Există, cam de zece ani, o modalitate sau o strategie sigură de reuşită în activitatea editorială: producţia de manuale. Nu e simplu. Concurenţa e acerbă. Trebuie să ai propuneri foarte bune de manuale alternative, ca preţ, grafică şi conţinut didactic, pentru ca ele să fie aprobate. Industria de manuale e una din afacerile cele mai profitabile în câmpul editorial, dar nu stă la îndemâna oricui. Nu cred că mă înşel: cu 117 titluri într-un an, de la clasa a II-a până la a XII-a, Editura Corint este cea mai mare şi cea mai tare producătoare de manuale din România. Am la îndemână, pentru documentare, atât site-ul editurii, www.edituracorint.ro, cât şi cel mai nou catalog. Editura nu-şi declară această supremaţie (în editarea manualelor), dar o putem deduce cu uşurinţă din cifrele puse la dispoziţie. Editura Corint publică anual, după cum aflăm din catalogul cel mai recent, peste 250 de titluri - ceea ce nu e foarte mult în comparaţie cu cele mai puternice edituri, capabile să editeze mai mult de un volum pe zi. Jumătate din oferta de carte a Editurii Corint o constituie manualele şcolare - ceea ce înseamnă 102 titluri în limba română şi 15 în limbile maghiară şi germană, toate fiind, bineînţeles, avizate de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului.
Nu ştiu prea multe despre istoricul editurii (când a început şi cum a evoluat). Pe site-ul propriu editura se recomandă astfel: "Editura Corint rămâne în noua formulă o editură consacrată educaţiei, cu o bogată paletă de carte şcolară şi auxiliare, atlase, dicţionare şi albume, alături de care se menţin colecţiile devenite deja clasice: Microsinteze, Clio, Opere fundamentale (istorie), Geopolitică şi geostrategie, Medicina în familie, IT, Bibliografie şcolară (Clasici români/ Literatură universală/ Poveşti)". Aflăm din prezentare şi din catalog care e "noua formulă" a editurii, dar nu ştim care va fi fost vechea formulă. Publicul-ţintă este, cum bine se observă, cel şcolar, chiar dacă oferta merge şi spre zone limitrofe. Dincolo de manuale se află atlasele şcolare, cărţile de istorie, colecţiile de poveşti, bibliografia şcolară, literatura română şi literatura universală, cărţi de popularizare a medicinei, cursuri universitare, ghiduri de conversaţie în limbi moderne, gramatici pentru limba română şi pentru limbile de circulaţie internaţională, ghiduri de călătorie - adresate şi altui public decât cel strict şcolar. Pentru că am catalogul la îndemână, să exemplific. În colecţia Clasici români - Bibliografie şcolară au apărut până acum 53 de titluri: poezie, proză sau teatru din opera lui Delavrancea, Slavici, Odobescu, Anton Pann, Al. Vlahuţă, Petre Ispirescu, I. L. Caragiale, Ion Creangă, Eminescu, Gârleanu, Coşbuc, Negruzzi, Jean Bart, Alecu Russo, Hogaş, Grigore Alexandrescu, N. Filimon, Nicu Gane, Al. Macedonski, Duiliu Zamfirescu, V. Alecsandri, B. P. Hasdeu, Al. Davila. În ordinea din colecţie, aceştia sunt scriitorii publicaţi până acum, unii cu mai multe volume. Este acoperită cererea pentru gimnaziu. Deocamdată, nimic special pentru liceu. Auto-recomandarea colecţiei în catalog spune că "lucrările sunt riguros alcătuite, după ediţii semnificative, au tabel cronologic şi repere critice reprezentative, şi acoperă, ca titluri, scriitorii clasici şi operele lor semnificative". Îi reproşez ceea ce i-am reproşat şi colecţiei didactice a Editurii Art: antologările din clasici sunt anonime, tabelele cronologice sunt schematice, selecţiile critice sunt formale, banale; lipseşte prezentarea scriitorilor într-un medalion accesibil şi atractiv, adecvat gimnaziului. Observ, încă o dată, că edituri de prestigiu procedează, în editarea clasicilor, după legea minimului efort. Ar fi bine ca redactorul de specialitate din interiorul editurii să colaboreze cu un istoric literar care să devină coordonatorul colecţiei, să asigure aparatul critic necesar şi să dea garanţia reproducerii textului după o ediţie de referinţă, pe cât posibil o ediţie critică recunoscută. Ar fi instructiv ca acelaşi redactor statornic al colecţiei să studieze colecţia "Biblioteca şcolarului" din anii '60 şi colecţia "Lyceum" din anii '70, pentru a prelua un model acceptabil de editare a clasicilor pentru gimnaziu şi, separat, cu alte exigenţe, pentru liceu. Cele două colecţii nu trebuie, bineînţeles, copiate, ci adoptate ca modele posibile, termen de comparaţie, pentru sugestiile practice pe care le-ar putea oferi.
Nu mai stărui asupra celorlalte colecţii ale Editurii Corint, pentru că nu mă interesează aici, în aceste investigaţii pe care le-am făcut şi în programele altor edituri (Ideea europeană şi Art, în săptămânile trecute), decât felul în care este reflectată şi promovată literatura română, clasică, modernă sau contemporană. E interesant de meditat la modul în care îşi gândesc editurile extinderea programului editorial, pentru a face serviciul cuvenit literaturii române vii.
Câtă vreme a fost consilier editorial sau redactor (nu ştiu exact pe ce post a fost) la Editura Corint, Daniel Cristea-Enache a iniţiat colecţia Scriitori români, orientată preponderent spre valorile cele mai însemnate din literatura contemporană. Astfel că au apărut în această colecţie următoarele romane: în 2005, Ficţiune şi infanterie de Costache Olăreanu (ediţie definitivă), roman prezentat de C. Stănescu; Viaţa pe un peron de Octavian Paler (ediţia a treia), prefaţă de Daniel Cristea-Enache; Refugii de Augustin Buzura (ediţia a doua), cu o prefaţă de Mircea Iorgulescu; în 2006, trilogia Hotel Europa - Pont des Arts - Maramureş de Dumitru }epeneag, cu o prefaţă de Eugen Simion; Adio, Europa! de I. D. Sîrbu (două volume, ediţia a treia), prefaţă de Daniel Cristea-Enache; Proorocii Ierusalimului de Radu Aldulescu (ediţia a doua, definitivă), prefaţă de Mihai Zamfir; Morminte străvezii de Dan Stanca (ediţia a doua, definitivă), prefaţă de Alex Ştefănescu. Toate fiind reeditări, ele tind să consacre sau să consfinţească un canon al prozei contemporane, alături de alte titluri din domeniul nuvelei şi povestirii: Ioan Groşan, Caravana cinematografică şi alte povestiri (ediţie definitivă), cu o prefaţă de Nicoleta Cliveţ; Cristian Tudor Popescu, Trigrama Shakespeare. Ficţiuni speculative, antologie şi prefaţă de Mihai Iovănel. Din proza interbelică sunt reeditaţi numai Tudor Arghezi, cu Cimitirul Buna-Vestire (ediţia a VII-a, îngrijită de Mitzura Arghezi şi Traian Radu), prefaţă de Eugen Simion, şi Panait Istrati, cu Chira Chiralina. Alături de aceşti prozatori sunt cuprinşi doi critici: Eugen Simion, Timpul trăirii, timpul mărturisirii. Jurnal parizian (ediţia a V-a, text integral), prefaţă de Antonio Patraş, şi Nicolae Manolescu, Andersen cel crud şi alte teme, cu o prefaţă de Andrei Terian. În afara colecţiei a apărut spre sfârşitul anului 2007 Jurnal secret. Noi dezvăluiri de Alex Ştefănescu. Mai recent, colecţia Scriitori români s-a extins şi spre poezie, editând în 2007 trei volume: Invizibilul soare de Nichita Stănescu, antologie şi prefaţă de Ion Mircea; No exit de Ioan Es. Pop, cu o prefaţă de Dan C. Mihăilescu şi, de curând, Urcarea muntelui de Ileana Mălăncioiu, prefaţă de Eugen Negrici. Volumele de poezii sunt însoţite cu ilustraţii de Valeria Moldovan (primele două) şi Mircia Dumitrescu (ultimul). Acestea sunt toate apariţiile din colecţia Scriitori români, coordonată de Daniel Cristea-Enache, volume apărute în 2005-2007. Am toate cărţile în biblioteca mea şi pot confirma condiţiile grafice deosebite, eleganţa şi sobrietatea reeditărilor, ca şi seriozitatea selecţiei. O asemenea iniţiativă trebuie remarcată, lăudată şi promovată.
Din câte am aflat, Daniel Cristea-Enache colaborează acum cu Editura Polirom. Sper că a păstrat proiectul şi coordonează în continuare colecţia Scriitori români de la Editura Corint. E una de vitrină. Merită continuată. Se prezintă ca o foarte onorantă carte de vizită a Editurii Corint.
