istanţarea obiectivă faţă de tema "Marin Preda" îşi are cîştigurile ei în ce priveşte un posibil portret al scriitorului. Trăsăturile acestui portret, unele ştiute şi intrate în legendă (mi se pare că perpetua vehiculare a unora dintre ele duce la schematism), dar mai ales altele, necunoscute, relevînd forţă, curaj şi devotament faţă de meserie pot fi sesizate în documentele fostei Securităţi, aflate azi în Arhiva CNSAS. Descoperirea, în marasmul epocii a unor caractere, acolo unde se putea bănui doar slăbiciune sau indiferenţă, e o adevărată bucurie, cu tot tragismul contextului. Adevărul viu răzbate chiar şi din întunecatele documente ale Securităţii.
Pe tema "Marin Preda" s-a speculat la culme senzaţionalul. Detest acele cărţi pe care, autori îndoielnici le-au publicat după moartea lui încercînd să-l compromită pe scriitor, exploatîndu-i slăbiciunile, terfelindu-i statura. Episodul morţii, cît şi tema romanului Delirul au fost exploatate pînă la epuizare. Poate că noi căi de cercetare ar putea salva de la compromitere viziunea asupra singularului prozator român.
Limitarea la senzaţional este, din păcate, un loc comun în zilele noastre. Sper că deschiderea dosarului informativ al lui Marin Preda să dea ocazia unei retrimiteri în bibliotecă şi studierii cazului în lumina lui reală.
Dosarul Informativ 2583 ACNSAS nu este singurul alcătuit de Securitate în cadrul urmăririi informative a lui Marin Preda; mă voi referi în mod special la acest dosar ce cuprinde documentele privitoare la urmărirea scriitorului de către Securitate pentru atitudine insurgentă faţă de constrîngerile ce au sporit în cultură imediat după apariţia "Tezelor din iulie" 1971, concepute de Nicolae Ceauşescu.
Dosarul, supraintitulat cu numele de obiectiv "Editorul" se deschidea pentru "stabilirea motivului pentru care spre editura Cartea Românească (unde Marin Preda era director, n.n.) se îndreaptă diferiţi scriitori care ridică probleme" (f. 1 vol. 1 DUI 2583 ACNSAS). Inexplicabil, dosarul se închide la 19.02.1973 pentru a fi "reactualizat după o perioadă de trei luni urmînd a se stabili măsurile ce se impun". Tot acum se hotărăsc următoarele:
"Intensificarea urmăririi sale informative, punîndu-se accent pe informatorii care au posibilităţi de contactare directă a lui Marin Preda şi nu prin intermediar - cum este ŤVladť, nou recrutat.
- Exploatarea operativă a datelor ce rezultă din repunerea în funcţiune a instalaţiei Aşparate deţ Mşăsură şiţ Cşontrolţ de la biroul său, pentru a cunoaşte în ce măsură Marin Preda patronează apariţia unor scrieri necorespunzătoare la editura pe care o conduce [...]" (f. 2, "Completare la planul de măsuri privind DUI "Editorul").
Urmărim documentele pînă la închiderea, pentru trei luni, în 1973, a DUI "Editorul".
Variantele unui plan de măsuri cu nenumărate puncte, relevă, de fapt, aspecte ale unui unic scop, acela de a afla cît mai mult despre "manifestările negative" ale "Editorului", fapte ce contravin "politicii partidului şi statului", mai ales după "Tezele din iulie" 1971, care conţineau "propuneri pentru îmbunătăţirea activităţii politico-ideologice, de educare marxist-leninistă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii". Urmărim aceste variante în documentul de la fila 3 şi în următoarele, DUI "Editorul" vol. 1:
"Completare la planul de măsuri în DUI privind pe scriitorul Marin Preda" (17.01.1973):
1) Punctarea şi studierea unei surse informative proprii ş...ţ, cu posibilităţi pe lîngă Marin Preda, care să fie recrutat pînă la 15.03.1973.
2) Interceptarea corespondenţei pe o nouă perioadă de 6 luni pentru a stabili relaţiile din ţară şi stadiul publicării unor lucrări peste hotare. [...]
