Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Cronica Optimistei:
Poezia reclamelor de la 1900 de Ioana Pârvulescu


Multă lume profită de reclamele care întrerup filmele de pe mai toate posturile tv pentru a-şi rezolva diverse treburi: un telefon, o gustare, un ceai sau o bere, o ţigară, puţină mişcare sau doar o plimbare iute de pe un canal pe altul. În ce mă priveşte, fac parte dintre persoanele care se uită cu interes la spoturile publicitare, nu atît pentru valoarea lor practică, cît pentru cea estetică. Cele mai frumoase reclame pe care le-am văzut sînt pe Discovery. La cea cu inventatorul umbrelei sau cu melcul "încetinel" prins în vîrtejul de la metrou aş fi putut să mă uit la nesfîrşit. Păcat că au fost înlocuite.

Duminica trecută am petrecut o dimineaţă leneşă răsfoind cîteva numere din Tribuna arădeană (august-septembrie 1911), nu se ştie prin ce minune păstrate în familia mea, ziare care mi s-au părut cel puţin la fel de interesante ca cele de azi. Însă de paginile de reclame, pînă la 6 pe număr, am fost de-a dreptul vrăjită. Sînt, acolo, micro-antologii de poezie a cotidianului, vieţi întregi concentrate într-un mic chenar de gazetă, energii orientate spre bine, precum şi semne de progres, politeţe, inocenţă şi încredere, pe care reclamele de astăzi, mai degrabă viclene şi agresive, le-au pierdut cu desăvîrşire. Este vorba de anunţurile date de micii meşteşugari, de medici şi farmacişti, negustori, agricultori, meseriaşi de tot felul. Unele conţin delicioase ambiguităţi involuntare, formulări absurde demne de poemele avangardiste, pe care, desigur, autorii lor nu le bănuiau.

Garanţia de cîţiva ani, prospectele şi cataloagele gratuite, discreţia desăvîrşită în problemele medicale mai delicate, ideea de temeinicie şi soliditate a obiectelor oferite sînt cîteva din laitmotivele acestei poezii utilitare. Nu de puţine ori, un număr de telefon cu 3 cifre şi desenele atrăgătoare contribuie la viteza de persuasiune a ofertei. Se pot observa cu uşurinţă cîteva grupe mari de reclame şi cîteva "moduri de expunere" şi metode de convingere recurente. Dar prefer să înşir aici exemplele într-o imprevizibilă alăturare, ca-ntr-un volum de poezie din anul, încă de graţie, 1911.

Maşina de desnodat trifoi" se propune, probabil grădinarilor exasperaţi de puterea de înmulţire a acestor plante care-şi împuşcă seminţele în cele patru vînturi. Anunţul apare pe fondul negru al unui careu, ornat la colţuri chiar cu trifoi cu patru foi. Această incredibil de frumos numită maşină are "mecanism de curăţit simplu şi duplu", motor şi vîrtej. Este brevetată. "Preţuri ieftine. Condiţiuni de plată avantajoase. Catalog trimete la dorinţă gratis".

Un armurar, optician şi fabricant de cumpene de pe strada Spitalului "pregăteşte tot felul de arme, pistoale, revolvere, apoi cumpene deci- şi centimale după ultimul sistem de legalizare pe lîngă preţuri ieftine şi execuţie plăcută". Două lucruri te lasă visător: succesiunea temporală, pistoale, revolvere, apoi cumpenele gradate şi, mai ales, "execuţia plăcută" care, pentru un fabricant de arme e, probabil, o condiţie obligatorie.

Dl. Majoros Jozsef de pe strada Andrei nr. 5 din Lugoj este fabricant de trăsuri. Este fericitul deţinător al unui "magazin permanent de trăsuri noi şi prefăcute". Închipuiţi-vă următoarea scenă de subtilă armonie: un om prefăcut alunecînd pe străzi într-o trăsură prefăcută! Domnul Majoros asigură "lucru bun, serviciu rapid şi conştiinţios".

Un domn Antoniu din Timişoara, cu blazon, oferă celor interesaţi diverse modele de clopote: "întregi, armonioase, pe garanţie de mai mulţi ani, prevăzute cu ajustări de fer bătut". Cîteva secrete de fabricaţie se lasă întrevăzute în anunţ: clopotele sînt "construite spre a le întoarce cu uşurinţă în orice parte, îndată ce sunt bătute pe o latură, fiind astfel scutite de crăpare". Asul din mîneca meşterului Antoniu abia acum urmează: "Sunt recomandate cu deosebire CLOPOTELE G|URITE de dînsul inventate şi premiate în mai multe rînduri, cari sînt prevăzute în partea superioară - ca violina - cu găuri ca figura S şi au un ton mai intensiv, mai adînc, mai limpede, mai plăcut, cu vibrare mai voluminoasă decît cele de sistem vechi". După această risipă de epitete, urmează şi date precise, inginereşti: "un clopot patentat de 327 de kg este egal în ton cu un clopot de 461 de kg patentat după sistemul vechi". Preţuri curate, ilustrate gratis.

