Laureatul ediţiei a 12-a de la Leipzig

Tîrgului de Carte de la Leipzig, încheiat de curînd, i-au trecut pragul 260 000 de vizitatori, un număr record căruia nici măcar organizatorii nu-i pot găsi o explicaţ ie plauzibilă. Pesemne apetitul nemţilor pentru cultură creşte în momentele cînd realitatea e vădit deprimantă, şi cum Germania a devenit în ultimele luni un sanatoriu cenuşiu destinat dezmoşteniţilor sorţii (emigranţii sirieni şi afgani), nemţii îşi caută refugiul în universul cărţilor. Punctul culminant al evenimentului a stat în decernarea Premiului pentru Literatură, la care au candidat, pe lista scurtă, următorii scriitori: Marion Poschmann cu un volum de elegii de inspiraţie asiatică, Geliehene Landschaften - Lehrgedichte und Elegien (Peisaje plăsmuite, poezii didactice şi elegii), Roland Schimmelpfennig, aflat în ipostaza de debutant, căci e prima oară cînd dramaturgul scrie un roman, intitulat An einem klaren, eiskalten Januarmorgen zu Beginn des 21. Jahrhunderts (Într-o dimineaţă senină şi friguroasă de ianuarie de la începutul secolul XXI), Nis-Momme Stockmann cu romanul Der Fuchs (Vulpea) Heinz Strunk cu romanul Der goldene Handschuhe (Mănuşa de aur), Michael Wildenhain cu romanul Das Lächeln der Alligatoren (Rîsul aligatorilor), Ronja von Ronne cu Wir kommen (Venim) şi Guntram Vesper cu romanul Frohburg. Se vede limpede că romanul s-a aflat în graţia membrilor juriului, cîştigătorul fiind Guntram Vesper, pentru o naraţiune amplă inspirată de etosul Germaniei profunde. Frohburg e numele unui cochet orăşel din landul Sachsen, aflat între Leipzig şi Chemnitz. Cît de cochet va rămîne după invazia islamică vom vedea.

Sulurile de la Marea Moartă vor fi transpuse pe suport digital

Un proiect de cercetare derulat în comun de Academia de Ştiinţe şi Arte din Göttingen şi Biblioteca Digitală „Leon Levy” a Sulurilor de la Marea Moartă, din cadrul Autorităţii Arheologice din Israel, cu participarea unor specialişti în computere şi a unor cercetători ai sulurilor de la Marea Moartă, va marca aniversarea a 70 de ani de la descoperirea celebrelor suluri, prin digitalizarea lor.
Proiectul vizează nu numai digitalizarea textelor conţinute de sulurile găsite, între 1946-1956, în grotele de la Qumran, ci şi punerea lor într-un mediu de lucru digital, care să permită studiul lor aprofundat.
Astfel, potrivit autorilor proiectului, pe lângă reproducerea, în format de înaltă rezoluţie, a textelor aflate pe suluri, mediul de lucru va mai conţine traduceri actualizate ale textelor, intrări de dicţionar şi texte paralele. De asemenea, cercetătorii au conceput un program prin intermediul căruia se vor putea face colaţionări între texte şi să lucreze în colectiv pe text.
Proiectul va fi finanţat printr-un grant în valoare de 1,6 milioane de euro acordat de Fundaţia Germană pentru Cercetare şi va beneficia de susţinerea Universităţilor din Göttingen, Tel Aviv şi Haifa şi a Autorităţii Arheologice din Israel. 