Dacă un student străin
ajunge la un stagiu de
studii în România cu
dorinţa să se perfec-
ţioneze în limba română,
la început constată foarte
des că urmărirea cursurilor
alături de studenţi români
nu îi aduce un mare folos, fiindcă
are nevoie de cursuri speciale,
în care fenomenele limbii române
sunt explicate „altfel” decât
vorbitorilor nativi. De asemenea,
dacă un lector român ajunge
la vreo universitate de peste
hotare cu misiunea de a preda
acolo limba română, îşi dă
repede seama că nu poate
proceda la fel ca atunci când
îşi desfăşura activitatea în
auditoriul vreunei facultăţi din
România. În ambele cazuri sunt
solicitate manuale potrivite,
caiete de exerciţii, materiale
privind civilizaţia română etc.
Din fericire, în ultimele decenii
observăm că disciplina numită „limba
română ca limbă străină” (RLS) trece
printr-o perioadă de dezvoltare
remarcabilă. Un model demn de
urmărit îl reprezintă Departamentul
de limbă, cultură şi civilizaţie românească
din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai”
din Cluj care de 42 de ani funcţionează
în acest domeniu pregătind sute de
studenţi străini şi producând în fiecare
an noi materiale pedagogice extrem
de atrăgătoare şi foarte de folos pentru
cei care predau sau învaţă limba
română.
După intrarea României în Uniunea
Europeană, la mai multe universităţi
din ţară specialiştii au început să
se gândească prin ce căi s-ar putea
ajunge la o promovare mai modernă
şi mai eficientă a limbii, culturii şi
civilizaţiei româneşti. În acest
scop, universitarii de la Facultatea
de Litere din Bucureşti, în colaborare
cu colegii lor de la Universitatea
„Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi,
Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj
şi Universitatea de Vest din Timişoara,
au înfiinţat în octombrie 2014 Centrul
de Studii Româneşti (CSR) ca o instituţie
universitară de predare şi de cercetare
care nu este afiliată unui departament
anume al Facultăţii de Litere din
Bucureşti, ci este concepută ca o
structură interdepartamentală, capabilă
să desfăşoare activităţi multidisciplinare
în următoarele domenii: limba şi
literatura română, folclorul românesc,
cultura şi civilizaţia românească. Citez
dintr-un material de prezentare al
CSR: „Activitatea centrului se derulează
în patru secţiuni distincte: a) Predarea
limbii române ca limbă străină şi
evaluarea competenţelor de comunicare
în limba română; b) Relaţii externe
interuniversitare şi cercetare; c)
Masterat internaţional în Studii
româneşti; d) Revista de profil Romanian
Studies Today. Prin aceste patru
componente, centrul îşi propune să
acopere gama largă de activităţi pe
care le presupune predarea şi cercetarea
în domeniul Studiilor româneşti,
cu accent pe promovarea în plan
extern, dintr-o perspectivă pluri- şi
interdisciplinară, a limbii, literaturii,
culturii, istoriei, politicii şi societăţii
româneşti, în context regional, european
şi internaţional.”
În cursul celor doi ani de existenţă,
CSR a reuşit să se facă cunoscut nu
numai în viaţa universitară din România,
ci şi în cercurile româniştilor din
diferite ţări europene. Simţind nevoia
de a dezbate cu colaboratorii din ţară
şi de peste hotare starea actuală a
obiectivelor propuse, reprezentanţii
CRS au convocat o primă conferinţă
internaţională intitulată „Studiile
româneşti în lume – perspective
actuale” care s-a desfăşurat în zilele
29 septembrie – 1 octombrie a.c. la
sediul Facultăţii de Litere a Universităţii
din Bucureşti. De la bun început,
impresiile din această adunare a
lingviştilor, literaţilor, istoricilor şi
altor specialişti din domeniu au
fost extrem de favorabile. În primul
rând, a fost impresionant numărul
mare de românişti veniţi de la mai
multe universităţi şi institute europene:
INALCO Paris, Universitatea Aix-
Marseille, Universitatea din Cambridge,
Universitatea din Oxford, Universitatea
din Viena, Universitatea Bruxelles,
Institutul de Studii Balcanice din
Salonic, Universitate din Pisa,
Universitatea din Padova, Universitatea
din Amsterdam, Universitatea din
Salamanca, Universitatea din Budapesta,
Universitatea din Zagreb, Universitatea
din Belgrad, Universitatea Carolină
din Praga, Universitatea Comenius
din Bratislava, Institutul de Literatură
Mondială din Bratislava, Universitatea
Jagellonă din Cracovia, Universitatea
din Poznan.
