Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

La microscop:
Neverosimila noastră realitate de Cristian Teodorescu


Un om de afaceri străin a declarat recent că în România ar exista 500 de rechini economici care muşcă de la stat pe săturate. N-a dat nume. Nu ştiu cum i-a numărat, de i-au ieşit 500 în cap. Dar şi dacă ar fi doar 400 de asemenea rechini şi tot ar fi mult. Să zicem însă că un scriitor român publică un roman non-ficţional intitulat Cei 300, fiindcă mai scade şi el, de teamă să nu-l acuze cititorii că fantazează. Cu siguranţă că i se va reproşa că a căzut în doaga autorilor de romane foileton din secolul 19. Fiindcă şi 300 sunt mulţi, iar povestea nu mai miroase a favoritism pentru unul sau altul, ci a treabă organizată. Încît cititorul care întrebuinţează argumentele bunului simţ poate respinge ideea unui asemenea roman, luînd-o drept prea gogonată. Sau conspiraţionistă.

Omul de pe stradă care nu citeşte romane, dar are mica lui afacere sau a dat faliment, vede peste tot rechini şi îţi spune, cum mi s-a şi spus, la auzul cifrei iniţiale: "Dacă ar fi numai 500, tot ar fi bine. Dar sunt mai mulţi.- Pentru micul întreprinzător, care are o afacere de familie, intră în categoria rechinilor şi rechinaşii care au cîte o proptea minusculă, la stat.

Un asemenea investitor mărunt care ţine un magazin lîngă dealul Mitropoliei mi se tot plîngea că de pe el se iau două piei, în contul celor de la care nu se ia nimic. Nefericitul a tot strîns din dinţi şi a plătit, pînă l-a ajuns un infarct. Cînd a trebuit să mai plătească şi la doctori, a mai făcut un infarct. După ce a ieşit din spital, mi-a spus că ar fi preferat să aibă inima mai slabă. Apoi s-a corectat. Nu putea s-o lase pe doamna lui să se descurce şi cu magazinul şi cu fata lor de 16 ani care e la liceu. La o săptămînă după ce a fost trimis acasă din spital, să se odihnească, îşi conducea Dacia combi, după marfă. Ştia că îşi riscă viaţa, dar ce putea face?!

În timp ce stăteam de vorbă cu acest nefericit credibil, el m-a întrebat ce cred despre afacerea Cămătarilor. Scandalul zilei! I-am răspuns că nu mă preocupa acest subiect. Că ţine de fapte diverse Metamorfozat în ziarist ad-hoc, omul începe să-mi descrie ceea ce citise în presă. Firele duc sus! O prostituată a spus că i-a recunoscut printre poliţiştii şi judecătorii care se ocupă de acest caz pe unii dintre foştii ei clienţi. De asta ce mai zici?

Dar dacă prostituata e ghidonată, ca să-i bage pe cît mai mulţi în scandal? m-am întrebat după aceea. Căci totuşi, istorioara cu declaraţia prostituatei nu prea mi se părea verosimilă. Dar cazul începe să mă intereseze. Aflu de la un post de televiziune că fraţii Cămătaru aveau instalaţii de supraveghere în camerele hotelului lor în care roiau prostituate. Adică inventivii fraţi îşi înregistrau clienţii în vederea unor posibile şantaje. Oricum, de pe urma descoperirii făcute la hotelul lor, Cămătarii s-au ales cu un nou dosar, de subminare a autorităţii statului. Dacă n-aş fi văzut cu ochii mei probele, aş fi zis că e greu de crezut ca nişte oameni cu scaun la cap să se expună singuri, singurei unei acuzaţii atît de grave.

Dar cum au reuşit fraţii aflaţi azi sub anchetă să-şi dezvolte afacerile? Fiindcă ei au mai avut de-a face cu Poliţia, nu intră în categoria cetăţenilor cărora să le dai certificat de onorabilitate, fără să stai pe gînduri. Dar să zicem că n-au existat reclamaţii împotriva lor. Cu toate astea, România nu-i Statele Unite sau Rusia, unde poţi dispărea dacă ai chef. Nici Bucureştiul nu e vreun megalopolis încît să-ţi pierzi urmele prin cartierele lui. Încît dacă eu scriu o povestire despre ascensiunea unora ca fraţii Cămătaru luînd de bune informaţiile din presă, îmi rîde cititorul în nas şi mă invită să nu-i mai vînd asemenea gogoşi.

Am recunoscut, ca prozator, după '90, că la noi realitatea bate ficţiunea, dar nu mi-am imaginat că într-o zi voi fi silit să recunosc că buna noastră realitate ar putea deveni neverosimilă.

Parteneri Romania literara




                 

                                   

           

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara