Laureatul ediţiei a 12-a de la Leipzig
Tîrgului de Carte de la Leipzig, încheiat de curînd, i-au
trecut pragul 260 000 de vizitatori, un număr record
căruia nici măcar organizatorii nu-i pot găsi o explicaţ
ie plauzibilă. Pesemne apetitul nemţilor pentru
cultură creşte în momentele cînd realitatea e vădit deprimantă,
şi cum Germania a devenit în ultimele luni un sanatoriu
cenuşiu destinat dezmoşteniţilor sorţii (emigranţii sirieni
şi afgani), nemţii îşi caută refugiul în universul cărţilor.
Punctul culminant al evenimentului a stat în decernarea
Premiului pentru Literatură, la care au candidat, pe lista
scurtă, următorii scriitori: Marion Poschmann cu un volum
de elegii de inspiraţie asiatică, Geliehene Landschaften -
Lehrgedichte und Elegien (Peisaje plăsmuite, poezii didactice
şi elegii), Roland Schimmelpfennig, aflat în ipostaza de
debutant, căci e prima oară cînd dramaturgul scrie un roman,
intitulat An einem klaren, eiskalten Januarmorgen zu Beginn
des 21. Jahrhunderts (Într-o dimineaţă senină şi friguroasă
de ianuarie de la începutul secolul XXI), Nis-Momme
Stockmann cu romanul Der Fuchs (Vulpea) Heinz Strunk
cu romanul Der goldene Handschuhe (Mănuşa de aur),
Michael Wildenhain cu romanul Das Lächeln der Alligatoren
(Rîsul aligatorilor), Ronja von Ronne cu Wir kommen (Venim)
şi Guntram Vesper cu romanul Frohburg. Se vede limpede
că romanul s-a aflat în graţia membrilor juriului,
cîştigătorul fiind Guntram Vesper, pentru o naraţiune amplă
inspirată de etosul Germaniei profunde. Frohburg e numele
unui cochet orăşel din landul Sachsen, aflat între Leipzig
şi Chemnitz. Cît de cochet va rămîne după invazia islamică
vom vedea.
Sulurile de la Marea Moartă
vor fi transpuse pe suport digital
Un proiect de cercetare derulat în comun de Academia
de Ştiinţe şi Arte din Göttingen şi Biblioteca Digitală
„Leon Levy” a Sulurilor de la Marea Moartă, din cadrul
Autorităţii Arheologice din Israel, cu participarea unor
specialişti în computere şi a unor cercetători ai sulurilor de
la Marea Moartă, va marca aniversarea a 70 de ani de la
descoperirea celebrelor suluri, prin digitalizarea lor.
Proiectul vizează nu numai digitalizarea textelor conţinute
de sulurile găsite, între 1946-1956, în grotele de la Qumran,
ci şi punerea lor într-un mediu de lucru digital, care să
permită studiul lor aprofundat.
Astfel, potrivit autorilor proiectului, pe lângă reproducerea,
în format de înaltă rezoluţie, a textelor aflate pe suluri,
mediul de lucru va mai conţine traduceri actualizate ale
textelor, intrări de dicţionar şi texte paralele. De asemenea,
cercetătorii au conceput un program prin intermediul căruia
se vor putea face colaţionări între texte şi să lucreze în
colectiv pe text.
Proiectul va fi finanţat printr-un grant în valoare de
1,6 milioane de euro acordat de Fundaţia Germană
pentru Cercetare şi va beneficia de susţinerea Universităţilor
din Göttingen, Tel Aviv şi Haifa şi a Autorităţii Arheologice
din Israel.