Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Păcatele Limbii:
Romanic şi balcanic de Rodica Zafiu


Teresa Ferro, cunoscută romanistă şi românistă, profesoară la Universitatea din Udine, şi-a adunat în volumul Latino, romeno e romanzo. Studi lingustici (Dacia, 2003) o serie de studii lingvistice apărute în ultimii 15 ani, unite tematic de preocuparea de a descrie specificul romanităţii româneşti, prin raportare la celelalte limbi şi dialecte romanice, dar şi la contextul balcanic. Fiind adresată unui public mai restrîns, de specialişti, cartea păstrează articolele în limba şi în forma în care au fost publicate iniţial, în diferite reviste şi volume colective: unele în română, altele în italiană. Cu o solidă formaţie filologică, stăpînind metodele clasice ale lingvisticii şi filologiei romanice, autoarea reia multe probleme fundamentale ale disciplinei, corectînd, completînd, polemizînd cu unele opinii înrădăcinate, aducînd argumente noi, întemeiate pe o minuţioasă examinare de texte.

Studiile reunite în volum acoperă mai multe domenii ale lingvisticii romanice (fonetică istorică, fonetică dialectală, morfologie, lexic), dar se referă şi la contextul istoric şi cultural al unor fenomene (romanizarea, mărturii despre originea românilor). Autoarea insistă permanent asupra unor chestiuni metodologice: obligaţia de a include în comparaţia romanică şi datele dialectale, care pot aduce adesea ilustrări neaşteptate ale unor fenomene şi tendinţe; interesul pentru textele latine tîrzii şi medievale, în care se pot găsi atestări ale unor forme reconstruite; în genere, necesitatea de a reexamina critic orice afirmaţie anterioară şi de a contextualiza faptele lingvistice, judecîndu-le atent ponderea în text şi în uz, printr-o comparaţie cît mai largă cu opera autorului şi cu cea a contemporanilor săi. Desigur, toate aceste condiţii impun un volum foarte mare de muncă, dar au avantajul solidităţii ştiinţifice. Marea tentaţie - dar şi enorma dificultate - stă în încercarea de a descoperi cît mai multe trăsături ale latinei vorbite, şi mai ales ale latinei dunărene, care să explice caracteristicile limbii române, ale evoluţiei acesteia în secolele de tăcere istorică.

Una dintre cele mai interesante contribuţii din volum - chiar pentru un public mai larg - mi se pare a fi cea în care se repune în discuţie originea romanică sau balcanică a unor fenomene gramaticale specifice: neutrul românesc, extinderea construcţiilor reflexive, nehotărîtele compuse cu -va (ceva, cineva, cumva etc.). Autoarea scoate în evidenţă păstrarea neutrului în latina populară tîrzie, pentru un timp mai lung decît se credea la un moment dat; atestările în faze mai vechi ale altor limbi romanice - şi mai ales modelul din italiană (uovo-uova "ou-ouă", braccio-braccia "braţ-braţe"), similar cu româna pînă şi în ceea ce priveşte acordul adjectivului determinant, masculin la singular, feminin la plural. În plus, sînt aduse exemple din dialectele italiene (de pildă, de plurale în -ora, chiar şi extinse la feminine, ca în rom. treburi). În treacăt fie zis, la lista concordanţelor cu italiana ar merita adăugat pronumele feminin cu sens neutru, deopotrivă prezent în registrul popular-colocvial al celor două limbi (rom. a o păţi, a o încurca, it. cavarsela "a o scoate la capăt", "a se descurca"). O mare diversitate de exemple romanice demonstrează că nu este obligatorie explicaţia slavă pentru reflexive (foarte numeroase în italiana vorbită, de exemplu), sau pentru compusele nehotărîte cu "a vrea". Teresa Ferro arată că fenomene pentru care s-a invocat cel mai adesea influenţa slavă sau comunitatea balcanică au atestări şi echivalenţe în latina tîrzie şi urme chiar în limbile şi dialectele romanice actuale. În alt studiu, autoarea discută şi modelul onomastic tradiţional românesc - Ion al lui Gheorghe - în aceeaşi perspectivă a romanisticii: tiparul, diferit de cel al limbilor slave, existent în greacă, poate şi în substratul dac, este explicat şi prin modelul latin, în care genitivul era însă precedat de termenul de rudenie, filius. Sînt înregistrate şi aspectele sociale şi culturale ale sistemului tradiţional - distinct în măsura în care numele-reper nu e neapărat al unuia dintre părinţi sau al soţului, ci al "susţinătorului economic", reprezentativ pentru casă, gospodărie. Din atenta examinare a datelor, se deduce că fenomenul ar putea fi unul de substrat, întărit însă de modelul latin folosit eliptic. Analiza inscripţiilor latine din Dacia arată că tiparul era deja folosit, pentru persoane de origine autohtonă, chiar în paralel cu sistemul oficial roman: C. Iuli Prudentis ... qui Dines Sautis nat(ione) Bessus (numele adăugat fiind probabil - spune autoarea - cel al desemnării autentice, din realitatea cotidiană a vremii).

Spaţiul limitat - dar şi gradul înalt de specializare a textelor - nu-mi permite să discut aici mai pe larg alte contribuţii valoroase din volum: de pildă, un studiu de referinţă despre închiderea vocalei e la i în română (muntili, bini), urmărită istoric şi dialectal, în funcţie de parametri multipli: contextul fonetic, rolul morfologic, influenţa altor fenomene lingvistice, stilul funcţional, raportul scris-oral. Sînt de reţinut şi observaţiile despre politica ocupării Daciei şi despre romanizare în funcţie de interesele precise ale momentului (criza financiară, intenţia de exploatare masivă a aurului pentru a devaloriza monedele de aur, în favoarea celor de argint), ca şi reexaminarea concordanţelor dintre română şi dialectele din Sudul Italiei: pornind de la lucrările lui Iorgu Iordan, dar utilizînd cercetări dialectale ulterioare şi corectînd ceea ce e mai curînd rodul unor coincidenţe.

Cu seriozitate, stil limpede şi convingător, rigoare şi prudenţă ştiinţifică, preocupare pentru metodă, dar cultivînd şi plăcerea surprizei, a descoperirii şi a polemicii, Teresa Ferro spune de fiecare dată ceva interesant şi aduce o contribuţie importantă la dezbaterea ştiinţifică actuală.

Parteneri Romania literara




                 

                                   

           

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara