e firesc, la sfârşit de an, să încercăm o scurtă recapitulare a proiectelor culturale iniţiate, organizate sau girate de Uniunea Scriitorilor în 2017. O simplă enumerare – seacă, fără patetisme şi adjective – ne poate ajuta să măsurăm activitatea anuală a acestei instituţii şi, prin aceasta, să ne dăm seama cât de vie, de prezentă şi, în fond, de viabilă este ea în viaţa literară a ţării.

aşadar: în martie, la Hotel Marriott din Bucureşti a avut loc relansarea Editurii Cartea Românească şi prezentarea ediţiei a doua a Premiilor Scriitorii Anului. În aprilie, la Alba-Iulia, s-a desfăşurat a zecea ediţie a Colocviului Romanului Românesc, cu tema Romanul între universal/ particular/ local/ provincial. Conform tradiţiei, criticii literari prezenţi la colocviu au votat cel mai bun roman românesc apărut de la precedenta ediţie a colocviului. Tot în aprilie, la Iaşi, s-au desfăşurat Zilele revistei „Convorbiri literare“. Cu acest prilej s-a iniţiat Premiul Naţional pentru Critică Literară „Titu Maiorescu”, care i-a fost atribuit lui Nicolae Manolescu. La Piatra Neamţ, s-a înfiinţat Premiul Naţional pentru Proză „Ion Creangă”, iar alesul juriului a fost D. R. Popescu. (Acest premiu se doreşte echivalentul Premiului Naţional pentru Poezie „Mihai Eminescu” de la Botoşani). În mai, la Arad, redactori din toată ţara s-au întâlnit la Colocviul Naţional al Revistelor de Cultură, care a pus în discuţie diversele răspunsuri, interesante, formulate de numeroşii participanţi la întrebarea Ce fel de revistă culturală scoatem? La Alba Iulia, s-a decernat Premiul Naţional pentru Poezie „Lucian Blaga”, şi aceasta o distincţie literară nouă; câştigătorul primei ediţii a fost poetul Adrian Popescu. La Colibiţa, în judeţul Bistriţa, s-a derulat ediţia a şaptea a Turnirului de Poezie, iar cununa de lauri i-a revenit poetului Ovidiu Genaru. La Târgu Jiu, s-au acordat Premiul Naţional „Tudor Arghezi” pentru Poezie (laureat – Vasile Dan) şi cel pentru Critică Literară (laureat - Răzvan Voncu). La Bucureşti, în Sala Media a Teatrului Naţional, s-au decernat, într-o gală televizată, Premiile Uniunii Scriitorilor pe anul 2016, pentru toate genurile literare, şi Premiul Naţional pentru Opera Omnia, cu care a fost încununat criticul şi istoricul literar Mihai Zamfir. La Alba Iulia, la începutul lunii iunie, a avut loc Gala Poeziei Române contemporane. Lista lui Manolescu la ediţia a şaptea a fost: Adrian Alui Gheorghe, Mircea Bârsilă, Emil Brumaru, Gabriel Chifu, Vasile Dan, Ovidiu Genaru, Medeea Iancu, Vasile Igna, Ioan Moldovan, Aurel Pantea, Ioan Pintea, Ioan Es. Pop, Ion Pop, Adrian Popescu, Nicolae Prelipceanu, Liviu Ioan Stoiciu, Călin Vlasie. În septembrie, la Neptun, s-a derulat un nou proiect creat de Uniunea Scriitorilor, Literatura tinerilor, care a cuprins un concurs de lecturi literare ale tinerilor scriitori prezenţi (au fost premiaţi, ex-aequo, Alina Mazilu, Savu Popa şi Marcel Vişa), dar şi conferinţe ale unor critici literari de autoritate şi recitaluri de versuri susţinute de poeţi consacraţi. Tot în septembrie, la Chişinău, s-a desfăşurat Festivalul „Două state – o literatură” la care au luat parte scriitori români de pe cele două maluri ale Prutului. Din program: Colocviul Spiritul critic în literatura română, întâlniri cu studenţi, elevi şi profesori în licee, la universitate şi la Biblioteca Naţională, un recital de poezie la Cetatea din Soroca. În octombrie, au avut loc Zilele revistei „Familia“, la Oradea, apoi, la Cluj, s-a petrecut ediţia a patra a Festivalului Naţional de Literatură FestLit, cu un Rond de gală al scriitorilor invitaţi, cu dezbaterea Critica literară şi viitorul literaturii, cu desanturi ale scriitorilor în liceele Clujului, cu decernarea Marelui Premiu Festlit pentru cea mai bună carte (câştigător Niculae Gheran pentru Rebreniana). Tot în octombrie, la Timişoara, s-a încheiat Anul Maiorescu în critica literară printr-un simpozion naţional organizat la Universitatea de Vest. La Iaşi, a avut loc, în ziua de 2 noiembrie, Gala Scriitorii Anului, ediţia a doua, care i-a avut ca nominalizaţi pe Varujan Vosganian, Alexandru Cistelecan, Gellu Dorian, Mihaela Miroiu, Gabriel Chifu, Andrei Cornea, Bogdan-Alexandru Stănescu, Eugen Suciu, Andrei Pleşu, Niculae Gheran, Adrian G. Romila şi Mihai Şora. În fine, maratonul de manifestări literare s-a încheiat la Bucureşti cu decernarea Premiului Cartea Anului, acordat de revista noastră. Nominalizaţii actualei ediţii au fost Mircea Anghelescu, Andrei Cornea, Andrei Ionescu, Ion Simuţ, Eugen Suciu, Alexandru Niculescu, Alex Ştefănescu, Mihai Zamfir şi Virgil Nemoianu, care a şi câştigat această importantă distincţie pentru volumele Opere 7, 8, apărute în acest an la Editura Spandugino.

şi fiindcă vorbeam despre România literară, să reţinem că în acest an, în afară de tradiţionalul Premiu Cartea Anului amintit aici, ea a organizat şi o serie de ieşiri în public sub genericul Întâlnirile României literare, cu prezentări ale redacţiei şi, bineînţeles, ale programului editorial. Aceste întâlniri, primite foarte bine de un public interesat şi avizat, s-au petrecut la Alba Iulia şi la Râmnicu Vâlcea, la Oradea şi la Colegiul Studenţesc de Performanţă Academică al Universităţii „Babeş-Bolyai“ din Cluj. E de precizat că redacţia noastră a primit multe alte invitaţii, din toate colţurile ţării, şi numai programul extrem de încărcat ne-a făcut să nu le putem onora decât pe acestea patru. În acest an, care a fost unul de funcţionare decentă, datorită finanţării de care a beneficiat prin lege, revista noastră a căutat să-şi dinamizeze, să-şi îmbunătăţească conţinutul şi să-şi redefinească profilul grafic. Iar dacă e să ne luăm după cât de cerută este pe piaţă, se pare că a şi reuşit.

De altfel, efectele benefice ale legii de finanţare a principalelor reviste culturale româneşti se simt nu doar în fiinţarea revistei noastre, ci în felul cum arată toate cele nouă publicaţii ale Uniunii Scriitorilor, care se dovedeşte a fi, de departe, cel mai mare editor de presă culturală din ţară. Revistele, să nu uităm, înseamnă cel mai important proiect literar al Uniunii Scriitorilor, un proiect cu desfăşurare permanentă şi care are un rol major în corecta valorizare a literaturii române de azi.

Aici se încheie această banală, dar necesară, operaţie de arhivar: cam aşa s-ar rezuma, rapid, anul literar 2017, pentru Uniunea Scriitorilor. E puţin lucru? Noi credem că nu.