Pentru cei care nu-şi pot permite un clopot, care să le picure sunete de violină în urechi, chiar alături de oferta Dlui Antoniu există oferta de Dlui Dioszeghi din Oradea Mare care vinde canari: "cele mai frumoase cîntăreţe moderne ce cîntă ziua şi la lumină. Cîntăreaţă tînără 4, 5 fileri. Ouătoare 1, 2, 3 şi 4 fil. după soiu. Renumitele canarine Seifert şi verzi de la 10 fil. în sus". Desigur "Seifert şi verde" îşi vor fi ales numai cunoscătorii. În fine, tradiţionaliştii, pot rămîne bucuriile pianului sau ale harmoniului de la "solidul magazin" V. Heldenberg din Sibiu, vis-ŕ-vis de Hotelul Împăratul Roman, magazin "întemeiat la anul 1867 ca I-a prăvălie de pianuri în Transilvania". Preţurile sînt "originale din fabrică". Plata "în rate după dorinţă". Pianuri vechi se primesc în schimb.

Într-un chenar bine marcat, un scurt şi cutremurător anunţ din Lugoj: "Scoaterea dinţilor, dinţi artistici, poduri în gură, de aur, coroane, înfăptuieşte Quil Reinhold, dentist. Pe lîngă preţuri moderate şi garanţă". Dinţii artistici şi podurile de aur îndulcesc puţin tonul abrupt cu care debutează oferta.

Dintre multele anunţuri ale comercianţilor de obicte bisericeşti îl aleg numai pe cel care spune, cu tonul frivol al creatorilor de modă, că "au sosit noutăţile de primăvară" la Arad, cu "stofe, mătăsuri, delainuri, zefyruri, cretoane, batisturi şi multe alte articole care nu se pot toate înşira". Pentru "sfintele biserici şi preoţi" se oferă brîuri roşii, vînăte şi negre", după rang catolic. Pe stînga anunţului, de jos în sus, ca la P.S.-urile din unele scrisori îndesate, apare şi această misterioasă adăugire: "Ciorapi împletiţi în temniţă".

Înduioşător de solemn este anunţul unui domn, zidar diplomat şi arhitect: "Cu onoare încunoştiinţez onor. public că în branşa arhitectonică execut tot felul de transformări de zidiri vechi, repararea de biserici române şi şcoli, precum şi zidirea lor. Comande primesc atît din loc cît şi din provincie. Preţurile-s foarte moderate. Cu stimă: Teodor Cioban". Proprietarul Ioan Popescu este mai concis: "De vînzare în cuant mare şi mic: vin vechi şi nou de Măderat".

În timp ce candidaţii de avocaţi "află aplicare" în diverse cancelarii advocaţiale, un vicenotar îmbină utilul cu plăcutul, expunîndu-şi cu onestitate intenţiile "Un tînăr vicenotar, cu diplomă şi practică perfectă, din familie nobiliară română, doreşte a se căsători cu o domnişoară sau văduvă fără copii, în etate de 18-30 ani şi de familie bună românească, prin a căreia ajutor, intervenţie sau protecţie ar deveni notar în vreo comună mai bine situată". Adresa la Poste-restante...

O lungă disertaţie "despre boalele secrete" face Dr. Palocz din Budapesta, precizînd cu tact, la final: "Pentru femei e sală de aşteptare separată şi ieşire separată. În ceea ce priveşte cura, depărtarea nu este piedică, căci dacă cineva, din orice cauză, n-ar putea veni în persoană, atunci i se va da răspuns amănunţit foarte discret prin scrisoare. Limba română se vorbeşte perfect.şsubl. Dr. Paloczţ". Încă o remarcă liniştitoare pentru o epocă în care exista încă ideea de intimitate: "După încheierea curei epistolele se ard, ori, la dorinţă, se retrimit fiecăruia".

În Deva, Bencsik Zsigmond oferă nici mai mult, nici mai puţin decît ghete americane şi franceze, precum şi ghete "pentru picioare neregulate şi bolnave". Gentilul domn mai vinde galoşi, ghete pentru gimnastică şi creme de ghete excelente. "La comande din provincie este destul a se trimite o gheată folosită". Vremuri!, vorba lui Ghica.

Biciclete Champion şi Premier, ţigări antinicotin Jacobi, mobile "cu garanţia cea mai extremă", tentanta cură "de scaldă şi de beut" la Buziaş, crema neunsuroasă şi "pasta pentru dinţi" de la firma Ianer, "peruci şi văpseală pentru păr" , motoare performante de diverse tipuri, "apaducte", "librărie, papitărie şi magazin de note musicale", maşini de cusut şi garmofoane de la marele atelier mehanic din Braşov, caş de Cluj format de ţigle de la Fabrica de brînză Transilvania sau cumpărarea de flori de romaniţă (muşeţel) şi viespi de frapţen (gîndaci de maiu) - toate acestea şi multe altele le poate descoperi zilnic cititorul de gazetă de la începutul secolului trecut. Personal, mi-aş alege din bogata ofertă maşina de deznodat trifoi pentru ghivecele de pe balcon, la care migălesc zilnic, de teama cotropirii, ca Micul prinţ de teama baobabilor.

Parteneri Romania literara




                 

                                   

           

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara