***
nu contează că ţi-au uitat
numele .
nu contează cum te-ai pierdut
prin livezile fără fructe ani în şir.
atîta ştii.
că au trecut şi alţii pe aici.
au trecut cu mult înaintea ta.
cu mult înaintea lor.
cînd locul tău de casă era gol.
cînd locul tău în lume era un vis
sau o tăcere prelungă.
la fel ca şi atunci
doar cerul şi pămîntul
se strecurau în amiezile tale tîrzii
şi erai atît de singur că nimeni
nimeni altcineva
din lumea asta
nu voia să-ţi ia locul.

***
pînă la ziuă în mijlocul casei
îţi cresc
aripi mari de pasăre. nu zbori.
loveşti pereţii pînă îţi dă sîngele
pe nas
pe gură
pe fereastră.
aici e numai dragostea ta
împotriva lor.
e întunericul despărţit
de lumină
doar de uşa de la intrare.
acum urmezi profeţiile.
e ca şi cum ai privi
prin tavanul gros
al camerei
la facerea lumii.

***
de cîteva zile plouă la marginea
cerului.
găsesc de cuviinţă
să tac atunci cînd sub unghii
se adună pămîntul.
împovărat de lucruri mărunte
ascult ropotul ploii
şi sîngele năvălind prin artere.
din loc în loc pereţii camerei
se acoperă cu nori mari cenuşii.
sînt fericit. întorc inima
pe toate feţele
şi nimic nu-mi mai aminteşte
de mine.
în memoria casei
în varul pereţilor sînt un om fericit.
de cîteva zile port pe braţe sufletul
uşor ca o rază de lună.
de cîteva zile pămîntul rodeşte
la mine acasă
un bărbat tînăr.

***
un cîmp alb şi pur pare moartea
atunci cînd are gijă de tine.
prin fereastra deschisă intră
noaptea vălurind totul
în cale. trăieşti înconjurat de
cutiile goale de analgezice
lăsate în soare ca nişte cartuşe
trase demult.
totul în jur pare răsturnat şi trist.
o ameţeală bruscă nivelează
pereţii camerei
mîinile apasă un trup străin
cauţi în mintea ta o zi cînd
totul era sigur
acea zi cînd în oasele unui peşte
pe ţărmul mării egee
ţi-ai văzut viitorul.

***
nu mai eşti la fel de strălucitor
şi puternic.
semnele sînt tot mai clare
că ziua aceea
vine spre tine
cu tot alaiul de vorbe
cu orele ei mute
cu dimineţile altora.

***
cu tot zgomotul de aici
cu toată lumea din preajmă
sînt zile la rînd cînd trăiesc
în mintea altcuiva.
incapabil să-i rostesc numele
tac şi-l observ.
are profilul unui războinic
ursuz coborît
din varul pereţilor.
el se hrăneşte din spaimele mele
din nopţile nedormite
care-mi atîrnă sub pleoape.
cu mîini de lemn îmi bate în piept
pînă se face ziuă.
ca un nod în gît
îmi trăieşte viaţa.

***
cu lacrimi în ochi s-au întors toţi.
au ştiut pînă în ultima clipă
că tu eşti acela.
au pariat în numele tău
dar zarurile de pămînt
nu s-au rostogolit pe masa goală.
atunci au pariat pe casa ta
pe femeia ta
pe sîngele tău subţire ca apa
dar zarurile de pămînt
nu s-au rostogolit pe masa goală.
hotărîţi au pariat pe zilele tale
pe gura ta uscată atinsă de arşiţă
pe gîndurile tale topite sub frunte
dar zarurile de pămînt
au devenit una
cu mîna
care le aruncă.

***
o lume numai a ta. o lume mirosind
a ploaie
o lume tîrzie şi nocivă
o lume închipuită
lipsită de somn
unde întîmplările sînt aceleaşi
acelaşi e amestecul dintre viaţă şi
moarte
care-ţi umple camera
şi noaptea care vine
apăsînd pe toate lucrurile din
jur
şi sufletul tău
întins peste lume
ca o ploaie rece venită de aiurea
de care te saturi.