„Luceafărul de dimineaţă“ în haine noi
A reapărut LUCEAFARUL DE DIMINEAŢA într-o formulă schimbată: lunar de cultură al USR, 24 de pagini, redactor-şef – Dan Cristea, secretar general de redacţie – Horia Gârbea. Primul număr din seria nouă este promiţător. Dan Cristea semnează cronica literară la romanul Martei Petreu, „Acasă, pe Câmpia Armaghedonului”. Caietul critic cuprinde recenzii de Felix Nicolau, Adrian G. Romila, Adela Vlad, Andreea Hedeş. Cu un grupaj bun de versuri este prezent Aurel Pantea. Nicolae Coande şi Traian T. Coşovei îi evocă pe doi scriitori de curând plecaţi dintre noi: Constantin Stan şi Ion Zubaşcu. Radu Sergiu Ruba se confesează „cum l-a tradus pe Michel Tournier”. Bogdan Ghiu publică un episod din eseul său intitulat „Arta ca politică ieri, azi, mâine”. Horia Gârbea trece în revistă cărţile lunii. Proza îi are autori pe Laurenţiu Orăşanu, Constantin Lupeanu, Florian Viorel Miu. Patru pagini de texte şi poeme ce se citesc cu plăcere sunt dedicate recentului Turnir de poezie desfăşurat în Grecia. Cronici de teatru, arte vizuale, muzică şi sport completează sumarul interesant al revistei.
Despre şi pentru Europa
Deşi publicat fragmentar, este binevenit textul sociologului german Jürgen Habermas privind criza zonei euro şi consecinţele ei, apărut în „Le Monde” din 25 octombrie şi în ADEV|RUL din 28 octombrie. În siajul a numeroase luări de poziţie pe aceeaşi temă operate de intelectuali europeni şi, uneori, americani, Habermas subliniază încă o dată riscurile tot mai vizibile ale lipsei de transparenţă (sau chiar de democraţie) cu care operează instituţiile europene, irosind astfel o şansă ca populaţia Europei să înţeleagă şi să adere la „semnificaţia istorică a proiectului european” prin exercitarea directă a participării. Şi, pe lângă transparenţa şi coerenţa discursului politic european, mai e nevoie şi de o convergenţă a dezvoltării economice şi sociale, mai spune Habermas. Ce mai spun alţi teoreticieni despre criză şi Europa – Sloterdijk, Zizek, Hans Magnus Enzensberger, puteţi citi pe blogul lui Costi Rogozanu din 26 octombrie. Tot acolo, şi despre lipsa de reacţie în faţa atâtor crize a intelectualilor români; se pare că în România s-a stins cu totul uzanţa ca scriitori să-şi dea cu părerea despre subiecte ce privesc societatea în ansamblul său şi mai puţin sau deloc lumea artelor, să adopte o poziţie critică faţă de discursul şi de practicile politice, să se pronunţe despre teme la zi ce preocupă lumea întreagă. Să fie aceasta cauza sau rezultatul prăpastiei tot mai adânci dintre ei şi public? Greu de spus.
Tot Costi Rogozanu scrie, pe 31 octombrie, despre provincialismul obsesiei est-europene de a-şi demonstra europenismul; unul dintre argumentele textului este figura lui Tristan Tzara, originar din provincialul Moineşti, pe care C. Rogozanu l-a vizitat recent, cu tot cu monumentul dedicat avangardistului, plasat la intrarea în oraş: „Exact aşa îmi place să descopăr România: foarte puternic înfiptă în istorii culturale, industriale şi ce mai vreţi, fără pic de efort, fără nevoie de propagandă. Lecţia importantă a lui Tzara este curăţarea totală de provincialism.” Sigur că, în avalanşa campaniei susţinute care ne aminteşte pe toţi pereţii din oraş câteva motive pentru care suntem europeni (majoritatea se rezumă la restaurante şi baruri, altele, precum faptul că nivelul contrabandei a scăzut cu 12%, sunt „cuceriri” de bun-simţ pentru un stat care-şi doreşte cu disperare să intre în zona Schengen), e bine să ne amintim că nu de dragul Europei (a cărei identitate e, cum am văzut, tot mai neclară şi mai disputată) e cazul să facem eforturi de-a fi „civilizaţi”, ci pur şi simplu pentru că tuturor ne e mai bine aşa. „Sperietoarea” sancţiunilor europene (de imagine sau de acces) nu face decât să infantilizeze populaţia, să trezează sterile complexe provinciale şi să amâne internalizarea unor norme de comportament care ţin de o viaţă mai bună, nu de coerciţia prin marginalizare.
Viaţa literară în nordul ţării
La Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” din Baia Mare (director Teodor Ardelean) a avut loc o oră de lectură susţinută de scriitorii Gabriel Chifu şi Adrian Popescu. Cei doi invitaţi s-au întâlnit apoi, într-o discuţie neprotocolară, cu autorii din oraş reuniţi în Cenaclul Scriitorilor din Maramureş, condus de Florica Bud.
A doua zi, în sala Porolissum a Consiliului Judeţean Sălaj din Zalău, în cadrul programului de lecturi publice iniţiat de dramaturgul Flavius Lucăcel şi poetul Daniel Săuca, a citit din proza şi din poezia sa Gabriel Chifu. Acesta a fost prezentat publicului de Irina Petraş, Viorel Mureşan şi Adrian Popescu.
În fine, la Satu Mare, s-au desfăşurat tradiţionalele Zile Poesis, ajunse la a XXI-a ediţie şi devenite acum festival internaţional. Au participat numeroşi scriitori din ţară şi din străinătate. Cu acest prilej s-au decernat Premiile anuale Poesis. Cele mai importante premii le-au primit Nora Iuga – Premiul Poesis Opera Omnia, Marta Petreu – Premiul pentru proză, Marin Mălaicu- Hondrari – Premiul pentru poezie, Cornel Ungureanu – Premiul pentru critică literară, Jan Mysjkin (Olanda) – Premiul pentru traducere. Amfitrioni au fost Dumitru Păcuraru (directorul festivalului), George Vulturescu (redactorul-ş ef al revistei Poesis), Claudiu Komartin (redactorul-şef al revistei Poesis internaţional).
