„Raftul Denisei“:
zece ani şi sute de cărţi
Singura colecţie personalizată de
pe piaţa noastră editorială, ”Raftul
Denisei” îşi răsfaţă cititorii cu titluri
noi, cu autori tineri, cu romane distinse
cu marile premii şi cele devenite rapid
best-seller. Cu o experienţă de invidiat,
cu gust şi fler fără pereche, Denisa
Comănescu deţine mai multe secrete
ce o ajută să realizeze o combinaţie
ofertantă de titluri, care nu doar îi
desfată pe cititori, ci îi instruieşte
şi educă, îi racordează la evenimentele
prezentului.
În primele trei-patru luni din 2016,
în „Raftul Denisei” vor apărea câţiva
dintre marii scriitori din portofoliul
Editurii Humanitas fiction. Firida
ruşinii de Ismail Kadare reînvie figura
lui Ali Paşa din Ianina, care a înfruntat
Imperiul Otoman, şi-a construit un
principat independent, a corespondat
cu Napoleon Bonaparte şi l-a găzduit
pe George Byron în drumul spre
Grecia, dar i-a prigonit pe aromânii
şi centrul lor, Moscopole. O surpriză
o reprezintă proza poliţistă a lui
Fernando Pessoa, Carresma descifrator,
cu alt tip de detectiv dominat de
raţionamente şi de intelectualitate,
ca şi Povestiri şi Amintiri din copilărie
de Lampedusa, reunite într-un singur
volum. Alte două romane aduc teme
religioase: credinţa şi harul ce-l
definesc pe Sântul Francisc din Assisi
în Sărăcuţul lui Dumnezeu de Nikos
Kazantzakis şi tema trădării, având
ca emblemă figura de la începuturile
creştinismului, abordată şi actualizată
de Amos Oz în Iuda.
Două autoare de succes care au
deja publicul lor entuziast vor fi
prezente cu romanele recente:Amantul
japonez de Isabel Allende şi Poftă de
ciocolată de Care Santos: poveşti de
dragoste ale unor eroine excepţionale,
cu pătrunderi în civilizaţia japoneză
sau într-o istorie a ciocolatei şi a
traseului ei din Spania în Franţa. Tot
memorabilă este şi eroina din romanul
lui Yasushi Inoue, Castelul din Yodo,
evocând luptele între marii seniori
şi clanurile puternice într-o Japonie
medievală plină de mistere.
Tot personaje feminine se află în
centrul unor romane ale autorilor
traduşi prima oară la noi. Poate, Esther
de Katja Petrowakaja reînvie lumea
evreilor ucrainieni, prin viaţa străbunicii
sale numită cu tandreţe Babuşka,
dispărută în 1941 în timpul masacrului
organizat de nazişti la Baby Yar.
Romanul Pentru Ida Brown de Ricardo
Piglia îmbină o istorie de campus,
o istorie de iubire cu suspansul unui
thriller, ca să elucideze moartea Idei
Brown, cu trimiteri subterane la viaţa
politică.
„Biblioteca Polirom“:
autori consacraţi şi propuneri
îndrăzneţe
Colecţia coordonată de Bogdan-
Alexandru Stănescu îşi continuă seriile
de autor cu primul roman al lui José
Saramago, Ridicat de la pământ –
frescă a lumii ţărăneşti, a Portugaliei
traversând războaie, dictatură şi
tranziţi, ca şi noul roman al lui Orhan
Pamuk, O ciudăţenie a minţii mele
– odiseea unui tânăr prin Istanbulul
ce-l subjugă definitiv. Şi alt laureat
Nobel, Patrick Modiano, va fi prezent
cu romanul apărut chiar în anul
decernării premiului Academiei
Suedeze, Ca să nu te pierzi prin cartier,
reunind elemente definitorii pentru
universul autorului: personajul-scriitor,
obiectul pierdut şi regăsit, rătăcirile
prin cartierele pariziene.
Şi în Durere de Zeruya Shalev,
cititorii fideli îi vor regăsi temele
preferate: cuplul, relaţia părinţi-copii
sau mame-fiice, dificultatea alegerii,
momentele de răscruce din viaţa unei
femei. Cât despre Inventează ceva
de Chuck Palahniuk, volumul compus
din 23 de povestiri, etalează elementele
comune perioadelor de creaţie traversate
de autor: personaje atipice, tulburările
grave, atmosferă apăsătoare.
Atrage atenţia numărul mare
de autori care pătrund prima oară la
noi. Scriitorul kuwaitian Saud-al-
Sanousi brodează în Tulpina de bambus
o sagă pasionantă în jurul destinului
lui José, fiul unui kuwaitian înstărit
şi al unei servitoare filipineze, pendulând
între cele două lumi în căutarea
identităţii. Tot o sagă de familie a
impus-o pe autoarea palestiniană
Susan Abulhawa, romanul ei Albastrul
dintre cer şi ape urmăreşte lupta
pentru supravieţuire a unor femei,
pornind dintr-un sătuc şi ajungâng
apoi la Gaza.