5) Repunerea în funcţiune a postului AMC pentru a cunoaşte atitudinea faţă de unele manuscrise depuse ce ridică probleme. ş...ţ"
Varianta planului de măsuri din 16.10.1972 de la filele 4-5 - DUI 2183 ACNSAS vol.1:
"în cadrul DUI urmează să stabilim următoarele aspecte:
- poziţia obiectivului cu privire la măsurile întreprinse de partid în domeniul literaturii precum şi modul cum interpretează aceste măsuri;
- concepţiile obiectivului cu privire la posibilităţile de realizare în condiţiile actuale a intelectualui român.ş...ţ
- modul cum facilitează publicarea anumitor scriitori şi respectiv creaţiişlorţ în cadrul Editurii Cartea Românească al cărei director este (lucrări din punct de vedere ideologic);
- relaţiile obiectivului cu diferite elemente ostile care se află în atenţia organelor de securitate.
în scopul realizării măsurilor ce ne propunem a le întreprinde privitor la obiectiv se impun următoarele sarcini:
1) Dirijarea reţelei informative de care dispunem pe lîngă obiectiv pentru a-i stabili convingerile, concepţiile sale, precum şi relaţiile pe care le are. Astfel obiectivul fiind plecat în prezent în Franţa în scopul documentării sale în activitatea scriitoricească, am dirijat pe informatorul ŤSavinť, care se afla temporar tot în Franţa. Cu sprijinul Direcţiei I vom obţine materiale informative cu privire la obiectiv prin informatorii ŤArturť şi ŤLascărť din legătura tovşarăşuluiţ colonel Albescu Mircea.
- poziţia sa actuală faţă de măsurile întreprinse de partid în domeniul literaturii - convingerile sale politice, afirmaţiile pe care le face în cercurile sale intime privind politica partidului şi statului nostru;
- dacă aplică măsuri preferenţiale în funcţia de director al Editurii Cartea Românească şi dacă facilitează publicarea unei anumite literaturi. (Marin Preda se lupta pentru literatură de bună calitate, nu accepta compromisul estetic. Refuzul lui, ani de zile, de a deveni membru de partid era şi un efect al colectivizării forţate. Memoria ţărănească nu putea accepta confiscarea bunurilor şi privarea de muncă în libertate, prestarea la "colectivă", n.n.);
- caracterul relaţiilor sale cu alte elemente suspecte (printre care şi Mihai Gafiţa, redactor şef la aceeaşi editură) precum şi cu alţi cetăţeni străini. [...]
3) Exploatarea, în continuare, a Tşehniciiţ Oşperativeţ existente la biroul obiectivului şi analizarea instalării Aşparaturiiţ Tşehniciiţ Sşpecializateş la domiciliu, după revenirea obiectivului din Franţa. [...]
6) Prin Direcţia Generală a Presei şi Tipăriturilor vom stabili ce intenţionează obiectivul să publice în viitor, obţinînd date în legătură cu această problemă. [...]
în funcţie de o nouă situaţie informativă operativă creată vom completa planul cu noi măsuri.
Maior Marius Bojin"
încă din 13.10.1971, concomitent cu apariţia "Tezelor din iulie" 1971 concepute de Nicolae Ceauşescu, Securitatea stabilea un "Plan de măsuri" în dosarul de urmărire informativă privind pe Marin Preda" (filele 7, 8 DUI 2538 vol. 1):
"în vederea clarificării şi poziţiei prezente a lui Marin Preda scriitor, directorul Editurii Cartea Românească, semnalat cu atitudine ostilă faţă de hotărîrea partidului privind îmbunătăţirea muncii ideologice şi cultural educative ("Tezele din iulie", n.n.), se vor lua măsuri de lucrare informativă şi prin alte mijloace a acestuia pentru a stabili:
- documentarea activităţii sale ostile; strîngerea unor materiale probatorii care să dovedească vinovăţia sa.
în vederea scopului propus vom lua următoarele măsuri:
1) Dirijarea informatorului ŤArthurť pentru a-i stabili atitudinea şi convingerile politice; dacă influenţează şi alţi scriitori, în special pe cei tineri, în vederea unei atitudini "rezistente" faţă de măsurile iniţiate de partid; ce fel de literatură încurajează în vederea editării, cu cine întreţine relaţii suspecte, în ce constă (sic!) acestea.
2) Studirea şi contactarea redactorului în vederea recrutării ca informator.
