Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Restituiri:
O traducere inedită a lui Ion Pillat de Nicolae Scurtu



Se ştie azi, cu exactitate, că poetul şi eseistul Ion Pillat a publicat o sumă importantă de traduceri din marile literaturi ale Europei şi nu numai. Avea, aşa cum mărturisesc contemporanii, una dintre cele mai bogate şi mai complete biblioteci de poezie din România. Cărţile unor poeţi se găseau în ediţii princeps, în ediţii critice şi chiar în ediţii definitive. Era un pasionat cititor de poezie şi un excelent comentator al fenomenului liric universal.



unoştea, graţie numeroaselor lecturi, limba franceză, germană şi engleză. Spre sfârşitul activităţii creatoare se familiarizase şi cu limba spaniolă din care a şi făcut şi câteva echivalenţe. Aşadar, suficiente argumente pentru un tălmăcitor de elită.

Recent, printr-o întâmplare fericită, am descoperit în arhiva teologului şi istoricului Velicu Dudu, din Bucureşti, încă o traducere a lui Ion Pillat, necunoscută până acum, din opera lui Kazimierz Wierzynski (1894-1969), notabil poet al literaturii polone.

Poezia Wawel, scrisă cu prilejul înhumării rămăşiţelor mareşalului Josef Pilsudski (1867-1925) în cripta catedralei Castelului Wawel, acolo unde aveau acces numai regii, se constituie într-un elogiu absolut adus unui simbol inconfundabil al libertăţii popoarelor din răsăritul Europei:



Kazimir Wierzynski

Wawel

- Intrarea rămăşiţelor lui Pilsudski

în cripta Regilor î



Se deşteptară regii, în cripta lor, din

somn:

|n noaptea funerară, odihna cine-o frânge,

De unde urcă vuiet în subteranul dom,

Că ziduri tremurară şi clopotul se plânge!



De clopot clătinată lung turla i-a trezit,

Cu greu ridică piatra, sculaţi din sarcofage

Privesc cu-orbite goale: spre ei dârz a păşit...

- |l ştiu, îl ştiu monarhii cei morţi, rămaşi

de straje!



Să între aici, sub bolta destinului, să stea,

Nu rege printre dânşii, ci singur să mai poarte

Ce-i fu sortit sub ceruri: Polonia, naltă

stea

De-a pururi să-i slujească, tot singur după

moarte.



Să intre. Nu pe culme ca să rămână sus,

Dar, adâncind genunea, să umple tot abisul

Şi Domn acolo unde coroane n-au ajuns,

Cu sceptrul libertăţii să încunune visul.



|n versiune românească de

Ion Pillat



Se cuvin câteva precizări spre a clarifica circumstanţele în care a fost elaborată această traducere. Patriarhul României, Miron Cristea, emoţionat profund de vizita pe care a întreprins-o în Polonia, în primăvara anului 1938, solicită, prin secretarul său particular, Velicu Dudu, poetului Ion Pillat această traducere spre a fi rostită în ziua de 3 mai 1939, cu prilejul zilei naţionale a polonezilor.

Pe plicul în care se află această traducere sunt consemnate următoarele menţiuni: Dşomnieiţ sale dşomnuţlui Dudu în mână - Palat, e vorba de Palatul Patriarhiei, număr de înregistrare 480 din 24 aprilie 1939, iar omul de taină al Patriarhului Miron Cristea apostilează - Mşanuţsşcriţsul dşomnuţlui Ion Pillat. Poezie versificată de el în polonă pşenţtşruţ ziua de 3 mai (sărbătoarea naţională polonă), citită la festivalul de la Ateneul Român de dşomnulţ Pop Marţian de la Teatrul Naţional î Dudu.

Cred, cu tărie, că traducerea nu s-a făcut din limba polonă, cum susţine Velicu Dudu, ci după o redacţie franceză.

Şi încă o precizare. Mareşalul Josef Pilsudski, după înfrângerea ruşilor pe malul Vistulei, în 1920, a intrat pentru totdeauna în conştiinţa polonezilor şi a Europei; aşa se face că această victorie a fost numită Minunea de la Vistula, iar vicecontele dîAbernon o considera a 18-a bătălie din istoria lumii. Şi tot acum, un strălucit general francez, Camon, menţiona fără echivoc: îLa 20 iulie s-a hotărât, pe malurile Vistulei, soarta lumii întregi.î

Istoria, însă, graţie unor jocuri imprevizibile, a modificat complet rezultatele unei victorii, temporare, împotriva unui colos. Consecinţele se cunosc şi încă le mai simţim şi acum.

Parteneri Romania literara




                 

                                   

           

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara