Cultura creează diferenţa
În revista 22 (nr.29, 23-29 iulie), sub titlul Cultură la Wrocław: capitolul următor, Ioana Moldovan scrie despre Congresul ISPA (International Society for Performing Arts), care s-a desfăşurat în acest oraş desemnat Capitală Culturală Europeană în anul 2016. Relatarea Ioanei Moldovan interesează fiindcă reia câteva dintre ideile şi informaţiile valoroase, puse în circulaţie la acest eveniment. Cum ar fi: „Cultura este una dintre cele mai importante zone de dezvoltare din ţara noastră. Iar acest fapt este un factor determinant pentru dezvoltarea socială şi economică, un factor care dă formă şi conţinut comportamentului nostru civic.” – crede Bogdan Zdrojewski, ministrul Culturii şi Patrimoniului Naţional din Polonia. Lucru subliniat şi de primarul oraşului-gazdă al reuniunii, Rafal Dutkiewicz, cel care, în zece ani de mandat, a triplat fondurile pentru artă şi cultură. El observă că evenimentele culturale care au loc în oraş de-a lungul unui an „schimbă definitiv societatea şi aduc calitate vieţii”. De altfel, importanţa culturii în societăţile moderne se măsoară simplu şi concret prin fondurile care-i sunt destinate acesteia. Autoarea articolului din 22 ne reaminteşte că „Uniunea Europeană alocă culturii 16% din bugetul său”, în vreme ce România – doar 0,47%!! Aici credem că ar trebui căutată explicaţia pentru acel decalaj supărător, pe care-l vedem cu ochiul liber, între statele europene civilizate şi ţara noastră.
De citit
În revista STEAUA (nr. 7-8, iulieaugust) este neapărat de citit o anchetă despre condiţia scriitorului român azi, intitulată Scriitorul, un supravieţuitor? Precedată de editorialul semnat de Adrian Popescu, întrebarea revistei clujene este adresată unui număr impresionant de scriitori din toate generaţiile, care îşi exprimă punctele lor de vedere, adeseori surprinzătoare: Andrei Codrescu, Radu Pavel Gheo, Norman Manea, T.O. Bobe, Radu Aldulescu, D. Ţepeneag, Ana Blandiana, Răzvan Ţupa, Andra Rotaru, Liviu Antonesei, Adriana Babeţi, Dmitri Miticov, Laura Pavel, Răzvan Petrescu, Vasile Baghiu, Ovidiu Pecican, Ion Pop, Gheorghe Schwartz, Dan- Liviu Boeriu, Adrian Jicu, Radu Vancu, Mihai Ignat, Ruxandra Cesereanu. Reproducem aici răspunsul lui Norman Manea, intitulat Neşansele scriitorului: „Din momentul în care ne naştem, toţi suntem supravieţuitori. Existenţa este o incertitudine, nu ştim când se va încheia. Din acest punct de vedere, scriitorul nu are vreun privilegiu sau vreo povară specială, cum cred elitiştii. Dacă este vorba, însă, de posteritate, pe care toţi artiştii o râvnesc, cred că timpul nostru, cu marile şi rapidele sale schimbări şi primejdii, pune posteritatea sub un sever semn de întrebare. Nici în această privinţă, scriitorul nu are, probabil, şanse prea mari.”
Un nou festival
În BUCUREŞTIUL CULTURAL citim un interviu cu prozatorul Lucian Dan Teodorovici, în calitatea sa de organizator al primei ediţii a FILIT (Festivalul Internaţional de Literatură şi Traducere Iaşi). Aflăm, între altele, numele scriitorilor români invitaţi să participe: Gabriela Adameşteanu, Ştefan Agopian, Emil Brumaru, Petru Cimpoeşu, Mircea Dinescu, Filip Florian, Florina Ilis, Ion Mureşan, Ovidiu Nimigean, Varujan Vosganian. Nu aflăm, din păcate, costurile festivalului – e de prespupus, considerabile date fiind formatul, anvergura sa. În schimb, aflăm de unde provin fondurile: „Anul trecut, se confesează Lucian Dan Teodorovici, am găsit oportunitatea de a vorbi concret despre această idee a noastră cu domnul Cristian Adomniţei, preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi. A fost interesat, am făcut un proiect amplu pe care l-am prezentat CJ-ului la începutul acestui an, iar în martie-aprilie proiectul a fost aprobat.”
Poezia este şi la Bistriţa
Hotărât lucru, e anotimpul festivalurilor şi toate internaţionale. Revista OBSERVATOR CULTURAL (nr. 425, 25-31 iulie) ne prezintă „prima ediţie internaţională” a reuniunii „Poezia la Bistriţa”. Ne face plăcere să numim aici poeţii participanţi: Constantin Acosmei, Daniel Bănulescu, Andrei Bodiu, Marius Chivu, Vladimir Durisic (Muntenegru), Jan Mysjkin (Belgia), Mihail Gălăţanu, Adela Greceanu, István Kemény (Ungaria), Vlad Moldovan, Ion Mureşan, Ştefan Manasia, Henrik Nilsson (Suedia), Enrique Nogueras (Spania), Florin Partene, Ioan Es. Pop, Oana Văsieş. Cu cât se înmulţesc manifestările literare de calitate, cum este şi aceasta organizată la Bistriţa, cu atât sporesc şansele literaturii române de a supravieţui şi de a se impune.
Din sumar
În LUCEAFĂRUL DE DIMINEAŢĂ (nr. 7, iulie) sunt publicate interviuri cu doi scriitori care au ceva de spus: Sebastian Reichmann şi Corin Braga. Am remarcat şi Opiniile lui Radu Aldulescu, sub titlul Istoria şi scârba, dar şi cronica la romanul recent al acestui prozator, Cronicile genocidului, cronică semnată de Geo Vasile. Ca de obicei, reţine atenţia cronica literară a lui Dan Cristea, care scrie acum despre Dan Laurenţiu, privit ca poet crepuscular: „Pentru Dan Laurenţiu, amurgul este «ora incertă», «ceas al îndoielii», «pat nupţial al angoasei », moment al scrutării de sine. «Când cade amurgul», scrie poetul, dând ecou gândului lui Nietzsche, «zeii vor părăsi tăcuţi această lume». Lumea va deveni astfel mai puţin strălucitoare, un univers în declin.”