3) Instalarea sursei ŤTeodorescuť la locul de muncă al celui urmărit; identificarea şi ascultarea unor persoane care cunosc despre activitatea ostilă desfăşurată de obiectiv.
4) Măsuri ŤFť; legalizarea unor scrisori cu conţinut ostil.
5) Studierea materialelor cu care apare la serviciul "C" şi la Direcţia Control Străini şi paşapoarte.
6) întocmirea unei bibliografii privind lucrările sale literare apărute precum şi articolele publicate în presă.
Măsurile propuse vor fi realizate pînă la 15.02.1972 cînd dosarul de urmărire informative va fi analizat de conducerea serviciului.
Maior Marius Bojin"
Din documentele analizate în continuare se desprind aspecte ale atitudinii lui Marin Preda care îi contrariau pe cei din aparatul de Partid şi Securitate. Scriitorul refuză umilinţele la care erau supuşi scriitorii români de a-şi devota opera unui serviciu comandat politic, cît şi modul în care se preconiza dirijarea acestora "de la centru"; Marin Preda refuză discursurile de circumstanţă şi cenzurarea intervenţiilor sale la orice fel de congres, de la cel al P.C.R. pînă la cel al breslei din care făcea parte.
La 21 noiembrie 1971 se hotăra cercetarea în tandem a lui Marin Preda - director al Editurii Cartea Românească şi a lui Mihai Gafiţa - redactor-şef al aceleiaşi edituri. Faptul este relevat de "Nota raport" a Şefului Direcţiei I din Consiliul Securităţii Statului, general maior Dumitru Borsan: "în baza ordinului CSS sînt lucraţi prin dosare de urmărire informativă numiţii Preda Marin, director al Editurii Cartea Românească şi Gafiţa Mihai, redactor-şef al aceleiaşi instituţii, ambii fiind semnalaţi pe linie informativă cu atitudine ostilă şi legături suspecte. De asemenea, prin funcţiile ce le deţin facilitează publicarea unor lucrări necorespunzătoare din punct de vedere politic.
în vederea verificării temeinice a materialelor ce le deţinem, apreciind ca fiind utilă folosirea sursei "Teodorescu" la locul de muncă al celor de mai sus.
A fost obţinut în mod secret mulajul după toate cheile necesare pătrunderii în incinta instituţiei. Au fost probate toate cheile colecţionate după mulajul luat, rezultatul fiind pozitiv.
Tovarăşul locotenent Schuler de la Direcţia VIII verificînd la faţa locului posibilităţile de instalare, a efectuat planul necesar, apreciind că lucrarea va fi realizată în cca 5 ore. [...]
Vor fi luate măsuri de pătrundere în obiectiv după orele 23, după ce paza contractuală va fi observată că va trece pe lîngă instituţie, fapt verificat de noi şi în alte ocazii.
în obiectiv (Editura Cartea Românească, n.n.) va pătrunde mai întîi ofiţerul care a făcut proba cheilor după care vor intra cei doi ofiţeri de la Direcţia VIII care realizează lucrarea. Ofiţerul operativ care va fi în cadrul obiectivului va ţine legătura prin ŤStornoť (informator din cadrul editurii) cu alţi doi ofiţeri aflaţi în apropierea clădirii, care vor supraveghea dacă nu încearcă cineva să intre, iar în situaţii deosebite să acţioneze pentru a preveni pătrunderea.
Vor fi informate organele secţiei a 14-a Miliţie (care îşi au sediul la cca 30 de metri de obiectiv) că avem în atenţie un obiectiv din apropiere, fără a menţiona în mod concret despre ce este vorba pentru a asigura că în caz de necesitate şoţ să solicităm sprijinul.
Şeful direcţiei,
General Maior Borsan Dşumitruţ"
(f. 41, DUI 2583 vol. 1 - "Editorul")
în 1972 urma să aibă loc Conferinţa Naţională a Scriitorilor. Spiritele începeau să se agite la Securitate. La 20 ianuarie 1972 Işnspectoratulţ Mşunicipiuluiţ Bşucureştiţ emite o "Notă raport": "în baza ordinului conducerii inspectoratului urmează ca în ziua de 1 Mai a.c. să se introducă Aşparatura deţ Mşăsură şiţ Cşontrolţ la editura Cartea Românească în biroul lui Marin Preda, unde, din datele ce le deţinem rezultă că se vor pune la cale planuri de acţiune ale unor scriitori în vederea Conferinţei Naţionale a Scriitorilor.