În al doilea rând, principalii
reprezentanţi ai Centrului, conf.
dr. Răzvan Voncu, directorul Centrului,
şi conf. dr. Oana Chelaru Murăruş,
vicedirectoare, au pregătit minuţios
programul conferinţei cu intenţia de
a asigura spaţiu suficient pentru a
discuta despre activităţile pe care
CSR le realizează în prezent şi le
va organiza în următorii ani. După
ce prorectorul Universităţii din
Bucureşti, prof. dr. Liviu Papadima,
şi decanul Facultăţii de Litere,
prof. dr. Emil Ionescu, au deschis
lucrările conferinţei, în prezenţa
câtorva reprezentanţi ai Ministerului
Educaţiei Naţionale şi Cercetării
Ştiinţifice şi Ministerului de Externe,
s-a trecut direct la şedinţe plenare,
pe teme mai generale (lingvistica
romanică şi românească, literatura
română modernă) şi după aceea şi
la workshop-uri dedicate unor probleme
mai concrete, legate de promovarea
Studiilor româneşti: 1) „Studiile de
românistică în universităţile lumii”
(moderatori: prof. dr. Andra Vasilescu
şi conf. dr. Alexandru Mardale); 2)
„Romanistica şi românistica în epoca
actuală” (moderatori: prof. dr. Rodica
Zafiu şi prof. dr. Fernando Sánchez
Miret; 3) „Pluridisciplinaritate şi
interdisciplinaritate în studiile de
arie” (moderatori: prof. dr. Liviu
Papadima şi prof. dr. Otilia Hedeşan);
4) „România – placă turnantă între
Europa Centrală şi Europa de Est
(moderatori: prof. dr. Sorin Alexandrescu
a conf. dr. Răzvan Voncu). Discuţiile
în cadrul celor patru ateliere au
fost deosebit de vii, dat fiind că
participanţii lor – specialişti români,
lectori de limbă română în străinătate
şi românişti din diferite universităţi
ale lumii – au avut o ocazie unică
de a-şi schimba experienţele, unele
asemănătoare, altele mai deosebite
sau chiar contradictorii. Să dăm doar
două exemple. Profilul studentului
care învaţă româna poate fi foarte
diferit: în ţările occidentale este vorba,
cel mai des, de copiii românilor stabiliţi
în Spania, Franţa sau Italia, deci de
vorbitori nativi, în timp ce în Europa
centrală şi de Est motivaţia studenţilor
pentru a învăţa această limbă „mică”
poate proveni dintr-un interes lingvistic
(limbile romanice), cultural (literatura
română, cinematografia, folclorul)
sau chiar pragmatic (perspectiva
de a găsi post în diplomaţie, în firme
internaţionale etc.). De asemenea şi
statutul lectorului român diferă de
la o universitate la alta: în unele
facultăţi, rolul lectorului străin se
limitează la ore de limbă practică; în
alte locuri, norma sa include şi partea
dedicată cercetării şi publicării lucrărilor
de specialitate, iar în cazul care mi
se pare ideal, lectorul participă la
toate activităţile catedrei sau institutului
respectiv inclusiv la organizarea unor
evenimente culturale sau ştiinţifice
(conferinţe, colocvii etc.).
Dezbaterile între participanţi, atât
cele din cadrul lucrărilor conferinţei,
cât şi cele neformale, la pauză de
prânz sau la cina din Casa Universitarilor,
au demonstrat că proiectul unei reţele
de românişti din diferite ţări ale lumii
este realizabil, dat fiind că şi în perioada
precedentă s-au stabilit numeroase
legături şi s-au iniţiat diverse forme
de cooperare. Centrului de Studii
Româneşti îi revine sarcina să asigure
un cadru organizatoric eficient. În
această ordine de idei trebuie menţionat
faptul că CSR a ajuns deja la rezultate
remarcabile în ceea ce priveşte predarea
limbii române ca limbă străină şi la
stabilirea relaţiilor externe
interuniversitare, iar lansarea
masteratului în Studii Româneşti şi
a revistei Romanian Studies Today
se prevede într-un viitor apropiat.
După propunerea colegilor noştri
de la CSR urmează să ne întâlnim
din nou peste doi ani, probabil la
un alt centru universitar din România
implicat în acest proiect, iar atunci
vom putea aprecia noi rezultate şi
avantaje ale cooperării. Româniştii
din Cehia şi Slovacia întâmpină
bucuroşi iniţiativele Centrului de
Studii Româneşti urându-i să devină
un organism viabil şi folositor, conectat
pe deplin la spaţiul academic românesc
şi european.
