Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Actualitatea:
Sisi de Pavel Şuşară


Ante scriptum: Pentru o săptămînă, Viena s-a mutat la Bucureşti. Chiar şi numai din acest scurt episod se poate observa cu ochiul liber că modernitatea europeană, marile cutremure istorice, surpările interioare şi apocalipsa limbajelor s-au născut aici, în inima Imperiului muribund şi strălucitor ca fosforul în materia lascivă a putregaiului. Paradigma acestei lumi, angelice şi fetide în aceeaşi măsură, este Împărăteasa Sissi, marea mea iubire din copilărie şi pînă astăzi. Alegerea săptămînii este ea însăşi, Sissi, aşa cum am visat-o de-a lungul anilor într-un poem încă nepublicat. ţi mai aminteşti astăzi, oare, iubita mea Sissi, vizita aceea la Amsterdam, la vîrsta cînd orice femeie trăieşte nehotărît, o zi prăbuşită în disperare, o alta gata pregătită pentru a înfrunta viaţa cu resemnare, era prin 1884 dacă nu mă înşel, cînd frumuseţea unui necunoscut te-a săgetat ca o lovitură de cuţit ori, dacă-ţi place mai mult, ca un trăsnet picat din senin, şi atunci ai scris:



Du-te, du-te cît mai departe de mine…



Nu mai am putere să suspin,



cînd inima nebună



cată iar să-nfrîngă slaba-mi judecată.



Închid ochii



şi nu mai vreau să te văd.



Doar tihnă vreau! Cu orice preţ,



acum, cît încă am



puterea minţii-ntreagă.



Căci azi, de cum văzut-am al tău chip…



Dar am cătat în mine-acea putere



de-a nu ridica mîinile a rugăciune,



ca în faţa lui Dumnezeu,



de a nu striga,



de a nu mă prăbuşi în genunchi.



O, ce supliciu, Doamne,



şi nervii de-ncordare îmi plesnesc!



Poate c-aceasta-mi fu pedeapsa



c-altminteri decît în viaţa mea trupescă,



atîta slăbiciune şi nestatornicie



au zăcut în inima mea?







Eu cred că aceste întrebări ar trebui să rămînă aşa, doar simple întrebări. Adică fără nici un răspuns, pentru că nimeni în lumea asta nu are dreptul să dea răspunsuri la frămîntările altora. Cu atît mai mult la frămîntările Luminăţiei Tale, iubita mea Împărăteasă, care nu sînt numai ale unui om singur, ci şi ale unui timp suspendat din istorie care nu mai ştie cum să-şi bandajeze nevrozele şi cum să-şi alunge frica de moarte.

Poate un răspuns ar fi trebuit să dea prietenul nostru Ludwig, dar cum ar fi putut el să-şi dezorganizeze un delir atît de frumos orchestrat, după toate legile geometriei, cu un răspuns ar fi fost dator, poate, doctorul Sigmund, însă el tocmai era ocupat cu răspunsul la propriile-i simptome, pentru că ,,psihanaliza este acea boală mentală al cărei remediu se pretinde a fi" (citat din dulăul Karl Kraus), iar un răspuns, în felul său, a fost chiar dat de către celălalt prieten comun, junele Otto care, pentru a preveni o moarte stupidă din pricina prostraţiei de după iluminare, a pus mîna de s-a sinucis.

Eu n-aş putea şi nici nu m-aş încumeta să-ţi dau vreun răspuns, dar pot face o mărturisire care, în mod sigur, îi va fi de mare folos Luminăţiei Tale:


dinspre port, cu soarele în spate,



veneau şiruri, şiruri spre oraş,



negociindu-şi păduchii şi sifilisul,



soldaţi mahmuri şi curve cu umbreluţe roz




în radă se legănau vapoare şi fregate,



pe-a căror punte sta cîte-un matroz



cu jegul strîns pe gît, sub volănaş,



cu multă grijă şi cu tot dichisul.



prin parc trecui atunci, sub crengi bogate,



ca să mi-alung aleanul şi plictisul,



cu fracul nou vopsit în chinoroz



şi chivăra gătită cu panaş.



atunci zării, o, doamne, pe alee



în strai bogat de catifea subţire



cu falduri tremurînd sub alizee,



un chip gingaş de dincolo de fire,





de doamnă ce anume se gătise



spre-a fi în lume ea cea mai frumoasă.



cînd mă văzu, pleoapele-şi închise



şi-şi depărtă statura majestuoasă.




în ea, subit, recunoscui pe Sissi



şi chiar din clipa-aceea eu eram



suspinul greu ce-n inimă-şi sădise,



chiar textul care încă nu se scrise:



acel necunoscut din amsterdam.

Parteneri Romania literara




                 

                                   

           

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara