În preajma zilei de 20
septembrie, data naşterii
lui Coşbuc, aniversată la
trecerea a 150 de ani, Bistriţa
a fost gazda unui ciclu
de evenimente dedicate
poetului din Hordou. Prin
râvna poetului Ioan Pintea,
directorul Bibliotecii Judeţene
„George Coşbuc“ (căreia i-a
adăugat, în timp record, un
corp nou şi i-a dat o înfăţişare
modernă şi funcţională), a avut
loc, la Centrul Cultural „Dacia”,
recent inaugurat, un colocviu
Coşbuc, la care au participat
autorităţi ale lumii intelectuale
româneşti – academicieni,
profesori universitari, scriitori
de calibru, înalte feţe bisericeşti.
La eveniment au fost invitaţi
redactorii şi colaboratorii permanenţi
ai României literare, care, în
preziua amplei manifestări, s-au
întâlnit cu publicul bistriţean în sala
de conferinţe a Bibliotecii.
Ediţia de la Bistriţa a Întâlnirilor
României literare, în contextul
revizitării unui clasic, a fost un bun
prilej de a discuta despre rolul unei
reviste literare astăzi, despre istoria
ei şi despre momentele de cotitură,
prin evocări emoţionante făcute de
echipa redacţională şi de colaboratorii
apropiaţi, moderator fiind Ioan Pintea.
Directorul Nicolae Manolescu şi
directorul executiv Gabriel Chifu au
creionat rolul revistei în epoci succesive
şi dificultăţile cărora a trebuit să le
facă faţă, subliniind că a avut şi are
cea mai bună echipă de critici. Gabriel
Dimisianu, cel mai vechi în echipa
revistei, a evocat „Gazeta literară”
şi începuturile României literare,
iar Alex Ştefănescu a destins atmosfera
punctând câteva momente însemnate
din istoria revistei. Daniel Cristea-
Enache a surprins atmosfera literară
din anii lui de formare, în vreme ce
redactorul-şef Răzvan Voncu şi
redactorii Sorin Lavric şi Simona
Vasilache au evocat, pe scurt, venirea
lor la revistă şi relaţiile din redacţie.
Seara s-a încheiat cu o lansare a celor
mai recente cărţi publicate de Nicolae
Manolescu, Istoria critică a literaturii
române şi Istoria literaturii române
pe înţelesul celor care citesc, prezentate
cu umor de Alex Ştefănescu. După
epuizarea cozii la autografe, a urmat
proiecţia filmului „Mari clasici: George
Coşbuc”, realizat de Complexul Muzeal
Bistriţa-Năsăud.
A doua zi, pe 16 septembrie,
s-a desfăşurat colocviul dedicat celor
150 de ani de la naşterea lui Coşbuc,
cu tema „George Coşbuc ieri, azi,
mâine. Viaţa şi opera”. După cuvântul
de deschidere al preşedintelui Consiliului
Judeţean, Emil Radu Moldovan, şi
binecuvântarea I.P.S. Mitropolitul
Vadului, Clujului şi Maramureşului
Andrei Andreicuţ şi a P.S. Varlaam
Ploieşteanul, reprezentantul Patriarhiei Române, Nicolae Manolescu a expus,
sintetic, relaţia lui Coşbuc cu literatura
vremii şi a propus chei de lectură
adecvate timpului nostru. Rectorul
Universităţii „Babeş-Bolyai”, Ioan
Aurel Pop, l-a contextualizat pe Coşbuc
din punct de vedere istoric, profesorul
Ion Pop procedând, apoi, la o analiză
mai amănunţită, demnă de un public
specializat. Partea de captatio
benevolentiae, pentru liceenii din
sală şi pentru publicul larg i-a revenit
lui Alex Ştefănescu, preocupat de
poziţionarea lui Coşbuc în raport
cu Eminescu. Mihai Zamfir a abordat,
pe scurt, un subiect foarte generos,
al omului de cultură Coşbuc, referindu-se
şi la meritele sale de traducător şi la
modul în care era perceput în epocă,
prin mărturiile contemporanilor.
Daniel Cristea-Enache s-a referit la
modernismul de care Coşbuc se
desparte, insistând pe modele poetice
complementare, iar Răzvan Voncu
l-a plasat în contextul literar-ideologic
al trecerii dintre secole. Seria de luări
de cuvânt a fost încheiată de Irina
Petraş, care a îndemnat la o lectură
mai atentă a lui Coşbuc, al cărui mesaj
este mai greu de descifrat decât ar
putea părea la prima vedere.
După cele trei ore de colocviu,
care au solicitat intens atenţia unui
public numeros şi divers, a urmat
proiecţia filmului realizat la centenarul
naşterii lui Coşbuc, în 1966, cu titlul
„George Coşbuc, cântăreţul pământului
românesc.” Toţi invitaţii la dezbateri
au fost răsplătiţi de organizatori cu
frumoase ediţii bibliofile, publicate
la editura clujeană Şcoala Ardeleană:
ediţia anastatică a traducerii lui Coşbuc
din Divina Comedie, cu prefaţa Irinei
Papahagi, şi reeditările, în condiţii
grafice de excepţie, a cinci cărţi de
referinţă pentru receptarea lui Coşbuc,
semnate de Petru Poantă, Andrei
Moldovan, Gavril Scridon, cu cele
două volume ale sale, şi Andrei Bodiu.
Un audiobook cu versuri de Coşbuc
recitate de Dorel Vişan şi alte câteva
cărţi şi materiale de promovare a
operei lui Coşbuc şi a culturii bistriţene
au întregit generosul dar al organizatorilor
manifestărilor, de o neverosimilă
dedicare şi eficienţă.
Acest dar a fost o surpriză mai
mult decât plăcută, aşa cum au apreciat
majoritatea invitaţilor, în alocuţiunile
lor, şi un model de urmat de toţi
managerii culturali şi administraţiile
locale din ţară.
