Fum dăruitor
în faptul serii
pipa iveşte volute de fum
alt tărâm crestează ochiul
neştiute sonuri şiroiesc în auz
în apa din care sar peşti zburători
cu rotiri străvezii
se primenesc păcatele zilei
păsări cu două capete
trag fuioare de fum
amurginde pe zarişte
se aude un centaur ciclop
tropăind cu copite de nouri
margini de timp asfinţit
fapt de seară
nebănuitul fum dăruitor
Securea de umbră
prin apele somnului
curgându-mi alinătoare
din tălpi până'n creştet
o secure de umbră subţire
spintecă fără milă
şuvoiul de vise
străluminarea lui pieritoare
nici un înger n'a stat pavăză
pierzătoarelor treceri
pe fruntea înrourată
de zorii de ziuă
străluce frunza uitării
Sub luna neagră
prin strâmtorile timpului
la apa nenumită
vin strigoaiele
să se scalde în farmece tulburi
în bătaia lunii negre
aripate de spaimă
cad păsări sinucigaşe
să acopere umerii
şi să învăluie sânii strigoaielor
din spatele nevăzutului
lilith
îşi bucură ochiul
de floarea adâncă a vrăjilor
şi soarbe aburul tainelor
Aripă şi plumb
cândva
la miez de timp noptatec
în bătaia stelelor
arzând în stare născândă
omoplatul stâng mi se făcu aripă
cel drept fir de plumb legănat
încotro zbura-voi fără de ştire?
până la calea prin văzduhuri
caut cu legănările plumbului
semnul ascuns
în iarba jertfită
neprihănitei veştejiri
dar nu-i ochi să străpungă
faţa nevăzută a soartei
Urmă de nour
din ţipătul păsării rănite
s'a pornit un nour însângerat
ascuţit sfârtecând orizontul
amurg răzvrătit împotriva tăcerii
arborii se lasă'n genunchi
plecându-şi întristatele creste -
iarba tânguitoare
unduie adieri fără nădejde
unde să fi căzut pasărea rănită?
nu se mai vede
decât desimea întunecimii
pătrunsă de urma
însângeratului nour
Celălalt mal
cum de trece unicornul
apele sâmbetei?
pe lună neagră
copitele lui daurite
sparg nevolnica taină
pe celălalt mal
sub luceafăr de ziuă
cărări de aer subţire
aştern fiori şi ispite
către aşteptarea
visătoarelor fecioare
Umbra prin tăceri
a trecut prin tăceri
o umbră pârdalnică
de s'au înlăcrimat florile
şi văzduhul e prins
în rana păcatului dintâi?
nimeni nu desluşeşte
mişcările răului
întrebători fără dezlegare
suntem stane de piatră
sub desimea grea a norilor
ce ne despart de lumini tăinuite