Menţionăm că în perioada 2 decembrie 1971 - 5 aprilie 1972 a mai fost instalată AMC în acelaşi birou, lucrarea urmînd să fie efectuată de aceiaşi ofiţeri ai Direcţiei V care au participat la introducerea şi scoaterea tehnicii şoperativeţ.
Vor fi prezenţi din partea IMB tovarăşul locotenent colonel Lăzăruţ Ion, căpitan Pădureanu Ion Bujor, maior Bojin Marius, căpitan Stănescu Ştefan, Florea Alexandru Gheorghe, care vor asigura pătrunderea şi supravegherea obiectivului, ţinînd legătura prin "Storno".
Pentru asigurarea lucrării este necesară afectarea unei maşini de la ora 21 la ora 3.
De acord
Şeful serviciului
Colonel Biriş Vladimir"
(f. 41, DUI 2583, vol. I, ACNSAS)
Pătrunderile repetate, printr-un întreg scenariu şi cu un întreg arsenal, în instituţii, cît şi în locuinţele particulare formau curenta practică a acelor ani. Teama de intelectuali, de reacţiile lor faţă de noile restricţii la nivelul creaţiei, inspiră aceste atitudini.
Fila 201 conţine o notă a sursei "Vlad" care raportează căpitanului Oprişor Oniţiu analiza activităţii editurii pe anul 1972 cu participarea lui Mircea Sîntimbreanu din partea Cşonsiliuluiţ Cşulturii şiţ Eşducţieiţ Sşocialisteţ şi a colectivului editurii şCartea Româneascăţ:
"Au fost menţionate relaţiile nu prea bune dintre editură şi Direcţia Presei şi Tipăriturilor. Astfel redactorii s-au plîns de faptul că aceasta intervine adesea pentru lucruri minore cum ar fi cuvintele vulgare ale unor eroi simpli, expresii uzuale din mediul ţărănesc sau muncitoresc.
Acest lucru crează şicane şi nervi deoarece autorii de multe ori ţin la ele întrucît doresc să reflecte un anumit lucru, o anume realitate care evoluează în zilele noastre. ş...ţ (ş...ţ Sursa precizează că Marin Preda a fost chemat la sfîrşitul anului trecut la şeful secţiei de propagandă de la C.C. al P.C.R. şi nu la tovarăşul Miu Dobrescu, unde i s-au arătat unele lipsuri în activitatea editurii pe care o conduce.)
în acelaşi timp însă scrierile ancorate în actualitate, cu probleme ale timpului nostru, în care sunt menţionate desigur şi unele lipsuri în construirea noii societăţi, trec foarte greu prin Direcţia Presei şşi Tipăriturilorţ, sunt cel mai mult ţinute, asupra lor se fac cele mai multe intervenţii sau sunt menţinute acolo la infinit fără să dea un răspuns autorilor lăsînd editura să se bată cu fiecare în parte.
Nşotaţ Bşirouluiţ: Marin Preda urmărit prin DUI la biroul 104/B. Informatorul este instruit să urmărească activitatea acestuia, părerile asupra diferitelor fenomene literare şi dacă mai vine vorba de recenta vizită în Franţa să încerce aflarea unor noi date privind contractele cu editurile pariziene, stadiul apariţiei romanului "Intrusul" şi cine l-a ajutat. [...]
Datele privind celelalte nume de scriitori vor fi exploatate în părţile ce-i privesc la dosarul de mediu (cultural, n.n.).
Căpitan Oprişor Oniţiu"
Nu mă opresc, în volumul 2 al DUI "Editorul" decît asupra unui act din 6 ianuarie 1966; este vorba despre o "Hotărîre de deschidere a dosarului de verificare cu privire la Preda Marin - scriitor - M.A.I. - Direcţia III.
în acţiunea de verificare a celui ce Ťar duce activitate de agitaţie duşmănoasă în domeniul creaţiei literareť."
Agenţii introduşi în acţiune la 27.10.1966 sunt, conform numelor conspirative, ŤAnatol Nicolaeť, ŤStereť, ŤIoana Severinť, ŤŞoimu Danť, ŤPop Mirceať.
