Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

La microscop:
Noi cu ai noştri de Cristian Teodorescu


Pînă în "89, la Medicină rămîneau în facultate numai tinerii de nădejde. Adică cei care aveau activităţi la UTC. Cu activităţile astea erau scutiţi de cursuri şi abonaţi la note de zece. Fiindcă doar nu era ca tinerii model pe linie politică să fie altfel la carte.

Tovărăşeii de nădejde au devenit astfel asistenţi şi mai tîrziu preparatori, în calitate de cunoscători ai politicii de partid şi de stat. În privinţa meseriei treceau drept "cumsecade". Ceea ce voia să însemne că dacă nu ştiau carte " şi nu ştiau! " n-aveau pretenţii nici de la alţii să înveţe.

Vine revoluţia şi, cam un an de zile, posturile în Medicină s-au ocupat numai prin concursuri, fără aranjamente, fără proptele. Apoi sistemul de relaţii şi proptele şi-a revenit, încît azi mai uşor cîştigi un concurs cinstit în străinătate decît la noi în ţară.

Din acest motiv nu e concurs la Medicină să nu iasă scandal. Nu ştiu dacă cei care îl provoacă or fi mai bine pregătiţi decît cei care zic mersi că au luat concursul. Dar nemulţumiţii protestează din cauză că se fac aranjamente. Şi atunci, pe bună dreptate, cei care nu reuşesc se întreabă cu ce sunt mai buni cei care cîştigă.

Altminteri, toată lumea se plînge că "scade nivelul" în medicina autohtonă şi că în facultăţi nu mai are cine să-i înveţe carte pe studenţi.

Mai nou a izbucnit un scandal printre medici şi medicinişti din cauză că cine dă examen ca preparator şi îl ia devine automat şi rezident. Cu alte cuvinte, i se consideră ca luat şi un examen pe care nu l-a dat.

Ideea asta nu i-a stîrnit fiori fostului ministru al Sănătăţii, Daniela Bartoş, care nu vede nimic rău în acest procedeu deocheat. Doamna Bartoş e chiar de părere că examenul pentru cei care aspiră să devină preparatori e mai dificil decît pentru medicii care vor să ajungă rezidenţi.

Cu alte cuvinte, pentru examenele de preparatori, la care se înscrie cine află şi pe care le ia cine trebuie, nu e nevoie să treci de filtrul rezidenţiatului. Te alegi şi cu un post şi cu echivalarea unui examen pe care nu l-ai dat.

Ideea asta i-a dat vertij pînă şi doctorului Iulian Mincu, maestrul alimentaţiei ştiinţifice de pe vremea lui Ceauşescu. În treacăt fie spus, profesorul Mincu nu protestează nici măcar retrospectiv împotriva sistemului utecisto-medical de pe urma căruia s-au umplut facultăţile de cetăţeni care predau ceea ce nu ştiu.

Ca să fim siguri că nu se pierde această tradiţie, facem concursurile pentru preparatori potrivit principiului "noi cu ai noştri". Nu care cumva să ne încurce socotelile ăştia care nu sunt în cărţi şi să ne strice pasienţa cu protestele lor.

Cunoscătorii sistemului afirmă că organizarea concursurilor pentru preparatori în această variantă ar avea următaorele "avantaje":

Cel mai important e că astfel nu pătrund în lumea universitară decît cei pe care îi avem noi în vedere. Al doilea, care decurge de aici, e că în felul acesta medicina autohtonă are toate şansele de a deveni o afacere de clan în care contează al cui eşti şi pe cine cunoşti, nu cîtă carte ştii. Nu în ultimul rînd, asta ne scapă de plictiseala protestelor şi scandalurilor care umbresc periodic seninătatea universitară.

Parteneri Romania literara




                 

                                   

           

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara