Daniel Crawford, un tânăr cercetător de la Universitatea din Minnesota, a transformat un set de date despre temperaturile în creştere într-o bucată muzicală, Song of Our Warming Planet. Compoziţia, care nu e deloc reuşită, spun criticii muzicali, e o succesiune monotonă de sunete înalte şi joase, emise de coardele unui violoncel. Ca să ajungă la partitură, Crawford a luat înregistrările NASA ale mediei anuale a temperaturii aerului pe glob, măsurată la sol, din1880 până în 2012. Apoi a transformat cele 132 de valori în note, atribuind- o pe cea mai scăzută (din 1909) notei celei mai de jos a violoncelului. Piesa se termină cu multe octave mai sus decât începe, ceea ce dovedeşte, şi muzical, încălzirea globală. Scepticii îl acuză pe Crawford de frivolitate. Însă o cauză ştiinţifică poate fi, la urma urmelor, susţinută şi aşa.