Arma crimei

Un muzeu din oraşul belgian Mons expune, pentru prima dată, aflăm din Le Figaro, arma unei înfruntări celebre, între doi scriitori francezi de primă mână: Verlaine şi Rimbaud. Înfruntarea a avut loc într-o zi de iulie, în 1873, într-un hotel din Bruxelles, Rimbaud fiind rănit, din fericire, doar în încheietura mâinii. Conflictul părea să fie o ceartă între îndrăgostiţi, după ce Rimbaud l-a anunţat pe Verlaine că-l părăseşte pentru o carieră militară. După ce l-a blestemat şi a încercat să-l omoare, Verlaine, denunţat de un angajat al hotelului, a fost reţinut de poliţie iar pistolul i-a fost confiscat şi predat magazinului de arme Montigny, de unde fusese cumpărat, în dimineaţa acelei zile. Peste un secol, de-abia, magazinul i l-a vândut unui colecţionar. Aşa se face că publicul îl poate vedea, după o serie de expertize care i-au confirmat identitatea, în expoziţia Celula 252, numită aşa în amintirea detenţiei lui Verlaine la Mons, în 1873-1875, după tentativa de omor asupra lui Rimbaud.

Scriitori români la Târgul Internaţional de Carte de la Belgrad

După cum am anunţat într-un număr anterior, între 25 octombrie şi 1 noiembrie a avut loc cea de-a 60-a ediţie a Târgului Internaţional de Carte de la Belgrad. România a fost prezentă, alături de alte 18 state din Europa, Asia şi America de Sud, cu un stand organizat de Ministerul Culturii.
Amplasat în zona centrală a spaţiului rezervat expozanţilor străini, standul României a expus o selecţie amplă de titluri din oferta editorială a momentului şi a găzduit o serie de evenimente care i-au avut ca protagonişti pe câţiva dintre scriitorii reprezentativi ai literaturii noastre actuale.
Astfel, în seara de 28 octombrie, Horia Gârbea a susţinut o incitantă conferinţă dedicată perspectivelor teatrului românesc, văzute prin prisma balanţei naţional - universal. Conferinţa s-a bucurat de participarea câtorva dintre cei mai importanţi scriitori sârbi contemporani (Adam Puslojic, Miljurko Vukadinovic) şi a fost onorată de prezenţa secretarului general al Asociaţiei Scriitorilor din Serbia, poetul Branislav Veljkovic.
A doua zi, publicul prezent la standul României a putut urmări un recital de poezie susţinut de Adrian Alui Gheorghe. Cu ajutorul lui Adam Puslojic şi al lui Miljurko Vukadinovic, recitalul (onorat de prezenţa poeţilor Predrag Bogdanovic Ci, Branislav Veljkovic şi Ranko Risojevic) s-a transformat într-un happening de dialoguri poetice româno-sârbe şi, de asemenea, într-un inedit atelier de traducere de poezie.
Ambele manifestări l-au avut ca moderator pe criticul Răzvan Voncu.
Un mare succes l-a avut lansarea versiunii sârbe a romanului „Viaţa începe vineri”, al Ioanei Pârvulescu, apărut la Editura Heliks din Belgrad, în traducerea lui Dura Miocinovic. Evenimentul a avut loc vineri, 30 octombrie, la sala „Branko Copic”, cu participarea criticilor Tamara Krstic şi Răzvan Voncu.
La târg a fost prezent şi Eugen Simion, care s-a întâlnit cu cititorii la standul României şi a participat la o dezbatere pe tema existenţialismului românesc şi european, la sala Guvernului Serbiei.

Cum îl vede lumea pe Shakespeare

O apariţie recentă, Presenting Shakespeare. 1100 posters from around the world, (Princeton Architectural Press), datorată lui Steven Heller şi Mirko Ilic, reuneşte afişele spectacolelor făcute în zilele noastre după piesele lui Shakespeare, în diferite ţări ale lumii. Varietatea felurilor în care piese foarte cunoscute sunt asociate cu imagini uneori surprinzătoare te pune pe gânduri. De pildă, pentru un teatru din Italia acţiunea din Hamlet se regăseşte, sintetic, într-un cornet de îngheţată cu carne tocată, iar un spectacol studenţesc din Australia reprezintă tragedia din Macbeth sub forma unei mâini de păpuşăreasă, cu impecabile unghii roşii, care ţine în balanţă inima şi greutăţile care atârnă la cântar. Dincolo de grafică, mai îndrăzneaţă sau mai conservatoare, afişele spun mult despre coduri de lectură, tabuuri, clişee şi, fireşte, despre actualitatea interculturală (sic!) a lui Shakespeare.