Debutantul de ieri,
debutanţii de astăzi
La Oradea, între 26-28 mai a.c.,
a avut loc ediţia a 26-a a Zilelor revistei
FAMILIA (v. şi Editorialul din numărul
de faţă). Din programul manifestărilor
am reţinut: omagierea lui Gheorghe
Grigurcu la împlinirea vârstei de
80 de ani, un recital de poezie susţinut
de poeţii participanţi, reuniunea
Comitetului Director al Uniunii
Scriitorilor, lansarea romanului Nu
te opri, nu te întoarce de Traian
Dobrinescu şi o secţiune specială
dedicată tinerilor scriitori. Ioan
Moldovan şi Traian Ştef, responsabilii
de astăzi ai glorioasei publicaţii, au
avut ideea excelentă să marcheze cei
150 de ani scurşi de la debutul lui
Eminescu în Familia printr-un colocviu
cu tema Ofensiva debutanţilor (unde
s-au exprimat puncte de vedere
interesante pentru definirea noii
generaţii de scriitori) şi un maraton
de poezie al debutanţilor în poezie
de astăzi, la care au citit: Crista Bilciu,
Elena Boldur, Ligia Dan, Hristina
Doroftei, Anca Dumitru, Robert G.
Elekes, Elena Gabriel Feceoru, Bogdan
Federeac, Vlad A. Gheorghiu, Medeea
Iancu, Emanuela Ignăţoiu-Sora,
Gabriel Nedelea, Ioana Şerban, Ioan
Şerbu, Mihok Tomas, Marcel Vişa.
La Zilele revistei Familia au mai
participat: Paşcu Balaci, Aurel Maria
Baros, Romulus Bucur, Gabriel Chifu,
Minerva Chira, Liana Cozea, Vasile
Dan, Traian Dobrinescu, Horia Gârbea,
Gheorghe Grigurcu, Nicolae Manolescu,
Mircea Mihăieş, Marius Miheţ, Gheorghe
Mocuţa, Andrei Mocuţa, Vlad Moldovan,
Viorel Mureşan, Virgil Podoabă,
Andreea Pop, Ioan F. Pop, Adrian
Popescu, Lucian Scurtu, Alexandru
Sfârlea, Călin Vlasie, Gheorghe Vidican,
Mihai Vieru, Răzvan Voncu.
Idei la care
merită
să reflectăm
A apărut numă
rul 97 (ediţia
română/ primă-
vara 2016) al
revistei LETTRE
INTERNATIONALE, editată de Institutul
Cultural Român. Din sumarul bogat,
semnalăm grupajul având ca temă
marile deplasări de populaţii cu care
se confruntă actualmente diverse
spaţii ale lumii şi, în special, Europa.
Scriu pe această temă din perspective
diverse Rodica Binder (Exoduri, religii,
schimbări la faţă), Ion Vianu (La
început a fost frumosul), Carmen
Firan (Lumea e a lor) şi sunt reproduse,
în traducere, două articole de Hugh
Eakin (Danemarca între libertate şi
duritate) şi Sarah Helm (ISIS în Gaza).
Găsim, în toate aceste texte, idei la
care merită să reflectăm, cum ar fi
aceasta pe care o decupăm din eseul
lui Ion Vianu: „Tema actuală că robotul
va înlocui omul tinde către panică…
Nu pe nedrept. Dar motivul mai
profund al angoasei contemporane
ar trebui să fie altul: nu că robotul
va semăna din ce în ce mai mult cu
oamenii, ci că oamenii se vor apropia
din ce în ce în ce mai mult de roboţi.
În actuala împrejurare istorică şi
tehnologică, ne putem imagina că se
va dezvolta un om pur funcţional,
fără emoţii, fără perspectivă simbolică,
incapabil să se bucure că există,
incapabil de această simplă bucurie
de a fi, care este pietatea. Se poate
obiecta că depozitul genetic este
ireductibil; că fiinţa-om se naşte cu
un anumit capital, care include
capacitatea simbolică, emoţia metafizică,
entuziasmul în faţa Frumosului,
identificarea imaginilor arhetipale.
Dacă răspunsul este „da”, atunci
omul este salvat de la transformarea
robotică. Dar ne putem foarte bine
imagina că anumite funcţionalităţi
tind să ocupe cât mai puţin loc şi,
chiar dacă nu dispar cu totul, se
atrofiază într-o asemenea măsură,
încât să nu mai joace nici un rol. Iată
adevărata primejdie care pândeşte
fiinţa-om: identificarea funcţională
cu robotul.” Aşadar, nu roboţi tinzând
spre complexitatea umană, ci oameni
din ce în ce mai sărăciţi lăuntric.
Din sumar
REVISTA LITERARA, care apare
la Chişinău, a ajuns la numărul 4.
Reţinem din sumar: editorialul lui
Arcadie Suceveanu Cum să ne ferim
de nonvalori, articolul lui Ion Pop
Despre poduri şi cel al lui Teo Chiriac
intitulat Sfârşitul istoriei şi ultimul
om şi/sau sfârşitul literaturii şi ultimul
cititor? Apoi, interviul cu Matei Vişniec
şi consideraţiile lui Răzvan Voncu
despre Sindromul Stockholm la
basarabeni, paginile de istoria literaturii
de raftul doi (N. T. Orăşanu) datorate
lui Eugen Lungu, proza de Marcel
Gherman şi poeziile de Ion Anton,
cronicile şi istoriile semnate de Mircea
V. Ciobanu, cronica literară de
Nina Corcinschi, Jurnalul de Italia
de Leo Butnaru, cele trei proze scurte
reunite sub titlul Parabole de Nicolae
Rusu şi fragmentul din romanul
Imperium de Christian Kracht,
care va apărea în traducere la Chişinău.
Simpla parcurgere a sumarului ne
arată că în spaţiul literar basarabean
a apărut o publicaţie de valoare.
Alegerile
şi tichia de mărgăritar
Suntem de mult vaccinaţi împotriva
demagogiei politicianului român şi
nu e cazul să mai adăugăm încă o
pagină la dosarul inaugurat de Caragiale.
Totuşi, pentru că ne aflăm în campanie
electorală (oricât de ştearsă şi lipsită
de substanţă), nu putem rămâne
insensibili la anumite accente.
Astfel, dna Gabriela Vrânceanu-Firea,
candidată la funcţia de primar general
al Capitalei, a anunţat că, în cazul în care
va fi aleasă, îi va ferici pe bucureşteni
cu un... festival de teatru stradal.
Lăsând la o parte că Bucureştii nu
de teatru şi festivaluri teatrale duc lipsă,
e îngrijorător faptul că dna Vrânceanu-
Firea nu sesizează un mic detaliu: pentru
teatru stradal, e nevoie, întâi şi-ntâi,
de străzi! Or, străzile Bucureştilor sunt,
prin tradiţie, praf. Trotuarele pietruite
în urmă cu un an-doi s-au spart deja
(şi nu le mai repară nimeni), au fost
invadate de chioşcuri, tonete şi automobile,
ca să nu mai vorbim de murdărie. Dacă
tot e să promită ceva, îi sugerăm
nişte proiecte mai realiste: sedii noi
pentru teatrele evacuate din clădirile
cu risc seismic şi pentru Muzeul Naţional
al Literaturii Române, pe care Primăria
Capitalei l-a abandonat într-un spaţiu
impropriu, la Casa Presei. Nu ne facem,
totuşi, iluzii, vorba lui Emerich Jenei,
ca să nu avem deziluzii...