Fila 4 din "Hotărîrea de deschidere [...] 6 ianuarie 1966" conţine un document ce reproduce, obţinută probabil prin mijloacele tehnicii operative, o declaraţie a lui Marin Preda, semnificativă pentru om şi scriitor: "Dacă aş vrea să scriu, aş putea să scriu în fiecare zi. Pentru ei contează dacă ai bun condei pentru ziare, pentru problemele la zi, pentru lupta dintre lagăre. Eu nu pot şi nici nu vreau să scriu articole politice. Dar şeiţ îmi cer. Din cînd în cînd sînt nevoit să le dau, pentru că altminteri s-ar spune una şi alta. O fac fără plăcere. Am scris la moartea lui Dej sau cu prilejul proiectului de Constituţie. Sunt unul dintre puţinii care mă menţin fără porcării, fără funcţie şi fără să amestec literatura cu altele."
Fila 80 a DUI "Editorul" conţine o "Notă raport" din 7.05.1976 al cărei conţinut preluat de la sursa "Fălticeanu" de către căpitanul Oprişor Oniţiu dezvoltă tema Congresului Educaţiei Politice şi Culturii Socialiste: "în legătură cu recentul ŤCongres al Educaţiei Politice şi al Culturii Socialisteť - şrelatezţ unele situaţii pe care le comentează Marin Preda.
Acesta se înscrisese la cuvînt şi în acest sens şi-a pregătit un cuvînt deosebit pe care spera să-l poată susţine în plenul Congresului în prezenţa conducerii superioare de partid.
Pînă la urmă nu a mai luat cuvîntul şi a motivat în felul următor:
Nu concepe să fie cenzurat, el, Marin Preda. Aceasta înseamnă că nu are (sic!) încredere într-un scriitor care a dat valori de necontestat ce nu pot fi puse sub semnul întrebării din punct de vedere ideologic. Constatarea aceasta a făcut-o după ce Vasile Nicolescu de la Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste i-a cerut să-i transmită din timp cuvîntul pentru a i-l aproba.
Apoi consideră că a fost tratat cu desconsiderare de către organizatori care i-au dat în ŤSala sporturilorť un loc Ťla cucuriguť pe ultimul rînd. Aceasta reflectă modul în care sînt trataţi scriitorii, doar că numai la nevoie se apelează la ei.
Ulterior i s-a transmis că poate lua cuvîntul în secţiune (în cadrul secţiei de proză, n.n.) dar a refuzat considerînd că modul de organizare este total necorespunzător. Se arată profund nemulţumit şi apreciază că este sigur de faptul că la conducerea superioară nu se cunoaşte despre acest mod de tratare a scriitorilor. [...]"
în ultimii ani de viaţă, tot mai suspicios, timorat sub ameninţarea unor telefoane anonime ce-l ameninţau cu moartea, scriitorul asimila primejdia ca pe o boală. Eu cred că această perpetuă nesiguranţă, odată cu certitudinea ameninţării din umbră i-au surpat sănătatea şi siguranţa de sine. Trăia ca într-o cursă de dimineaţă pînă seara ca şi cum pe urmele lui gonea cineva ce vroia să-l suprime. S-a stins de teamă, de oboseală, de sila unei vieţi ce n-o mai putea stăpîni. A murit fără să fie nevoie de lovitura de graţie. Cu un psihic fragil, insomniac şi neliniştit de felul său, dar cu o forţă a creaţiei ce depăşeşte imaginaţia şi cu un program de lucru zilnic, şcolăresc prin autoimpunerea orarului, ne-a lăsat cu ultimele puteri romanul Cel mai iubit dintre pămînteni. Dacă nu a apucat să-l pedepsească în viaţă, regimul ceauşist l-a pedepsit în moarte. Nu s-au "aprobat" funeralii la rangul ce i se cuvenea. Uniunea Scriitorilor nu a avut permisiunea de a-i depune corpul neînsufleţit, pentru un ultim omagiu, într-o instituţie onorantă ca Academia Română, a fost interzisă formarea unui cortegiu pe o arteră principală a Bucureştiului şi nu a fost aprobat un car mortuar, ci obişnuita dubă de tablă neagră ce avea ca traseu obligatoriu, pînă la Cimitirul Bellu, străzile lăturalnice.
A luat în piept, cu orice risc, vremurile pe care le-a traversat şi în care a ars de bunăvoie pînă la stingerea supremă.
