Dialoguri
În ORIZONT (nr. 5) e marcată
aniversarea de 60 de ani a lui Vasile
Popoviciu (timpul zboară, La mulţi
ani!), prin texte scrise de Nicolae
Manolescu, Adriana Babeţi, Mircea
Mihăieş, Graţiela Benga şi printr-un
interviu cu scriitorul sărbătorit, care
vorbeşte despre diplomaţie, literatură
şi arta interpretării (realizat de Cristian
Pătrăşconiu). În acelaşi număr al
revistei mai putem citi un interviu,
agreabil, cu Andrei Pleşu (autor Robert
Şerban). Iată un scurt pasaj, edificator
pentru felul cum se desfăşoară acest
dialog: „A.P.: Relaţia mea cu artele
plastice a fost de tipul relaţiei cu
Liiceanu – ca să spun aşa –, în sensul
că ne-am trezit laolaltă. Eu, după ce
am terminat liceul, am vrut să mă
fac actor, pentru că am fost copil din
acela antipatic, pus să spună poezii
pe la televiziuni, jucam la Teatrul
Giuleşti roluri de copil şi-mi intrase
în cap că asta trebuie să fac. Când
domnul Noica – în paranteză – a aflat
asta… R.Ş.: Şi domnul Liiceanu a
vrut să se facă actor… A.P.: Şi el a
vrut, ceea ce pe mine m-a uimit.
Ei, când domnul Noica a aflat asta,
ne-a spus după o pauză de perplexitate.
„Cum? Voi până la 18 ani nu
descoperiserăţi cultura?” Da, fapt
e că am şi reuşit!” Ce să zicem, palpitant
traseu, sinuoase sunt căile filosofiei!
Premiile ARIEL
Ca în fiecare an, Asociaţia Revistelor,
Imprimeriilor şi Editurilor Literare,
ARIEL, din care face parte şi revista
noastră, alături de toate revistele
editate de Uniunea Scriitorilor, şi-a
desemnat laureaţii. Premiile ARIEL
au fost anunţate la Gala de decernare
a Premiilor USR (vezi cronica din
acest număr). Juriul, în componenţa
Nicolae Manolescu (preşedinte), Dan
Cristea şi Nicolae Prelipceanu, a
stabilit următoarele distincţii: Cartea
anului 2015 – Vitraliul şi fereastra.
Poeţi români contemporani (Editura
Şcoala Ardeleană) de Irina Petraş;
Revista anului 2015 – revista Familia
din Oradea. Reamintim câştigătorii
de până acum ai acestor premii care
au ajuns la a VII-a ediţie. În 2009:
Marta Petreu, Mircea Mihăieş şi revista
Memoria; în 2010: Nichita Danilov,
Ion Pop şi revista România literară;
în 2011 Gabriel Chifu, Alex Goldiş
şi revista Viaţa Românească; în 2012:
Aurel Pantea şi revista Orizont; în
2013: Adrian Popescu şi revista Steaua;
în 2014: Ioan Moldovan şi revista
Ramuri.
Din sumar
Semnalăm din LUCEAFĂRUL DE
DIMINEAŢĂ (nr. 5) cronica literară de
Dan Cristea la volumul Urmare şi sfârşit
de Livius Ciocârlie; eseul lui Alex
Ştefănescu despre un scriitor român
stabilit în Tasmania, Teodor Flonta;
două dintre intervenţiile la Colocviul
de critică (organizat de Filiala de critică
literară a USR condusă de Radu Voinescu):
Romanul educaţiei revoluţionare pentru
tineret: aventura şi ideologia de Angelo
Mitchievici şi Emanciparea ramurii
junioare: povestirea de la senzaţionalul
gotic la filozofie de Maria-Ana Tupan;
textul lui Dan Stanca, Înapoi la Balzac,
însemnările lui Mihail Gălăţanu, sub
titlul Maestrul interior; şi, neapărat,
traducerea remarcabilă, datorată
Tudorei Şandru-Mehedinţi, a unui text
de Gabriel García Márquez, Relatarea
unui naufragiu, despre un naufragiat
„care a stat zece zile într-o barcă în
derivă fără să mănânce şi fără să bea,
care a fost proclamat erou al patriei,
sărutat de regine ale frumuseţii şi
îmbogăţit de publicitate, iar apoi detestat
de guvern şi uitat pentru totdeauna”.
Aşadar, o revistă în care avem ce să
citim.
Viaţa cărţilor
Cum spuneam şi altă dată, cărţile
au viaţa lor şi continuă să apară,
indiferent de vremuri şi de capriciile
oamenilor. Din producţia editorială
recentă, extrem de bogată, am reţinut
câteva titluri promiţătoare: Cornel
Ungureanu este prezent cu un volum
masiv (673 de pagini) şi elegant,
cu titlul Literatura Banatului. Istorie,
personalităţi, contexte (Editura Brumar).
Prozatorul Dumitru Radu Popescu
publică, la Editura Scrisul Românesc,
un volum de eseuri, Scrisori deschise.
Alex Ştefănescu revine în atenţie cu
o carte intitulată Jurnal secret. Serie
nouă (2009-2015) (Editura Corint
Books), iar de la Editura Ardealul din
Târgu-Mureş primim o frumoasă
plachetă de versuri, Vitraliu, a poetului
Ion Horea. În fine, la Fundaţia Academia
Civică, vede lumina tiparului volumul
semnat de Gavril Vatamaniuc Am
fost un om liber. Convorbiri cu Liana
Petrescu. Lectură plăcută!
Intelectualii au talent
La emisiunea lui Robert Şerban
de pe TVR3, pe care Cronicarul o
urmăreşte din când în când, au
fost recent invitaţi preşedinta Asociaţiei
„Oamenii Timpului”, Adriana Nazarciuc,
şi managerul regional al campaniei
cu acelaşi nume pentru zona Timişoarei,
Emanuel Copilaş. În ce constă,
comparativ cu alte gale, originalitatea
acestui demers promovat în emisiunea
amintită? Bunăoară, în votul publicului.
Da, aţi citit bine, în vreme ce majoritatea
iniţiativelor care răsplătesc valoarea
culturală au jurii şi sunt, constata
Adriana Nazarciuc, închise în lumea
mică a unor criterii stricte, campania
propusă de revista Timpul şi aflată
la a III-a ediţie dă voie publicului
larg, din ţară şi din diaspora, să facă
nominalizări şi să-şi voteze favoriţii.
Trecem peste repetiţia supărătoare
de pe site-ul campaniei („publicul va
avea posibilitatea de a propune, pe
platforma www.oameniitimpului.ro,
propuneri de nominalizare pentru
fiecare dintre cele 10 categorii supuse
jurizării”) şi ne întrebăm dacă
transformarea ierarhiilor, în cultură
şi nu numai – există şi categorii precum
Antreprenoriat, sau Sănătate –, într-un
concurs cu public sau, altfel spus,
într-un spectacol de divertisment
este cea mai bună strategie. Pe gustul
celor care pledează pentru cultură
ca entertainment şi pentru abolirea
criticii de autoritate. Până la urmă,
tot un vot are, şi criticul de anvergură,
şi omul din popor.
