectuat în Transilvania în secolul XIX, la cererea Scaunului apostolic. Redactate în limbile italiană, latină şi română, documentele beneficiază acum de o ediţie critică judicioasă, presupunând nu numai necesare traduceri, ci şi portrete biografice, informaţii suplimentare şi elucidări.

8.

Incepând cu 1999, la iniţiativa istoricului Ion Bulei, Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistă de la Veneţia, fondat de N. Iorga, tipăreşte două publicaţii proprii: Annuario şi Quaderni. Recentul număr din Annuario, purtând girul spiritual şi intelectual al istoricului Ioan-Aurel Pop, directorul Institutului, se constituie într-un veritabil compendiu al relaţiilor culturale româno-italiene, pe următoarele direcţii de abordare: L'ereditŕ di Roma, Image de l'autre, Missionari e missionarismo (Geopolitica religiosa), Il "Commonwealth" veneziano, Impatto ottomano, Nel Mitteleuropa, Relazioni italo-romene, Letture classiche şi Letture contemporanee. Se remarcă varietatea câmpurilor de cercetare ale studiilor cuprinse în volum, de la dreptul roman, arheologie, istorie ecleziastică, diplomaţie, la geopolitică, studii clasice, critică şi analiză literară. În acest ultim domeniu se înscriu contribuţiile ce relevă aspecte noi în studiile literare româno-italiene: Studi critici sulla narrativa romena del Novecento apparsi in Italia, aparţinând Mariei Bulei, bursieră "N. Iorga", Guardando fuori: la "situazione della finestra" nella poesia di Umberto Saba e di Alexandru Philippide, avându-l ca autor pe Francesco Ricci, profesor la liceul "Enea Silvio Piccolomini" din Siena, şi studiul Mircea Cărtărescu e il mito della reintegrazione, semnat de profesorul Alvaro Barbieri de la Universitatea din Verona.

9.

Volumul reuneşte comunicările susţinute în cadrul colocviului I Romeni e la Santa Sede. Dal Medioevo all'etŕ contemporanea (Roma, 10-11 decembrie 2003), organizat de Accademia di Romania în colaborare cu Centrul Interuniversitar de Studii asupra Europei Central-Orientale (CISUECO) din cadrul Universităţii "La Sapienza" din Roma. Scopul ştiinţific al manifestării şi, în consecinţă, al apariţiei acestui volum a fost confruntarea de idei şi abordări între istorici români şi italieni privind raporturile românilor cu Sfântul Scaun, domeniu de cercetare marginalizat până în 1989. Sunt astfel evidenţiate atât aspectele doctrinare şi istorice ale acestor raporturi, dar şi cele culturale în general (artistice, literare, imagologice). Acestea din urmă sunt analizate şi comentate, printre altele, în studiile semnate de Ioan-Aurel Pop (Il Cristianesimo presso i Romeni - tra Occidente e Oriente) şi Veronica Turcuş (Teologia ed espressione architettonica nel Duecento: l'esempio del monastero cistercense di Cârţa, Transilvania), precum şi în cele aparţinând universitarilor italieni Andrea Carteny şi Giuseppe Motta, referitoare la vizita Papei Giovanni Paolo II în România.

Parteneri Romania literara




                 

                                   

           

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara