„Raftul Denisei“: zece ani şi sute de cărţi

Singura colecţie personalizată de pe piaţa noastră editorială, ”Raftul Denisei” îşi răsfaţă cititorii cu titluri noi, cu autori tineri, cu romane distinse cu marile premii şi cele devenite rapid best-seller. Cu o experienţă de invidiat, cu gust şi fler fără pereche, Denisa Comănescu deţine mai multe secrete ce o ajută să realizeze o combinaţie ofertantă de titluri, care nu doar îi desfată pe cititori, ci îi instruieşte şi educă, îi racordează la evenimentele prezentului.
În primele trei-patru luni din 2016, în „Raftul Denisei” vor apărea câţiva dintre marii scriitori din portofoliul Editurii Humanitas fiction. Firida ruşinii de Ismail Kadare reînvie figura lui Ali Paşa din Ianina, care a înfruntat Imperiul Otoman, şi-a construit un principat independent, a corespondat cu Napoleon Bonaparte şi l-a găzduit pe George Byron în drumul spre Grecia, dar i-a prigonit pe aromânii şi centrul lor, Moscopole. O surpriză o reprezintă proza poliţistă a lui Fernando Pessoa, Carresma descifrator, cu alt tip de detectiv dominat de raţionamente şi de intelectualitate, ca şi Povestiri şi Amintiri din copilărie de Lampedusa, reunite într-un singur volum. Alte două romane aduc teme religioase: credinţa şi harul ce-l definesc pe Sântul Francisc din Assisi în Sărăcuţul lui Dumnezeu de Nikos Kazantzakis şi tema trădării, având ca emblemă figura de la începuturile creştinismului, abordată şi actualizată de Amos Oz în Iuda.
Două autoare de succes care au deja publicul lor entuziast vor fi prezente cu romanele recente:Amantul japonez de Isabel Allende şi Poftă de ciocolată de Care Santos: poveşti de dragoste ale unor eroine excepţionale, cu pătrunderi în civilizaţia japoneză sau într-o istorie a ciocolatei şi a traseului ei din Spania în Franţa. Tot memorabilă este şi eroina din romanul lui Yasushi Inoue, Castelul din Yodo, evocând luptele între marii seniori şi clanurile puternice într-o Japonie medievală plină de mistere.
Tot personaje feminine se află în centrul unor romane ale autorilor traduşi prima oară la noi. Poate, Esther de Katja Petrowakaja reînvie lumea evreilor ucrainieni, prin viaţa străbunicii sale numită cu tandreţe Babuşka, dispărută în 1941 în timpul masacrului organizat de nazişti la Baby Yar. Romanul Pentru Ida Brown de Ricardo Piglia îmbină o istorie de campus, o istorie de iubire cu suspansul unui thriller, ca să elucideze moartea Idei Brown, cu trimiteri subterane la viaţa politică.

„Biblioteca Polirom“: autori consacraţi şi propuneri îndrăzneţe

Colecţia coordonată de Bogdan- Alexandru Stănescu îşi continuă seriile de autor cu primul roman al lui José Saramago, Ridicat de la pământ – frescă a lumii ţărăneşti, a Portugaliei traversând războaie, dictatură şi tranziţi, ca şi noul roman al lui Orhan Pamuk, O ciudăţenie a minţii mele – odiseea unui tânăr prin Istanbulul ce-l subjugă definitiv. Şi alt laureat Nobel, Patrick Modiano, va fi prezent cu romanul apărut chiar în anul decernării premiului Academiei Suedeze, Ca să nu te pierzi prin cartier, reunind elemente definitorii pentru universul autorului: personajul-scriitor, obiectul pierdut şi regăsit, rătăcirile prin cartierele pariziene.
Şi în Durere de Zeruya Shalev, cititorii fideli îi vor regăsi temele preferate: cuplul, relaţia părinţi-copii sau mame-fiice, dificultatea alegerii, momentele de răscruce din viaţa unei femei. Cât despre Inventează ceva de Chuck Palahniuk, volumul compus din 23 de povestiri, etalează elementele comune perioadelor de creaţie traversate de autor: personaje atipice, tulburările grave, atmosferă apăsătoare.
Atrage atenţia numărul mare de autori care pătrund prima oară la noi. Scriitorul kuwaitian Saud-al- Sanousi brodează în Tulpina de bambus o sagă pasionantă în jurul destinului lui José, fiul unui kuwaitian înstărit şi al unei servitoare filipineze, pendulând între cele două lumi în căutarea identităţii. Tot o sagă de familie a impus-o pe autoarea palestiniană Susan Abulhawa, romanul ei Albastrul dintre cer şi ape urmăreşte lupta pentru supravieţuire a unor femei, pornind dintr-un sătuc şi ajungâng apoi la Gaza.
Cărţile provocatoare sunt însă 1913 de Illies Florian şi Pisica-musafir de Takashi Hiraide. Scriitorul german caută să surprindă frământările anului ce precede izbucnirea Primului Război Mondial prin instantanee: întâlnirile unor mari personalităţi: artişti, oameni de ştiinţă, politicieni. Autorul japonez, poet el însuşi, construieşte povestea unui cuplu de tineri ce se mută într-o casă veche, cu o grădină imensă prin care bântuie un motan parcă picat din cer, care induce farmec şi mister vieţii cotidiene. Dar cartea cea mai aşteptată este probabil volumul de corespondenţă al lui Vladimir Nabokov, Scrisori către Vera, ce dezvăluie una dintre cele mai frumoase poveşti de dragoste ale lumii.

Edituri ambiţioase: valoare literară şi succes de public

Editura Litera mizează pe autori distinşi cu mari premii literare: nobelizatele Svetlana Alexievici şi Alice Munro, câştigătorii altui premiu prestigios, Man Booker – Marlon James şi Richard Flannagan. În 2016 va apărea al doilea volum din ciclul autobiografic Lupta mea de Karl Over Knausgard, care a cucerit deja publicul scandinav şi se îndreaptă spre alţi cititori. Tot o premiantă promovează şi Editura Vellant, Lydia Davis, publicându-i prima parte din integrala prozei scurte, formată din volumele Break It Down şi Almost No Memory. A creat deja un orizont de aşteptare uriaşul roman 2666, considerat capodopera lui Roberto Bolaño, el însuşi revelaţia târzie a prozei sudamericane. Va apărea în trei volume la Editura Univers, cuprinzând mia de pagini a romanului-fluviu.
Traduceri foarte interesante oferă Pandora M şi Trei, aflate în acelaşi grup editorial. Va continua publicarea tetralogiei semnate de Elena Ferrante, din care anul trecut a apărut primul volum – Prietena mea genială. Tetralogia este povestea unei prietenii ce rezistă schimbărilor de vârste, de viaţă socială şi chiar diferenţelor dintre cele două: Lila este îndrăzneaţă, are spirit practic, în schimb Elena este sfioasă, atrasă de literatură şi filosofie. Anul gândirii magice de Joan Didion, o carte profund autobiografică urmăreşte drama autoarei, confruntată cu moartea bruscă a soţului, cu boala fiicei aflate în comă. Joan Didion transformă suferinţa şi doliul într-o meditaţie împânzită de întrebări obsesive.
Succesul de public este aşteptat de la un roman al Vestului Sălbatic, The Revenant de Michael Punke. Titlul ales pentru versiunea românească, Răzbunătorul. Legenda lui Hugh Glass sugerează acţiunea: aventuri la frontieră, înfruntări, trădarea neaşteptată şi apoi răzbunarea. Romanul a inspirat un film care şi-a adjudecat deja trei Globuri de Aur, care a fost lansat de curând şi în România. Însă best-sellerul se va lăsa aşteptat până aproape de Bookfest: Cartea clanului din Baltimore de Jöel Dicker, care continuă aventura din romanul debutului – Adevărul despre Harry Québert: personajul principal este acelaşi scriitor tânăr în căutarea unui subiect pentru noul roman şi care pleacă din California la Baltimore, în familia înstărită a verilor săi, familie ale cărei secrete începe să le descopere.
Merită semnalate şi apariţiile viitoare din colecţia „Babel” a Editurii Nemira, coordonată de Dana Ionescu. Floare albastră, ultimul şi totodată cel mai bun roman semnat de Penelope Fitzgerald, reînvie atmosfera universităţilor şi orăşelelor germane de la sfârşitul secolului al XVIII-lea, având ca personaj pe Novalis. Un proiect ambiţios îl reprezintă reeditarea Trilogiei balcanice de Olivia Manning, ce analizează necruţător lumea românească din perioada interbelică, pe care a cunoscut-o în timpul şederii la Bucureşti.
Desigur, şi alte edituri pregătesc cărţi interesante, de autori netraduşi până acum la noi, dar au apariţii puţine, corelate în general cu domeniul pe care s-au specializat. Recent intrată pe piaţa de carte, Editura Hecate anunţă două titluri din zodia feminismului: Funny Boy: un roman în şase povestiri de Shyam Selvadurai explorează dubla identitate sexuală, Herculine Barbine, zisă Alexina B de Michel Foucault are un personaj similar ale cărei transformări le urmăreşte.
Nu ne rămâne decât să aşteptăm ca editurile să-şi ţină promisiunile, ca să ne bucurăm de deliciile lecturii, căci trebuie să recunoaştem că oferta este bogată şi de o mare diversitate, încât satisface gusturile şi pretenţiile oricărui cititor.