Din sumar – Caiete Silvane
Cu un sumar echilibrat ne întâmpină
CAIETE SILVANE, nr. 139-140.
Articolul de fond îi aparţine Irinei
Petraş, George Coşbuc – 150 de
ani de la naştere. Proză publică
Dan Lungu şi Marian Ilea, iar poezie
– Gheorghe Vidican; Ancheta revistei
pune o întrebare dublă: Ce (mai) citiţi?
De ce/ cum citiţi?, la care răspund:
Irina Petraş, Viorel Mureşan, Cornel
Ungureanu, Mihai Mănuţiu, Ştefan
Doru Dăncuş, Gyorfi-Deak Gyorgy,
Ştefan Jurcă, Nicolae Goja, Daniel
Hoblea, Viorel Tăutan, Alice Valeria
Micu, Carmen Ardelean, Ioan F. Pop,
Olimpiu Nuşfelean. Cronici literare
semnează, între alţii, Victor Cubleşan,
Viorel Mureşan, Constantin Cubleşan,
Imelda Chinţa, Marcel Lucaciu şi
Carmen Ardelean. Semnalăm şi două
studii de istorie din acest număr dublu
al revistei: Evoluţia oraşului Cehu
Silvaniei din secolul XVIII până în
prezent, autor Marin Pop ( „În preajma
revoluţiei lui Horea, Cloşca şi Crişan,
din cele 26 de sate care aparţineau
domeniului Cetăţii Cehu Silvaniei,
doar în Cehu Silvaniei nu era în obicei
perceperea dijmei sau a nonei.”) şi
Contribuţii la istoria partidului comunist
în Sălaj. Alegerile din 1946, autor
Dănuţ Pop („… în martie 1945
erau în întreg judeţul puţin peste 20
de membri de partid. Nici vorbă de
vreo organizare a acestora: partidul
nu avea secţii, şcoală de cadre,
corespondent de presă sau serviciu
financiar. Cu partidul la guvernare
şi trupele sovietice în ţară, situaţia
s-a schimbat însă, curând.”).
Din sumar – Tomisul Cultural
Se citeşte cu plăcere revista
TOMISUL CULTURAL, fondată de
Iulian Talianu şi editată de Comunitatea
Elenă Elpis din Constanţa. În numărul
8 de anul acesta publică nume de
prima mărime din literatura de astăzi:
Ioan Es. Pop e prezent cu poemul
arcul de triumf; pagini de poezie
semnează Ovidiu Genaru, Ion Pop
şi Mihail Gălăţanu, iar fragmente
de roman publică Dan Stanca şi
Horia Bădescu. Doina Păuleanu,
într-un eseu din seria Balcicul în
pictura românească, se opreşte la
„descoperitorul” acestui loc magic
pentru arta noastră plastică, pictorul
Alexandru Satmary; Nicolae Grigore
Mărăşanu semnează o evocare
intitulată Fănuş Neagu Înseninatul;
sub genericul Cetăţi dobrogene,
Constantin Nicolae scrie despre
Carsium, „o enigmă încă nedezlegată”;
aceluiaşi spaţiu dobrogean îi sunt
consacrate rubricile Restituiri (Presa
de odinioară din Dobrogea de
Constantin Gheramidoglu) şi Arhive
(Constanţa – gazda unui spectacol
pentru sprijinirea refugiaţilor ardeleni
(1916), de Virgil Coman); în fine,
Interviul revistei îl are ca invitat pe
Mircea Bârsilă, într-un dialog cu
Iulian Talianu; poezia avangardei
ruse e reprezentată de poemele lui
Bojidar, în tălmăcirea lui Leo Butnaru.
