În grea suferinţă
În 22 (nr. 46), Raluca Alexandrescu atrage atenţia
asupra unui fenomen grav, analfabetismul funcţional:
„La începutul săptămânii trecute, în media exploda
– a câta oară! – o ştire: 42% din adolescenţii de
15 ani din România sunt analfabeţi funcţionali.
Adică ştiu să scrie şi să citească un text, dar nu sunt
capabili să-l înţeleagă şi să folosească informaţia
pentru o acţiune sau o performanţă ulterioară. Cum
lesne se poate vedea, acest fenomen are un impact
direct nu numai asupra parcursului individual al
elevului, ci şi asupra unei societăţi care nu va putea
conta pe cetăţeni competenţi, capabili să se protejeze
împotriva minciunii, manipulării, agresivităţii, în
familie, la locul de muncă ori în spaţiul public.”
Această stare de lucruri are rădăcini mai vechi
regăsibile în mentalităţile şi în nivelul de civilizaţie
de pe meleagurile noastre? Aşa s-ar zice, dacă facem
legături de cauzalitate peste timp. Iată, aflăm din
acelaşi număr al revistei, într-un articol semnat de
Codruţ Constantinescu, cum arăta şi cum era descrisă
Muntenia, la 1824, de un călător irlandez, Robert
Walsh: „Pe sub podina uliţelor sunt băltoace mari
de noroi sau canale de apă clocită care trebuia să
fie îndreptată spre râu, dar, din cauza terenului
absolut drept şi a nepăsării locuitorilor, toată mocirla
de pe uliţi este lăsată să se adune pe sub podină;
şi de aceea locuitorii îşi numesc uliţele, pe bună
dreptate, poduri, căci nu sunt decât nişte poduri
plutitoare peste râuri de murdărie. Iarna te împroşcă
mereu prin crăpăturile dintre scândurile prost
îmbinate şi vara se înalţă nori de praf negru şi în
toate anotimpurile i se adaogă un miros urât şi
nesănătos care generează friguri şi alte boli născute
de miasme şi printre ele şi ciuma.” Aşadar, ne aflăm
în grea suferinţă nu de ieri, de azi.
Dumitru Crudu, nominalizat la Premiul
European al Libertăţii
Ne face plăcere să anunţăm că, între cei 8 poeţi
europeni nominalizaţi la Premiul European al
Libertăţii se află şi colegul nostru de la Chişinău,
Dumitru Crudu.
Astfel după ce prima etapă a concursului „Poetul
European al Libertăţii” s-a terminat, în finala competiţiei
au fost admişi 8 poeţi din opt ţări europene (Marea
Britanie, Armenia, Azerbaidjan, Bulgaria, Islanda,
Finlanda, Olanda, Moldova), selectaţi de un juriu
profesionist compus din mari scriitori polonezi de azi
(Jury Nagrody Literackiej Europejski Poeta Wolnosci),
pe baza lecturării unui ciclu de poezii traduse în
polonă. Celor care au intrat în finala competiţiei
„Poetul European al Libertăţii”, organizată o dată
la doi ani de oraşul Gdansk, sub patronajul Ministerului
Culturii şi Patrimoniului Naţional din Polonia, în 2017,
li se vor traduce cărţile în limba polonă şi vor fi
publicate la prestigioase edituri poloneze pe parcursul
anului care vine. În 2018, una dintre aceste 8 cărţi
va câştiga competiţia. Premiul este acordat deopotrivă
şi traducătorului cărţii.
Cum spuneam, printre cei 8 merituoşi poeţi
finalişti se numără şi poetul Dumitru Crudu, cu
cartea sa de poezie Falsul Dimitrie, apărută la
Editura Cartier, în 2014 (despre care aţi putut
citi, la timpul cuvenit, în revistă noastră). Cel care
l-a tradus în polonă este poetul Jakub Kornhauser.
Chestionat imediat după nominalizare, Dumitru
Crudu ne-a declarat: „Când Jakub mi-a cerut
poezii, ca să mi le traducă în polonă pentru a le
prezenta la acest concurs, nu am crezut că am
vreo şansă. Cu atât mai mare e surpriza. Mai ales
că laureatul ediţiei precedente a fost poeta Ana
Blandiana şi minunata ei traducătoare Joana
Kornas-Warwas.”
Mai multe informaţii despre Premiul European
al Libertăţii puteţi găsi pe siturile:
http://europejskipoetawolnosci.pl/nominowaniepw-
2018/ sau: http://europejskipoetawolnosci.pl/