Cărţile provocatoare sunt însă
1913 de Illies Florian şi Pisica-musafir
de Takashi Hiraide. Scriitorul german
caută să surprindă frământările anului
ce precede izbucnirea Primului Război
Mondial prin instantanee: întâlnirile
unor mari personalităţi: artişti, oameni
de ştiinţă, politicieni. Autorul japonez,
poet el însuşi, construieşte povestea
unui cuplu de tineri ce se mută
într-o casă veche, cu o grădină imensă
prin care bântuie un motan parcă
picat din cer, care induce farmec şi
mister vieţii cotidiene. Dar cartea
cea mai aşteptată este probabil volumul
de corespondenţă al lui Vladimir
Nabokov, Scrisori către Vera, ce
dezvăluie una dintre cele mai frumoase
poveşti de dragoste ale lumii.
Edituri ambiţioase: valoare
literară şi succes de public
Editura Litera mizează pe autori
distinşi cu mari premii literare:
nobelizatele Svetlana Alexievici şi
Alice Munro, câştigătorii altui premiu
prestigios, Man Booker – Marlon
James şi Richard Flannagan. În 2016
va apărea al doilea volum din ciclul
autobiografic Lupta mea de Karl Over
Knausgard, care a cucerit deja publicul
scandinav şi se îndreaptă spre alţi
cititori. Tot o premiantă promovează
şi Editura Vellant, Lydia Davis,
publicându-i prima parte din integrala
prozei scurte, formată din volumele
Break It Down şi Almost No Memory.
A creat deja un orizont de aşteptare
uriaşul roman 2666, considerat
capodopera lui Roberto Bolaño, el
însuşi revelaţia târzie a prozei sudamericane.
Va apărea în trei volume
la Editura Univers, cuprinzând mia
de pagini a romanului-fluviu.
Traduceri foarte interesante oferă
Pandora M şi Trei, aflate în acelaşi
grup editorial. Va continua publicarea
tetralogiei semnate de Elena Ferrante,
din care anul trecut a apărut primul
volum – Prietena mea genială. Tetralogia
este povestea unei prietenii ce rezistă
schimbărilor de vârste, de viaţă socială
şi chiar diferenţelor dintre cele două:
Lila este îndrăzneaţă, are spirit practic,
în schimb Elena este sfioasă, atrasă
de literatură şi filosofie. Anul gândirii
magice de Joan Didion, o carte profund
autobiografică urmăreşte drama
autoarei, confruntată cu moartea
bruscă a soţului, cu boala fiicei aflate
în comă. Joan Didion transformă
suferinţa şi doliul într-o meditaţie
împânzită de întrebări obsesive.
Succesul de public este aşteptat
de la un roman al Vestului Sălbatic,
The Revenant de Michael Punke.
Titlul ales pentru versiunea românească,
Răzbunătorul. Legenda lui Hugh
Glass sugerează acţiunea: aventuri
la frontieră, înfruntări, trădarea
neaşteptată şi apoi răzbunarea.
Romanul a inspirat un film care şi-a
adjudecat deja trei Globuri de Aur,
care a fost lansat de curând şi în
România. Însă best-sellerul se va lăsa
aşteptat până aproape de Bookfest:
Cartea clanului din Baltimore de Jöel
Dicker, care continuă aventura din
romanul debutului – Adevărul despre
Harry Québert: personajul principal
este acelaşi scriitor tânăr în căutarea
unui subiect pentru noul roman şi
care pleacă din California la Baltimore,
în familia înstărită a verilor săi, familie
ale cărei secrete începe să le descopere.
Merită semnalate şi apariţiile
viitoare din colecţia „Babel” a Editurii
Nemira, coordonată de Dana Ionescu.
Floare albastră, ultimul şi totodată
cel mai bun roman semnat de Penelope
Fitzgerald, reînvie atmosfera
universităţilor şi orăşelelor germane
de la sfârşitul secolului al XVIII-lea,
având ca personaj pe Novalis. Un
proiect ambiţios îl reprezintă reeditarea
Trilogiei balcanice de Olivia Manning,
ce analizează necruţător lumea
românească din perioada interbelică,
pe care a cunoscut-o în timpul şederii
la Bucureşti.
Desigur, şi alte edituri pregătesc
cărţi interesante, de autori netraduşi
până acum la noi, dar au apariţii
puţine, corelate în general cu domeniul
pe care s-au specializat. Recent intrată
pe piaţa de carte, Editura Hecate
anunţă două titluri din zodia feminismului:
Funny Boy: un roman în şase povestiri
de Shyam Selvadurai explorează
dubla identitate sexuală, Herculine
Barbine, zisă Alexina B de Michel
Foucault are un personaj similar ale
cărei transformări le urmăreşte.
Nu ne rămâne decât să aşteptăm
ca editurile să-şi ţină promisiunile,
ca să ne bucurăm de deliciile lecturii,
căci trebuie să recunoaştem că oferta
este bogată şi de o mare diversitate,
încât satisface gusturile şi pretenţiile
oricărui cititor.