Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Prepeleac:
Luvru de Constantin Ţoiu


Parisul – Gavroche, ca nici un alt oraş din lume, îşi face oficial, râzând, critica socială în piaţa istorică a Caruselului, când te pregăteşti să intri în Muzeu, pe unul din stâlpii de fontă dixneuvième siècle scriind pe o pancartă de metal ca pe orice indicator urban de circulaţie:

Policiers partout, Justice nulle part... Poliţişti peste tot, Justiţie nicăieri... Scris de Primărie, cu acordul Primăriei oricum. O spune statul cu unul dintre cele mai bine exersate şi mai cu grijă întreţinute spirite ale dreptăţii... Mă gândeam la Justiţia noastră, la zeiţa bucureşteană cu cântarul măsluit, la zâmbetul ei pişicher...

Intru prima dată la Luvru în acest an străbătând piramida imponderabilă, luminoasă, a arhitectului chinez, în timp ce mă uit pe sus, la acoperişul Luvrului vechi, prin sticla pe care bate o ploaie măruntă. Combinaţia, pe când îmi rotesc ochii înălţat treptat de scara rulantă,... amestecul Egipt, China şi Franţa, mi se pare o sinteză genială. Cel mai bine ar fi înţeles acest lucru însuşi Corsicanul, Napoleon. Esteţii depăşiţi spun hodoronc-tronc. Franţa însă a plusat energic împotriva automatismului cultural...

În ziua aceea, nici nu bănuiam că mă aştepta şi că aveam să stau lângă ea pe bancheta de stejar din colţ a secţiei de artă şi sculptură a Europei de nord... de păcătoasa de Maria Magdalena... Magdalena lui Gregor Erhart de pe la 1540 goală, înfăşurată doar în părul blond, auriu, în care era îmbrăcată în pustnicia ei, alte vestmânte neavând... Artistul s-a inspirat după Magdalena lui Albrecht Dürer de pe la 1505, mult mai severă, mai clasică, după cum se vede într-o fotografie alăturată.

Magdalena lui Erhart este o Evă sexy, o nemţoaică de lemn policrom, părând de marmoră, una gălbuie; dar, după crăpăturile de la glezne, se vede că e de lemn, unul atât de fin lustruit ca şi de patina timpului... Sânul mic, feciorelnic, stâng, este dezvelit. Pe cel din dreapta îl acoperă pletele grele, aurii, doar sfârcul roz văzându-i-se dintre ele... Sexul, ascuns de capetele lungi ale pletelor, în partea cealaltă ajungând până la îndoitura genunchilor. Laba piciorului drept este puţin ridicată, ca şi cum s-ar pregăti să umble, să păşească... E o atracţie divină. În orice caz, nu o mironosiţă, nimic din ipocrizia creştină. Nu mă mir dacă ar fi păcătuit cu Isus Cristos. Ceva păgân, nordic, de zână neruşinată de la miază-noapte, fiind atât de a naturii, nu a dogmei ce avea să cucerească lumea...

Farmecul ei angelic de fată nordică suplă din sala retrasă a Muzeului pustiu, rar străbătută de turişti şi în apropierea căreia am stat, ducându-mă şi revenind, aproape un ceas...

O nevoie presantă, între timp, de mult amânată, la un moment dat mă făcuse să alerg, să mă îndepărtez, căutând locul cu pricina, unde şapte japonezi mă înconjurară imediat înaintea vaselor albe de porţelan, vorbind între ei gutural şi râzând tare, pe când o ceată de alţi zece cu aparatele pe umăr, aşteptau la rând, – şi mă-ntorsei fuga ca într-o gară când nu vrei să pierzi trenul...

Nu văzusem, nu citisem esenţialul... (Dama misterioasă a lui Leonardo pălise).

Fata păcătoasă a germanului însă, nudul ei puţin frez, stins, căderea grea a pletelor groase, de aur, învăluindu-i trupul, totul era atât de viu, încât până şi îngerii o adorau, – aflasem – ducând-o cu toţii zi de zi în ceruri să asculte un concert...

Puţin timp după aceea, ca un făcut, dădui de prietena fidelă a lui Chateaubriand, de madame Récamier a lui David (Gérard).

Întinsă pe canapeaua celebră ce avea să dea numele mobilei ilustre, ea surâdea cu o fină intenţie intelectuală, desculţă, cu gleznele, cu tălpile picioarelor, goale, cea mai greu de pictat parte a trupului feminin, întrucât, la origine, ele s-ar fi putut să fi fost, de fapt, nişte eleroane aeronautice, aripi adică, transformate în două labe grele în urma păcatului comis pe timpuri în paradis.

Parteneri Romania literara




                 

                                   

           

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara