În zilele de 23 şi 24 septembrie 2016
s-au derulat la Oneşti tradiţionalele „Zile
ale Culturii Călinesciene”. Au trecut anii,
au dispărut şi au apărut generaţii de
scriitori, mulţi dintre participanţii entuzaşti
de la primele ediţii au trecut pragul acestei
lumi, dar entuziasmul profesorului Constantin
Th. Ciobanu a rămas neclintit de la prima
ediţie, derulată în urmă cu 48 de ani, până
astăzi, iar edilii din Oneşti, indiferent de
culoarea lor politică au înţeles importanţa
acestui nesperat blazon cultural pentru oraşul
de pe Trotuş. La Oneşti, G. Călinescu a existat
mai mult în visul lui Constantin Th. Ciobanu
decât în realitate. Dar prin perseverenţa greu
de imaginat a profesorului Ciobanu, prin
tenacitatea de care a dat dovadă de-a lungul timpului, prin îndrăzneala şi
insistenţa de a se adresa numelor celor mai sonore ale culturii române,
prin puterea sa de a convinge autorităţile locale şi sponsori de tot felul,
s-a ajuns astăzi ca atunci când spui Oneşti, primul lucru care îţi vine în
minte este G. Călinescu. Victor Eftimiu, Al Paleologu, Constantin Noica,
Al. Piru, Al. Ivasiuc, Nicolae Manolescu, Eugen Simion, Nicolae Breban,
Fănuş Neagu, Ana Blandiana, Mircea Cărtărescu, Alex Ştefănescu, Gabriel
Dimisianu, Nicolae Mecu, Nicolae Georgescu, Mihai Şora, Dan C. Mihăilescu,
Mircea Cărtărescu, toţi aceştia şi alţii au fost la o ediţie sau la mai multe
printre invitaţii la „Zilele Culturii Călinesciene”. O istorie vie a literaturii
române s-a scris în aceste întâlniri din oraşul de pe Trotuş.
Şi în ediţia din acest an pe lista invitaţilor s-au aflat nume cu
sonoritate în spaţiul cultural românesc: marele latinist ieşean Traian
Diaconescu, sculptorul Vlad Ciobanu, profesorul universitar Vasile Spiridon,
profesorul Gheorghe Drăgan, jurnalista Teodora Stanciu, mai mulţi scriitori
din judeţul Bacău şi din zonele limitrofe. În cadrul manifestaţiei au fost
oferite şi Premiile „Zilele Culturii Călinesciene”, stabilite de un juriu format
din:Constantin Th. Ciobanu, Vasile Spiridon, Alex. Ştefănescu (preşedinte),
Tudorel Urian. Filosoful Mihai Şora, ajuns la 100 de ani de viaţă, a fost
distins cu Marele Premiu, pentru întreaga activitate. Chiar dacă, din
cauza unor recente probleme de sănătate, Mihai Şora nu a putut să fie
prezent, domnia sa a transmis un mesaj care a fost citit participanţilor,
iar soţia sa, Luiza Palanciuc-Şora, a permis difuzarea în premieră
absolută a unui consistent fragment din filmul Pentru că timpul nu poate
fi dat înapoi, un portret plin de sensibilitate, dar şi de substanţă al centenarului
filosof. Ca o ştafetă peste timp, Marele Premiu a fost dublat de un Premiu
de Debut, decernat unei tinere autoare, Angelica Helena Marinescu,
semnatara în acest an a trei cărţi din domeniul sociologiei. Nici că se putea
pentru tânăra autoare o ipostază mai onorantă decât aceea de a fi premiată
în acelaşi timp cu centenarul filosof Mihai Şora, cel despre care Etienne
Gilson scria în 1947, la vremea apariţiei volumului Du dialogue intérieur
la foarte prestigioasa editură pariziană Gallimard, că „un asemenea
filosof se naşte odată la o sută de ani”.
Ceremonia de premiere a fost onorată de prezenţa primarului
oraşului Oneşti, Nicolae Gnatiuc.
Şi pentru ca sărbătoarea culturii să fie deplină seara s-a încheiat cu
un concert al ansamblului Archaeus, condus de maestrul Liviu
Dănceanu.
Ziua următoare a fost dedicată unui colocviu referitor la prezenţa lui
G. Călinescu în universul nostru postmodern, atât de diferit de epoca
modernă a divinului critic.
„Zilele Culturii Călinesciene” au devenit un reper obligatoriu în calendarul
cultural al României ultimei jumătăţi de secol. Cu siguranţă domnul Constantin
Th. Ciobanu, mai tânărul său discipol Gabriel Fornica-Livada, Clubul Rotary
din Oneşti şi autorităţile locale vor găsi resursele şi entuziasmul pentru
ca acest proiect atât de ambiţios să nu se rătăcească precum atâtea altele
pe cărările încurcate ale nesfârşitei noastre tranziţii.
